EVENIMENT
Un ianuarie cu – 35 de grade la Cluj. De la minus 39 de grade, la plus 23. Cea mai caldă lună ianuarie a fost în 2023
Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii, ca urmare a persistenţei maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei, dar este şi luna în care se mai pot înregistra şi temperaturi de peste 18 – 20 de grade Celsius, potrivit caracterizării climatice a primei luni din an, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), transmite Agerpres.
De la minus 39 de grade, la plus 23
Temperatura minimă absolută a lunii ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind de minus 38,5 de grade Celsius, în timp ce maxima absolută a lunii este de 22,5 grade.
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii ţări cu excepţia unor suprafeţe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi în sud-vestul Banatului. În zona intra şi extracarpatică valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 şi 0 grade Celsius, uşor mai ridicate,
-2 şi 0 grade, în partea de sud şi vest a ţării şi ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 şi -2 grade Celsius, în Moldova şi centrul ţării. În zona subcarpatică şi carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 şi -4 Celsius. În zona carpatică înaltă şi în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 grade Celsius, iar la altitudini mai mari de 1.800 de metri chiar sub -10 grade Celsius”, precizează specialiştii ANM.
Un ianuarie cu – 35 de grade la Cluj
Temperatura minimă absolută din ianuarie de -38,5 grade Celsius a fost înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în data de 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie la Alexandria (34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).
La Bucureşti, minima absolută este de -32,2 grade Celsius, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În acelaşi timp, la Bucureşti – Filaret, minima absolută a fost raportată, de asemenea, în 25 ianuarie 1942 şi are valoarea de -30 de grade Celsius, iar la staţia Bucureşti – Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963 şi este de -26,2 grade.
Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius). Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie, şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.
Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987. În topul anilor cu cele mai reci luni ianuarie se află: 1963, 1964, 1969, 1985, 2017 etc.
De la minus 39 de grade, la plus 23
„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007, 2023. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,5 grade Celsius şi a fost înregistrată la Turnu Măgurele, în data de 18 ianuarie 2023”, menţionează specialiştii ANM.
La Bucureşti, maxima absolută este de este de 20,9 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în data de
19 ianuarie 2023. Tot pe 19 ianuarie 2023 a fost înregistrată maxima absolută şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret (20,4 grade) şi Bucureşti-Afumaţi (19,9 grade).
„De menţionat este faptul că ianuarie 2023 a fost cea mai caldă lună ianuarie din istoricul măsurătorilor meteorologice în România, în această lună fiind depăşită temperatura maximă lunară la 72 de staţii meteorologice”, susţin meteorologii.
În topul anilor cu cele mai calde luni ianuarie se află: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014, 2023.
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din ianuarie, acesta este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună şi zile în şir cerul se menţine acoperit. Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2023 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, pe ansamblu, cantităţile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a ţării faţă de cea estică. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 21 şi 30 mm, se înregistrează în estul şi centrul ţării, iar în Delta Dunării acestea scad, la contactul cu marea, la mai puţin de 20 mm. În zona de câmpie şi de deal din vestul ţării ca şi în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităţilor de precipitaţii este, în general, de 30-40 mm.
Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaţilor Orientali, din Munţii Apuseni şi sud-vestul Carpaţilor Meridionali, unde izolat pot trece de 75 mm.
„Cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii este de 132,3 mm, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Filaret, în anul 1966. Tot în acest an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Băneasa, valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm”, arată ANM.
Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976. În topul anilor cu cele mai ploioase luni ianuarie se află: 1966, 1976, 1979, 2021, 2023 etc. Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se află 1964, 1989, 1991, 1997, 2020 etc.
De asemenea, cantitatea maximă lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126 mm (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966). La Bucureşti, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Universitatea Cluj a întâlnit-o, sâmbătă pe Cluj Arena, pe CSU Craiova, în meciul care a deschis returul play-off-ului Superligii de fotbal. O victorie îi ținea pe olteni aproape de liderul FCSB. Clujenii ocupau poziția a 4-a cu 32 de puncte. În tur, oltenii au învins cu un categoric 3-0. După un meci pe care l-au controlat în mare parte, clujenii întorc scorul și înving cu 2-1, goluri marcate de Thiam (min.59), Zajkov (min.76 – autogol), respectiv Mitriță (min.20). Cu această victorie, „U” urcă, cel puțin până luni, pe podium.
Echipele de start:
„U” Cluj (4-2-3-1): Gertmonas – Oancea, Masoero, I. Cristea, Chipciu – Codrea, Artean – Simion, Bic, Thiam – Blănuță
Rezerve: Lefter, D. Moldovan, Mitrea, O. Popescu, Oaidă, Silaghi, Bota, Opriș, Fabry, Macalou, Nistor, Miranyan
Absent: Van der Werff (accidentat)
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău
„U” Cluj – CSU Craiova, 2-1. Clujenii ÎNTORC scorul și urcă pe podium
CSU Craiova (4-3-3): L. Popescu – Mora, Zajkov, Badelj, Bancu – Oshima, Screciu, Mekvabshvili – Baiaram, Safira, Mitriță
Rezerve: S. Lung, Stoian, Mogoș, Ndong, I. Lopez, Maldonaldo, Căpățînă, Houri, D. Barbu, Bană, Lukic
Absenți: Cicâldău, Paradela (accidentați)
Antrenor: Mirel Rădoi
Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Rareș Vidican / Asistenți: Valentin Avram, Marius Badea
Arbitru VAR: Cătălin Popa / Arbitru AVAR: Romică Bîrdeş
Cu un drenaj luat probabil de pe Temu, Cluj Arena s-a prezentat la ora meciului ca un bazin olimpic, din cauza torențialei căzute înainte de partidă. Ca atare, mai trebuia să aibă separatoare de culoare și eventual echipele câte un David Popovici pe post de vârf.
Clujenii încep tare și-i presează pe olteni în careu până la faza de zaibăr. În min.5, Thiam ratează probabil cea mai mare ocazie a partidei, rămas singur cu Popescu după pasa excelentă a lui Blănuță. În min.16, Artean ratează, la rândul lui, o lovitură de cap care trece peste poartă. Tot el arată că prima dată n-a greșit și mai ratează un șut dintr-o poziție bună, în min.30.
Între ratările astea vine golul juveților. În min.20, Bancu centrează, mingea mai atinge ceva picioare și ajunge la marginea careului la Mitriță, care tocmai trecea pe acolo. Acesta trage plasat la rădăcina barei și face 0-1, la primul șut craiovean pe poartă.
Universitatea Cluj se umple de cornere, dar asta n-o ajută pe tabelă. Chipciu mai are și el o ocazie în min.29, însă șutul lui e respins în corner de Screciu.
Repriza a doua începe cu ratarea lui Safira. Apoi, în min.52, Nistor trage la poartă însă șutul e blocat de apărătorii olteni.
În min.59, Thiam își răscumpără ratarea din min.5 și înscrie după o acțiune personală superbă. Cum remontada își are originile în limba dacă numai nu știam noi, clujenii și-l trec în vocabular cu ajutorul lui Zajkov, care, în min.76, deviază un corner în proprie poartă, pentru un 2-1 nesperat.
Oltenii trec de la trageri de timp la disperare și se înghesuie spre poarta lui Gertmonas. Clujenii gestionează perfect ultimele minute și reușesc o victorie mare care îi urcă pe podium, cel puțin până luni.
Notele Cluj24:
Gertmonas 8 – Oancea 6, Masoero 7, I. Cristea 7, Chipciu 7 – Codrea 6, Artean 6 – Simion 6, Bic 7, Thiam 8 – Blănuță 7,
Mitrea, Fabry 6, Macalou, Nistor 7
EVENIMENT
VIDEO. Clujul sub ape, după o ploaie torențială. Șoferii au făcut haz de necaz: „E Veneția sau… Costinești?”
Ploaia torențială de sâmbătă după-amiază a transformat mai multe zone din Cluj-Napoca în adevărate lacuri, provocând probleme în trafic și o mulțime de reacții amuzante din partea clujenilor.
În zona de ieșire spre Florești, carosabilul a fost acoperit de apă, șoferii fiind obligați să înainteze cu prudență.
Probleme majore au apărut și în apropiere de centrul comercial Cora, unde apa de pe carosabil a depășit pe alocuri 10 centimetri.
Traficul a fost îngreunat, iar imaginile surprinse de participanții la trafic au devenit rapid virale pe internet. Mulți clujeni au făcut haz de necaz, comparând situația cu scene din stațiuni estivale. „E Veneția sau Costinești?”, a glumit un utilizator pe rețelele sociale.
În paralel, Clujul rămâne sub avertizare de instabilitate atmosferică accentuată și ploi torențiale până duminică dimineață.
EVENIMENT
Victorie pentru U-BT Cluj-Napoca în ultimul meci din sezonul regulat, scor 95-86 cu Steaua București
U-Banca Transilvania Cluj-Napoca a încheiat sezonul regulat al Ligii Naționale 2024/2025 cu o victorie importantă, impunându-se sâmbătă seara, 26 aprilie, pe teren propriu în fața celor de la CSA Steaua București, scor 95-86.
Partida s-a desfășurat în BT Arena din Cluj-Napoca, în fața propriilor suporteri, cu începere de la ora 18:30.
Deși pornea ca mare favorită, U-BT a avut parte de un meci mult mai dificil decât se anticipa. Steaua, deși ieșită din cursa pentru play-off, a început tare și a câștigat primul sfert cu 25-22. Clujenii au încercat să-și regăsească ritmul, dar la pauza mare tot bucureștenii conduceau, 51-50.
U-BT a întors scorul în ultimul sfert
În sfertul trei, echilibrul s-a menținut, iar Steaua a intrat în actul decisiv cu un avantaj fragil, 75-71. Totuși, experiența și valoarea superioară a echipei clujene și-au spus cuvântul în final: U-Banca Transilvania a dominat ultimele zece minute și a întors soarta partidei, câștigând meciul la o diferență de nouă puncte.
Astfel, U-BT Cluj-Napoca încheie sezonul regulat cu 24 de victorii și 6 înfrângeri, consolidându-și locul secund în clasament și intrând cu moral bun în faza play-off-ului. De cealaltă parte, Steaua București a demonstrat încă o dată că, în ciuda ratării calificării, rămâne o echipă capabilă să pună probleme oricărui adversar.
EVENIMENT
FOTO. Romina Mîrza, prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon, la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii
Locotenent-comandor Romina Mîrza, de la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, este prima femeie pilot din România care operează avionul de luptă F-16 Fighting Falcon.
În data de 26 aprilie, în fiecare an, este celebrată Ziua Internațională a piloților. Cu această ocazia Forțele Aeriene Române au prezentat-o pe prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon din România.
Este vorba despre Romina Mîrza, care a absolvit colegiul din Alba Iulia ca șefă de promoție în 2019. Romina Mîrza este comandant patrula II siguranță, subunități de luptă, Escadrila 48 Aviație Vânătoare, Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, Câmpia Turzii.
Prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon
În anul 2019 a obținut calificarea de pilot operațional pe aeronava Mig-21 LanceR, devenind prima femeie pilot operațional din România care execută Serviciul de Poliție Aeriană sub Comandă NATO.
De asemenea, în vara anului 2024, a obținut și calificarea de a pilota avioanele F-16 Fighting Falcon. Prin obținerea calificării a devenit prima femeie din România care poate pilota asemenea avioane.
Pentru activitatea sa excepțională, Romina Mîrza a fost distinsă cu Premiul de Excelență în cadrul Galei excelenței feminine „Împreună protejăm România”, organizată de Grupul de presă MediaUno, Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, în 2023.
26 aprilie – Ziua Mondială a Piloților
Cu ocazia Zilei Internaționale a piloților, Forțele Aeriene au felicitat-o pe locotenent-comandor Romina Mirza.
„26 aprilie – Ziua Mondială a Piloților. Cu această ocazie, vă prezentăm prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon din România. Locotenent-comandor Romina MÎRZA, de la Baza 71 Aeriană, onorează această realizare, în premieră, pentru Forțele Aeriene Române. Felicitări, Romina! La mulți ani tuturor piloților! Cer senin!”, au scris reprezentanții Forțelor Aeriene Române.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
„U” Cluj – CSU Craiova, 2-1. Clujenii ÎNTORC scorul și urcă pe podium
VIDEO. Clujul sub ape, după o ploaie torențială. Șoferii au făcut haz de necaz: „E Veneția sau… Costinești?”
Victorie pentru U-BT Cluj-Napoca în ultimul meci din sezonul regulat, scor 95-86 cu Steaua București
FOTO. Romina Mîrza, prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon, la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii
O localitate aflată la o „aruncătură de băț” de Cluj-Napoca, fără apă! Localnicii trăiesc în 2025 ca în Evul Mediu
VIDEO. Parcarea de la Vivo, transformată în lac! Tramvaie blocate în Mănăștur, după ruperea de nori
VIDEO. Ploaie torențială cu grindină și descărcări electrice, la Cluj-Napoca. Imagini surprinse în timpul furtunii
VIDEO. Emil Boc, cumpărături la piața volantă: „Un loc unde sănătatea se îmbină tradiția”. Programul de funcționare
