Connect with us
"

ACTUALITATE

Un bancher clujean dă soluţii pentru ieşirea din criză. “Niciun guvern nu a pus deoparte bani pentru zile grele; dimpotrivă, au risipit cu nesăbuinţă”

Publicat


Economistul Iosif Pop, fondator al Băncii Transilvania şi primul ei preşedinte, şcolit la Banca Naţională a României, face, pentru Cluj24.ro, o radiografie a situaţiei în care se află România în criza economică determinată în special de criza de coronavirus. Şi oferă şi câteva soluţii.

Cum poate Statul Român să îşi susţină economia în conjunctura vremurilor de azi şi a celor ce vin?

Zi de zi privim cu mare îngrijorare declinul economiei noastre, pe seama faptului că marile unităţi de producţie au fost lichidate ori vândute pe nimic, agricultura şi industrializarea produselor agricole s-au comprimat, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul au fost ocupate de către marile lanţuri comerciale din afară, iar turismul nu reuşeşte să înţeleagă faptul că tarifele competitive şi calitatea serviciilor oferite sunt soluţia lor pe termen lung în dezvoltarea sectorului.

Companiile private, care au încercat să ocupe nişele disponibile aduse de procesul de restructurare din piaţa românească, nu au avut şi nu au nici astazi -decât cu rare excepţii- capitalizarea necesară pentru a rezista competiţiei europene şi internaţionale ori şocurilor provocate de perioadele de criză.

Legiuitorul nostru s-a mărginit să lase la latitudinea patronilor nivelul de capital de constituire şi de funcţionare a companiilor nou intrate în piaţă, iar băncile comerciale nu au reuşit să impună un comportament de capitalizare nici măcar la multe dintre firmele creditate.

Doar Banca Naţionala a României a cerut, încă de la constituirea noilor bănci comerciale, adecvarea capitalului cu activele administrate şi cu riscurile specifice de piaţă, iar această cerinţă a făcut ca băncile româneşti să reziste momentelor dificile de după 2008, chiar fără intervenţia statului.

Au venit, în timp, cerinţe asemanatoare pentru societăţile de asigurare, fondurile de investiţii, IFN-uri, fondurile de pensii şi încă câteva segmente financiare ce lucrează cu capitaluri atrase.

Dezordine şi neîncredere

Comportamentul companiilor subcapitalizate a fost cel care a creat dezordine şi neîncredere în relaţiile contractuale, fiecare beneficiar de marfă socotind că a trăi pe banii furnizorilor este mai potrivit decât să îşi respecte partenerii şi să îşi plătească la timp datoriile.

Atitudini similare s-au proliferat apoi  în raporturile cu obligaţiile faţă de bugetul statului ori faţă de bugetele locale până când însuşi Statul a devenit complice prin amanarea,  la fel de abuzivă şi de păguboasă, a obligaţiilor cărte companii şi uneori chiar şi către persoane fizice.

Aşa s-a ajuns la blocaje generalizate de plăţi.

Interesul pentru munca onestă s-a pierdut

Comportamentele de natura vicierii relaţiilor contractuale normale s-au extins şi asupra remunerării muncii angajaţilor, cu generoasele pilde oferite de multe companii străine, care timp de peste 25 de ani au plătit salarii indecent de mici, în timp ce majoritatea companiilor româneşti au profitat de conjunctura creată.

Aşa se face că interesul pentru munca onestă s-a pierdut şi cei mai curajoşi şi mai bine pregătiţi meseriaşi ori agricultori au luat drumul străinătăţii, lasând României o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită, mai obosită şi concentrată pe munca de subzistenţă.

În plus, darurile electorale periodice au încurajat nemunca, iar bruma tot mai săracă a veniturilor bugetare a fost direcţionată cu precădere spre tot mai numeroşii funcţionari ai statului, spre generoasa asistenţă socială şi mai ales spre foloase individuale de grupuri restrânse.

Cu o astfel de lipsă de procupare pentru binele ţării şi pentru cetăţenii ei, România se vede tot mai expusă riscurilor recesiunii economice şi  îndatorării excesive, făcând loc intereselor celor care îşi cunosc şi ştiu cum să îşi atingă scopurile.

Deloc întâmplător, în pragul Pandemiei de Covid 19 nu mai avem fabricaţie autohtonă curentă de produse de igienă, de aparatură medicală, de echipamente de protecţie etc, fiind la mâna producătorilor externi şi la discreţia Europei Unite.

Favorurile de partid

Datele publicate înainte de imprevizibila Pandemie cu Covid 19 ne spun că împrumuturile contractate de Guvernul României, în intervalul 2017-2020, se ridicau la 139,6 miliarde de lei, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

Suma este comparabil mai mare decât împrumuturile contractate de România în perioada anterioară sau în anii de criză, când Guvernul a semnat un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, Banca Mondială şi UE.

Dacă în 2009-2012 România a fost lovită în plin de cea mai dură criză economică globala, perioada 2017-2020  consemnează ani de creştere economică semnificativă, fapt care înseamnă venituri mai mari şi la buget.

Dar în toţi aceşti ani cu execuţii bugetare favorabile, niciun guvern nu a pus deoparte bani pentru zile mai grele.

Dimpotrivă, au risipit cu nesăbuinţă rezervele potenţiale în folosul favorurilor de partid, iar acum invocă  nevoia îndatorării pe termen lung, motivată de necesarul de acoperire a plaţii pensiilor şi a majorării salariilor.

6.400 de locuri de muncă dispar zilnic!

În 5 săptămâni de Pandemie şi de Stare de Urgenţă numărul persoanelor rămase făra loc de muncă a crescut de la 155.675 persoane/1 aprilie 2020, la 254.554/22 aprilie a.c., ceea ce înseamnă 6.400 de locuri de muncă dispărute în fiecare zi.

Numărul şomerilor de intrat în plată, cca 250.000 acum, poate ajunge la 390.000 de persoane în foarte scurt timp, potrivit datelor publice.

Această creştere rapidă a concedierilor sau trecerii în şomaj tehnic a fost stimulată şi de Hotărârea Guvernului de a anunţa preluarea poverii celor fără slujbe din banii publici.

Cele mai afectate activităţi sectoriale sunt: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul -47.000 de persoane; industria prelucrătoare -44.000 persoane; construcţiile -34.000 de persoane, în timp ce datele publice ne anunţă că avem aproape 1.300.000 de contracte de muncă suspendate.

Este limpede că deficitele de cont curent dar şi deficitele bugetare se adâncesc în fiecare zi de nemuncă, întârzierea relansării activităţii economice, pe seama recomandărilor strict de natură medicală, trimit România în recesiune şi spre contractarea de noi împrumuturi externe, de cca 30-35 de miliarde de euro, după calculele preliminare ale guvernanţilor.

Plătiţi-vă ratele la bănci

Separat de indeciziile  sus arătate, generozitatea preelectorală a legiferat, în regim de urgenţă, suspendarea plăţii ratelor bancare până la finele anului în curs, gest care dacă este tradus în termeni economici sună aproximativ aşa:

“Dragi compatrioţi, nu este cazul să vă întoarceţi la muncă în următoarele luni pentru că neavând datorii scadente către bănci în acest an şi beneficiind de 75% din salariul vostru, donat de către stat, vă puteţi permite să staţi acasă, să contractaţi boli psihice ori de altă natură şi să vă periclitaţi pentru timp îndelungat viaţa, sănătatea familiă şi chiar existenţa”.

Oare câţi dintre noi şi-au făcut un calcul al fluxurilor băneşti pe termen lung (intrări de venituri, respectiv ieşiri din obligaţii băneşti de plată), ca să afle că din primăvara anului viitor pot rămâne fără casă, fără firmă, fără slujbă ori fără soluţii de viitor?

Lăsaţi băncile şi clienţii să-şi gestioneze relaţia

Băncile rămân 9 luni în aşteptarea încasării ratelor, obligate fiind să îşi vadă grevate negativ veniturile din dobânzi şi reîntregirea resurselor plasate în credite, însă după 1 ianuarie 2021 prevăd că vor fi în situaţia să treacă la executări silite de garanţii, întrucât valoarea ratei de plată lunară o să fie mărită, în timp ce veniturile celor împrumutaţi nu au de unde să crească pe termen scurt.

Din raţiuni de maximă prudenţă le-am răspuns astfel celor care mi-au cerut părerea: ”Lăsaţi băncilor şi clienţilor lor să îşi gestioneze relaţia contractuală pentru împrumuturile angajate, iar cei cu datorii faceţi tot posibilul să vă onraţi lună de lună plata ratelor, dacă vă stă în putinţă să o faceţi acum, pentru că peste 9 luni o să fie mult mai greu ori chiar imposibil”.

Dar este imposibil să le explici guvernanţilor şi politicienilor astfel de lucruri simple, deoarece ori se consideră atotştiutori, ori au alte interese, iar pe mulţi nu îi interesează ţara şi oamenii ei.

Hoţi şi proşti în fruntea ţării

Conform lui Frans Timmermans, România este o ţară care la prima vedere are toate elementele necesare pentru a deveni una dintre cele mai dezvoltate din Europa, însă e ţinută pe loc de faptul ca nu există suficienţi oameni cinstiţi şi competenţi care să o administreze:

„Problema României este una tipică pentru ţările din Lumea a Treia, adică pentru acele ţări din Africa şi Asia care, deşi sunt pline de resurse naturale, se zbat în cea mai cruntă sărăcie din cauza prostiei şi a hoţiei care colcăie în acele ţări.

Deşi părea că mergeţi pe drumul cel bun, în ultimul an aţi regresat enorm din cauza resursei umane de proastă calitate care a ajuns în fruntea ţării.

Această resursă umană e de o calitate atât de jalnică încât reprezentanţii ei, după ce că sunt hoţi, sunt atât de proşti încât îşi închipuie că pot păcăli pe toată lumea, deşi ei nu sunt capabili să comunice nici măcar în limba materna”.

Evitarea consecinţelor deciziilor greşite ori a indeciziilor  nu poate fi evitată şi fiecare zi de amânare însumează costuri nebănuit de mari şi care se vor putea măsura în scurt timp.

Câteva soluţii au fost avansate chiar de unele partide politice sau de ONG-uri, dar vocile experţilor în economie sunt departe de a fi luate în considerare.

Concluziile d-lui Timermans nu reprezintă nicio noutate pentru foarte mulţi conaţionali, personal susţin public aceste aprecieri de peste 15 ani sub vocea Consiliului Civic Local şi sunt convins că se apropie cu paşi repezi momentul în care electoratul şi partidele politice vor spune: ”a fost de ajuns, este imperativă înlocuirea oportuniştilor”.

Câteva soluţii

Şi, totuşi, ce este de făcut?

Există multe soluţii şi iniţiative de salvare ori de îndreptare, chiar unele voci şi partide le susţin prin declaraţii politice, însă atunci când se cer legiferate şi aplicate se codesc şi se contrează.

Iată câteva pe care le pot pune în lucru imediat:

-Parlamentarii PNL au propus recent un amendament la lege prin care pensiile speciale să fie impozitate. Amendamentul susţine impozitarea progresivă a pensiilor speciale mai mari de 2.000 lei, de la 10% la 95%. În categoria impozitării nu intră pensiile militarilor şi poliţiştilor, al căror cost anual depăşeşte 8 miliarde de lei.

Un proiect de lege mai vechi, care taie pensiile speciale a fost adoptat de Parlament în luna ianuarie a.c., dar se află blocat la CCR întrucât legea a fost contestată de judecătorii Curţii Supreme şi de Avocatul Poporului pentru că le sunt afectate propriile venituri.

Comunitatea Declic a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi solicită ca în contextul situaţiei de pandemie să plafoneze pensiile speciale până la suma de 4.000 de lei, cel puţin până la sfârşitul acestui an, precizând că dacă cele peste 185.000 de pensii speciale vor fi plafonate, atunci din sumele respective, pentru şase luni, poate fi plătită indemnizaţia de şomaj pentru 876 de persoane sau un venit unic cât salariul minim pe economie pentru 347 de persoane.

USR mai propune pe lângă impozitarea progresivă a pensiilor speciale şi alte „măsuri suplimentare de ajustare a cheltuielilor statului român”, precum:

– impozit de 90% pe orice venit de la stat (salarii plus altele surse, inclusiv pensiile cumulate cu salariul) care depăşeşte salariul preşedintelui României;

– accelerarea intrării fondurilor europene în economie;

– digitalizare şi revizuirea „labirintului” de agenţii, autorităţi, companii de stat (municipale sau nu) pe care îl are statul român;

– inventarierea activelor statului şi valorificarea multora dintre ele care sunt în prezent nefolosite sau folosite de către „grupuri de interese restrânse”.

Voci avizate susţin că astfel de iniţiative trebuiau finalizate încă de la aprobarea bugetului pe anul 2020, însă propun şi o paletă mult mai amplă de măsuri de reducere a altor cheltuieli din bugetul statului ori din bugetele comunităţilor locale, între care:

-Limitarea, din toamnă, la maxim 300 de parlamentari aleşi.

-Planul de relansare imediată a economiei, înainte de încetarea Stării de Urgenţă, cu aplicare eşalonată şi diferenţiată pe sectoare. Orice zi de aşteptare poate produce efecte financiare grave dacă se amână.

-Declararea Stării de Calamnitate în agricultură şi distribiurea gratuită a apei necesară irigării culturilor înainte de compromiterea lor totală.

-Modificarea Legii societăţilor comerciale prin introducerea cerinţelor minime de capital social, corelat cu specificul societăţii, cifra de afaceri, activele totale etc.

-Ajutoarele financiare nerambursabile, acordate firmelor afectate de întreruperea activităţii curente, să fie capitalizate la nivelul minim cerut de Legea societăţilor comerciale, modificată ca mai sus.

-Respectarea imperativă a Legii contractelor comerciale, începand cu Statul român.

-Acordarea de facilităţi fiscale menite să susţină toţi producătorii agricoli, procesatorii şi consumatorii care apelează la producţia autohtonă.

-Semnarea unui acord extins cu fermierii români pentru practicarea de salarii comparabile cu cele din statele vestice la angajaţii din sectoarele de producere şi procesare, astfel ca prin locurile de muncă suplimentar create şi prin ajustarea preţurilor să fie acoperite fondurile financiare de compensare a diferenţelor de salarii achitate.

-Limitarea strictă a ajutoarelor sociale paralel cu oferirea de locuri noi de muncă.

-Legiferarea constituirii rezervei financiare pentru situaţii speciale, de minim 15 miliarde euro şi specificarea prin textul legii a situaţiilor în care ţara poate apela la împrumuturi externe, exclusiv cu aprobarea Parlamentului.

Limitarea cheltuielilor

Fără a fi epuizat căile de intervenţie rapidă la nivel de economie naţionala, se cer aplicate măsuri  de limitare a cheltuielilor în administraţiile locale, între care enumerăm câteva:

-reorganizarea teritorială prin restrângerea numărului de regiuni (judeţe) şi  comune, în acord cu scăderea numărului populaţiei şi cu informatizarea serviciilor,

-înlocuirea rapidă a funcţionarilor cu aplicaţii informatice disponibile,

-folosirea pe scară extinsă a serviciilor funcţionăreşti de acasă,

-educaţie sporită şi responsabilă în familie, la şcoală, în societate şi mai puţină, poliţie locală. Supravegherea video centralizată, de la distanţă, ca practică uzuală în tot mai multe ţări,

-susţinerea de cursuri de pregătire pentru categorii sociale dezavantajate pentru restrângerea şi înlocuirea ajutoarelor sociale permanente,

-folosirea experienţei şi a disponibilităţii persoanelor vârstnice pentru activităţile voluntare din administraţie,

-consultarea permanentă a populaţiei în selectarea proiectelor viitoare, fundamentarea sumelor alocate pentru fiecare proiect înainte de consultarea populară şi de aprobarea lor în consiliile locale.

Iosif Pop, economist şi iniţiator al BT

***intertitlurile aparţin redacţiei

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Cluj24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Preşedintele studenţilor a murit la mare! A fost luat de curenţi. Avea 22 de ani

Publicat

Preşedintele Uniunii Studenților din România, Vlad Dediu, a încetat din viață, în ciuda eforturilor medicilor de a-i salva viața. Tânărul a ajuns în stare gravă la spital, după ce a intrat să facă o baie în mare, în zona de nord a staţiunii Mamaia, informează stiripesurse.ro.

Acesta a fost la un pas de înec, fiind recuperat în ultima clipă din valuri de oamenii care au sărit după el şi l-au scos la mal, anunță România TV.

Tragedia s-a petrecut pe o plajă exclusivistă din Mamaia. Liderul studenților, în vârstă de 22 de ani, venise să se distreze alături de prieteni.

Martorii spun că el a intrat beat în mare și a fost luat de curenți. Un alt tânăr care trecea prin zonă l-a văzut pe în apă și a sărit în ajutorul lui.

Medicii au ajuns imediat la fața locului. L-au resuscitat pe tânărul de 22 de ani și l-au transportat de urgență la spital în Constanţa, unde a ajuns în stare gravă, dar nu a mai putut fi salvat.

foto: Vlad Dediu/Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Emil Boc a cerut Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles finanțare pentru proiectele de tren metropolitan și metrou  

Publicat

Primarul Clujului, Emil Boc, a susținut, alături de mai mulți primari din orașe importante din Uniunea Europeană, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

Decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

~Pandemia va trece, sperăm cât mai repede, și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a spus Boc.

Primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou.

Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.

A.P.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Hong Kong şi Delta Fluviului Perlelor

Publicat

Ce se întâmplă în ultima vreme la Hong Kong, al treilea centru financiar al lumii după New York şi Londra şi înaintea Tokyo-ului ? În 2019, luni de zile oraşul a fost blocat, violentat grav, stresat cel puţin o dată pe săptămână în weekend, dar de destule ori şi în cursul săptămânii de aşa-zisele demonstraţii pentru democraţie, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

Sloganele propagandistice din media şi presă, care au ajuns şi în România, amintesc flagrant de cele ale Europei Libere, Vocii Americii şi BBC-ului din ultimii ani ai războiului rece cu Uniunea Sovietică şi cu ţările Pactului de la Varşovia. De această dată, propaganda occidentală vizează China.

Atacurile împotriva Chinei şi Partidului Comunist Chinez venite din SUA, Marea Britanie sau din UE nu explică aproape nimic, mai mult ascund decât clarifică. De aceea, cei mai mulţi români, ca mai toţi europenii, nu înţeleg ce se întâmplă, de fapt, la Hong Kong, care este adevărata miză şi cât de serios e meciul politic.

Lecţiile de democraţie venite din America de Nord – în vreme ce acolo are loc o revoluţie culturală complexă şi periculoasă, cu Black Lives Matter, cu statui dărâmate, nume schimbate, identităţi de gen şi sfidarea poliţiei şi a statului, şi cu un război politic intern între „stânga” şi „dreapta” –, din UE aflată în plină criză existenţială, din Marea Britanie sub şocul Brexit-ului nu le mai prea ascultă nimeni şi le crede doar cu o ureche.

„Expaţii britanici sunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi”

Toată planeta e la curent : centrul nervos al lumii se mută din Occident în Asia şi Asia-Pacific. Înfruntarea dintre un imperiu dominant în declin (SUA) şi altul în ascensiune (China) e abia la început. Startul confruntării a fost dat de preşedintele american Donald Trump cu ploaia de taxe vamale crescute şi cu o propagandă virulentă (mai ales pe Twitter). Două portavioane americane au fost deplasate recent în Marea Chinei de Sud.

Să lămurim un lucru simplu. Hong Kong este un oraş, o regiune cu administrare specială, după principiul „o ţară, două sisteme”, care aparţine din 1997 Chinei, şi deci nu mai este sub tutelă britanică. De altfel, expaţii britanici sunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi, de pildă. La Hong Kong (7,5 milioane de locuitori) trăiesc şi muncesc, pe lângă populaţia majoritar chineză, mai multe comunităţi de străini, europeni diverşi, australieni, indieni, japonezi, pakistanezi, filipinezi şi, bineînţeles, americani.

„Un adevărat nou Babilon”

Dar cei mai mulţi americani (şi canadieni) sunt, la origine… chinezi. Limbile care se vorbesc la Hong Kong sunt cantoneza, mandarina, engleza, desigur, dar şi franceza, hindi şi încă multe altele, chiar şi româna. Un adevărat nou Babilon.

Hong Kong-ul are al nouălea PNB per capita cel mai ridicat din lume şi tratează o treime din mişcările de capital străine către China. Hong Kong-ul şi-a păstrat, după 1997, anul întoarcerii la China, propriile instituţii şi practici acumulate sub tutela Imperiului Britanic începând cu 20 ianuarie 1841, după Răzbiul Opiumului.

În 1898, Regatul Unit a semnat cu China închirierea unor teritorii continentale („Noile Teritorii”) pentru 100 de ani. În 1997, cei 100 de ani s-au încheiat. Marea Britanie a retrocedat Chinei insulele şi toate teritoriile.

„Hong Kong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor în și din China”

Deşi se face mare caz de democraţie şi de drepturi civile, de politică în general, adevărata miză a demonstraţiilor din ultimul an, de altfel, în bună măsură instrumentate din străinătate, este una economică. Pentru că Hong Kong şi Macao (retrocedat şi el de portughezi) sunt gândite de Partidul Comunist, după întoarcerea sub suzeranitatea Chinei, într-un context de dezvoltare mai larg, ca un pivot al economiei Chinei în plină creştere în toate direcţiile.

De fapt, Hong Kong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor (şi a afacerilor) în şi din China. Şi el face parte, împreună cu Macao, din contextul economic al Deltei Fluviului Perlelor (rebotezat recent Zona Lărgită a Golfului – „Greater Bay Area”), o regiune de câmpie puternic „vascularizată” de două fluvii şi foarte multe râuri din sudul Chinei, cu ieşire la mare.

Hong Kong, Macao, Shenzhen (10,47 milioane de locuitori, puternic industrializat, cel mai bogat oraş din China), Guangzhou (fost Canton, cu influenţă franceză conservată, o populaţie de 15 milioane, al treilea oraş ca putere economică din China continentală, în afară de Hong Kong) şi încă vreo şapte oraşe şi aglomerări urbane se constituie în această Zonă Lărgită a Golfului.

„Astăzi, îndelungata operaţiune de integrare (a localităţilor şi spaţiului altădată dezlânat şi „adormit” – n.n.) e pe cale să se încheie şi va face din Delta Fluviului Perlelor, numită azi Zona Lărgită a Golfului, rivala unor mari spaţii urbane ca New York-ul, San Francisco şi Tokyo. Pentru a ne face o idee despre Zona Lărgită a Golfului, trebuie să spunem că are o populaţie de 71 de milioane şi cuprinde 10 oraşe-cheie.

Cele trei „mari” sunt Hong Kong, cu un PIB de 340 de miliarde de dolari, Shenzhen, cu 330 de miliarde de dolari şi Guangzhou (Canton), cu 320 de miliarde. PIB-ul întregii zone este de 1,5 trilioane de dolari.

„Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele mai valoroase de pe glob”

Pentru comparaţie, New York-ul, cu o populaţie de 20 de milioane, are un PIB de 1,6 trilioane de dolari, San Francisco (populaţie de 7 milioane) are un PIB de 800 de miliarde de dolari, iar Tokyo (populaţie de 40 de milioane) are PIB-ul de 1,9 trilioane de dolari.

Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele mai valoroase de pe glob şi îşi va depăşi, cu siguranţă, „verişorii”, concurenţii. În ultimul deceniu, şosele importante, căi ferate şi proiecte de poduri au fost duse la bun sfârşit. Printre ele se află podul între Hong Kong, Zhuhai şi Macao, podul între Shenzhen şi Zhongshan, linia rapidă de cale ferată dintre Hong Kong şi Guangzhou-Canton (numită XRL).

Completarea infrastructurii de transport şi comunicaţii fiind în curs, etapa finală va fi transformarea Regiunii sub Administrare Specială (Hong Kong-Macao) într-o zonă deplin unită, în care fiecare oraş va avea specializarea lui. Finanţa la Hong Kong, producţia de high-tech la Shenzhen, acolo unde e instalat Huawei, cu straniul lui campus în stil european, numit Oxhorn, divertismentul la Macao şi transporturile la Guangzhou.

Celelalte oraşe mai mici (la scară chineză – n.n.) vor creşte şi vor avea fiecare „parfumul” său” (Mustafa Zaidi, „Behind China’s takeover of Hong Kong : the Pearl River Delta Megacity”, zerohedge.com, 6 iulie 2020 – Mustafa Zaidi este specialist în investiţii şi gestiune de portofolii la Clarmond Wealth).

Atacurile lui Donald Trump şi ale Administraţiei sale (Mike Pompeo, secretarul de stat, e cel mai agresiv) la adresa Chinei şi a Administraţiei Speciale din Hong Kong nu par deloc să pună probleme serioase marelui centru financiar din Asia-Pacific sau Bursei din Hong Kong. Dimpotrivă.

China a anunţat mai multe măsuri de susţinere a Burselor interne şi a celei din Hong Kong, printre care şi plasarea pe această din urmă Bursă a Ant Group, divizia Fintech a gigantului chinez de e-commerce Alibaba, evaluată la peste 200 de miliarde de dolari, după Reuters.

„După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist în anii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei”

La a 44-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au avut loc nenumărate discuţii pe tema noii legi a securităţii naţionale impusă de China în Hong Kong. Au fost citite două declaraţii, una a Cubei, reprezentând un grup de 53 de ţări care susţin noua lege dată de China, şi alta a Marii Britanii, care a vorbit în numele a 27 de guverne critice la adresa legii.

E de presupus că România, ca şi toate ţările din Estul Europei foste comuniste şi prietene ale Chinei, a fost de partea Marii Britanii. România era, sub sovietici, măcar capabilă să se abţină (vezi situaţia de la ONU din 1963).

„Ţări din lumea întreagă au legi puternice în materie de securitate naţională. Într-adevăr, una dintre principalele datorii ale statului este totuşi aceea de a-şi proteja populaţia. […] Ce e neobişnuit în acest caz este maniera în care a fost trecută legea şi „plasticitatea” termenilor ei. Problema-cheie, evident, este modul în care va fi aplicată” (Simon Chesterman, decanul Facultăţii de Drept al Universităţii Naţionale din Singapore, citat de South China Morning Post, în articolul lui Matt Ho, „How Hong Kong National Security Law compares to legislation in other countries”, scmp.com, 7 iulie 2020).

Beijing-ul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie, adesea violente, care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţele forţelor străinătăţii (Agerpres).

După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist în anii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei, ţară cu regim comunist asociat cu capitalismul – o situaţie inedită în istoria omenirii. (Petru Romoşan)

Cine este Petru Romoșan

Poet, editor, negustor și expert de artă. S-a născut la 30 martie 1957 în comuna Orăştioara de Sus (Hunedoara). A absolvit în 1976 Liceul “George Coșbuc” din Cluj-Napoca, după trei ani la Liceul “Ady Şincai”. Activează pentru început în cenaclul literar “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Din 1972 devine membru al grupului de scriitori format în jurul revistei culturale “Tribuna” (seria Dumitru Radu Popescu). În anii ’80 se stabileşte în București și lucrează în comerțul de artă ca galerist al Fondului Plastic. Urmează Şcoala de Comerţ de artă a UAP.

Între 1988 și 1998 trăiește la Paris, unde își deschide o galerie şi activează pe piaţa de artă pariziană. Revine în țară în 1998, tot la București. Debutează publicistic în 1972 cu poezie în revista “Tribuna” (Cluj-Napoca). Debutul editorial are loc în 1977 cu volumul de versuri “Ochii lui Homer”, publicat la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Au urmat alte două volume de poezie.

A alcătuit cinci antologii de poezie românească, printre care şi cea intitulată “Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române” (Ed. Compania, 2001). Este deținătorul premiului pentru poezie acordat de revista “Tribuna” din Cluj-Napoca (1976) și al premiului pentru debut în poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România (1977).

Este administrator și editor al Editurii Compania din București, împreună cu soţia sa, Adina Kenereş, scriitoare şi editoare la rândul său.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Expoziție World Press Photo la Muzeul de Artă din Cluj

Publicat

Cea mai importantă expoziție de fotojurnalism la nivel global, “World Press Photo”, va putea fi vizitată și anul acesta în Cluj-Napoca, cu sprijinul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și a Consiliului Județean Cluj, alături de Ministerul Culturii și Ambasada Olandei în România. 

În contextul situaţiei extraordinare provocate de pandemia de COVID-19 şi a restricţiilor de circulaţie în vigoare la nivel european, ediţia 2020 a prestigiosului eveniment expoziţional “World Press Photo”nu va putea beneficia de o deschidere oficială (vernisaj).

 

Vizitare cu reguli

Expoziţia va fi, însă, accesibilă publicului spre vizitare pe întreaga durată a perioadei 17 iulie – 6 august 2020, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.

Publicul vizitator este rugat insistent să sprijine eforturile instituţiei noastre de a limita răspândirea şi contractarea virusului SARS-CoV-2, prin respectarea strictă a regulilor obligatorii de igienă personală, distanţare fizică şi acces în muzeu. Pentru mai multe detalii referitoare la măsurile de protecţie sanitară, puteţi accesa link-ul următor:

 

Expoziție itinerantă

Evenimentul din Cluj-Napoca este organizat de Fundația Eidos și face parte din expoziția anuală internațională “World Press Photo”, itinerată în întreaga lume, fiind montată în peste 100 de spații din peste 45 de țări și vizitată de peste 4,5 milioane de oameni la fiecare ediție. Expoziția va fi itinerată şi în acest an la Cluj-Napoca, Timişoara şi București cu ajutorul TNT Express România.

„Având în vedere că astăzi lumea, jurnalismul și fotografia suferă modificări seismice, WPP se străduiește să ajute atât jurnaliștii vizuali, cât și publicul lor să înțeleagă și să răspundă la aceste transformări, astfel încât aceste libertăți să poată fi asigurate, iar în lupta cu știrile false să se alăture și exemplele de excelenţă practică”, a declarat Cristian Movilă, fondator Eidos Foundation, reprezentant “World Press Photo” în România.

Din partea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Alexandra Sârbu, istoric de artă şi muzeograf, se alătură echipei Fundaţiei Eidos, pentru a coordona această ediţie la nivel local.

World Press Photo 2020 în cifre

4.282 de fotografi din 125 de țări au înscris anul acesta la “World Press Photo” 73,996 de fotografii. Dintre aceștia, doar 44 de fotografi au ajuns în selecția finală a juriului.

A.P.

Citește mai departe