EVENIMENT
Un an de pandemie în România. Pe 26 februarie 2020 a fost descoperit primul pacient Covid-19 la noi în țară
26 februarie 2020, miezul nopții. Ministrul Sănătății de atunci, Victor Costache, împreună cu secretarii de stat Nelu Tătaru și Raed Arafat, anunțau diagnosticarea primului român cu COVID-19.
Vineri, 26 februarie 2021 – suntem mai puțini cu peste 20.000 și am învățat cât de puțin ne trebuie pentru a trăi.
A trecut un an de când trăim în fiecare zi cu incertitudine, cu temere de boală și de moarte. A trecut un an de când a fost diagnosticat primul român infectat cu SARS-CoV-2. Era vorba de un tânăr de 25 de ani, din Prigoria, județul Gorj, caz contact cu „pacientul zero”, un italian care venise în interes de afaceri în România.
„Klaus Iohannis a decretat stare de urgență”
Au urmat zilele cu cea mai mare incertitudine: nicio autoritate nu știa cum să gestioneze situația. S-au luat măsuri de urgență, despre care s-a spus, după o vreme, că au fost disproporționale: închiderea școlilor din localitate, închiderea zonelor pe unde trecuse „pacientul 1”, carantinarea întregii familii în același loc, obligarea lui Sergiu Sgurescu, primul român confirmat cu COVID-19, la internare.
Sergiu a transmis, la 14 zile de la internare, că se simte bine, și a avut doar „o răceală”. La externare a spus că nu crede că are COVID-19 și că a fost tratat cu „ciorbică”.
La doar câteva zile de la externarea lui Sergiu Sgurescu, președintele României, Klaus Iohannis, a decretat stare de urgență pe întreg teritoriul României. Românii au stat în casă și nu aveau voie să iasă din locuințe decât cu declarație, pentru chestiuni urgențe care nu suportau amânare.
Instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României a venit la doar câteva zile după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii declarase pandemie de coronavirus.
„Redeschiderea”, venită în 15 mai, a fost ca o izbăvire pentru românii care au așteptat în case sperând să se poată reîntoarce la o viață normală.
Nu s-a întâmplat, însă, revenirea la care așteptau toți. România după două luni de stare de urgență nu arăta deloc bine: erau peste 1.000 de decese din cauza COVID-19 și peste 16.000 de persoane infectate.
Am intrat în stare de alertă imediat după expirarea stării de urgență și așa am rămas până azi.
La începutul lunii noiembrie s-au închis școlile, pentru a limita riscul infectării cu COVID-19, măsură care a nemulțumit foarte mulți români. Elevii s-au reîntors la școală abia în 8 februarie.
Într-un an de la primul caz de COVID-19 România și-a pierdut peste 20.000 de cetățeni, răpuși de virusul ucigaș. Aceasta este cea mai mare pierdere suferită în timpul pandemiei și aproape că nu este român care să nu cunoască un bolnav sau să nu fi auzit de decesul unei persoane apropiate din cauza COVID-19.
Mulți români și-au pierdut locul de muncă și România este, astăzi, în criză financiară, generată de criza sanitară.
Am aflat, în acest an, însă, că ne trebuie foarte puțin pentru a putea trăi: am învățat să lucrăm de acasă, nu am mai călătorit, iar vizitele la restaurante, cafenele au devenit interzise în interior, până de curând.
„În prezent, în România sunt aproape 800.000 de oameni care au trecut prin boală”
Categoric, viața trăită cu resurse puține a dus la închiderea multor firme, în principal din HoReCa, organizare de evenimente etc.
În prezent, în România sunt aproape 800.000 de oameni care au trecut prin boală, peste 733.000 au fost declarați vindecați, iar 20.167 au decedat.
Ce am câștigat? Am cunoscut medici dedicați, asistente epuizate care au rămas la capul bolnavilor. Am aflat de oameni simpli care au ajutat alți oameni simpli. Am devenit mai buni.
În plan global, am primit vaccinul care se dorește a fi speranța că pandemia se va sfârși România a primit vaccinul în ziua de Crăciun, primele 10.000 de doze de la Pfizer BioNTech. Tot în zi sfântă a fost și prima vaccinare în România, de Sfântul Ștefan. De atunci, România a primit vaccin și de la Moderna, și de la AstraZeneca. De la începutul campaniei de vaccinare, în țară au fost vaccinate 872.361 de persoane, iar 4.953 au avut reacții adverse, reprezentând 3,3 la o mie de doze administrate.
Sursa: Mediafax
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Preşedintele ales, Nicuşor Dan, a declarat că nu se pune problema creșterii cotelor reduse de TVA, de 5% şi 9%, arată Agerpres.
El a menționat că scenariile privind o eventuală creştere a TVA sunt ‘absolut teoretice. deoarece nu iau în calcul aspecte precum creşterea evaziunii fiscale şi limitarea consumului.
Totodată a reiterat că face demersuri în aşa fel incat să nu fie luată în calcul o creştere a TVA de 19%
‘Orice creştere de taxe de consum, cum este TVA, pe de o parte generează evaziune, pe de altă parte generează o limitare a consumului. Deci, niciodată nu sunt nişte calcule absolute. (…) Cred că nu se pune problema eliminării cotei de 9% pentru alimentele de bază. Noi avem 5% pentru energie şi încă nişte lucruri. Avem 9% pentru alimentele de bază şi încă nişte categorii. Şi 19% taxa generală. Nu se pune problema să crești de la 5 la 19 sau de la 9 la 19. Asta e ceva ce este exclus, a spus el
Pe de altă parte, în ce priveşte soluțile pentru diminuarea deficitului bugetar, Nicuşor Dan a declarat că a identificat variante. dar că nu vrea să le prezinte public până nu discută cu reprezentanții partidelor.
Asumare în Parlament
„Trebuie să fie o asumare cu care să ne ducem cu toții în Parlament şi nu vreau eu să avansez ceva ce poate el nu vor fi de acord. Eu am identificat nişte lucruri pe care le susțin. O să avem discuții, a afirmat el
Nicusor Dan a menționat că România se află in procedură de deficit excesiv, ceea ce poate duce la o talere de fonduri europene. În plus, există riscul de a nu atrage o parte din fondurile PNRR până în august 2026.
„Procedura de deficit excesiv are niste etape, in care, eventual, la un moment dat, un procent din fonduri să fie luat. Nu neapărat procentul e important, ci semnalul pe care o astfel de decizie i-ar da către plată şi în special pentru sistemul financiar şi pentru investitorii care împrumută România. Pe de altă parte, pe PNRR riscul mare este să nu atragem, adică avem un termen august 2026 si riscul mare este să avem nişte bani pe care să li avem și pe care să nu il tragem până atunci Acolo este discuția cea mai mare, a spus Nicusor Dan.
El a mai precizat că în cazul în care ţara noastră va reduce deficitul bugetar va beneficia de mai multă incredere pe piețele financiare
Dacă noi o să reusim să scădem deficitul de la 9 la 7.5. deja o să avem mai multă încredere și o să avem dobânzi mai mici Dacă peste doi ani o să ajungem să avem un deficit de 5, ratele dobânzilor vor fi si mai mici”, a explicat Nicusor Dan.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va impune UE taxe vamale de 50%. Tarifele vor fi impuse de la 1 iunie. Discuțiile noastre cu ei (cu reprezentanții UE n.r.) nu duc nicăieri, a explicat Trump, citat de Mediafax.
Mesajul a fost trimis pe rețeaua Truth Social.
„Uniunea Europeană, care a fost formată cu scopul principal de a profita de avantajul Statelor Unite în COMERȚ, a fost foarte dificil de gestionat. Barierele comerciale puternice, taxele pe TVA, penalitățile corporative ridicole, barierele comerciale non-monetare, manipulările monetare, procesele nedrepte și nejustificate împotriva companiilor americane și multe altele au dus la un deficit comercial cu SUA de peste 250.000.000 de dolari pe an, o cifră total inacceptabilă”, a explicat președintele SUA.
Donald Trump a anunțat că tarifele vor intra în vigoare de pe 1 iunie.
„Discuțiile noastre cu ei nu duc nicăieri! Prin urmare, recomand un tarif vamal direct de 50% pentru Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie 2025. Nu există niciun tarif dacă produsul este construit sau fabricat în Statele Unite. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a precizat Donald Trump.
EVENIMENT
AUR solicită Comisiilor de control ale SRI și SIE să verifice motivul vizitei șefului serviciilor externe ale Franței în România
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis astăzi, 23 mai, prin reprezentanții săi în cele două comisii parlamentare de control a activității SIE și SRI, solicitări pentru investigarea implicării unor ingerințe străine în procesul electoral din România.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, Nicolas Lerner, directorul Direcției Generale pentru Securitate Externă (DGSE) – principalul serviciu de informații externe din Franța – ar fi efectuat o vizită la București cu doar două zile înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025. În timpul acestei vizite, acesta ar fi avut întâlniri cu conducerea unor servicii de informații din România, ulterior deplasându-se în Republica Moldova.
Mai mult, chiar înainte de ziua votului, fondatorul platformei Telegram, Pavel Durov, a transmis un mesaj oficial tuturor utilizatorilor din România, avertizând că Guvernul Francez i-ar fi cerut să reducă la tăcere vocile conservatoare din țara noastră. Ulterior, într-o postare pe platforma X, Durov a declarat că solicitarea ar fi venit direct de la Nicolas Lerner.
Comisii de control
Având în vedere gravitatea acestor acuzații, AUR solicită celor două comisii de control a activității SRI și SIE să verifice următoarele aspecte:
• Dacă Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe au fost informate despre vizita în România a directorului DGSE, Nicolas Lerner, înainte de desfășurarea alegerilor;
• Dacă vizita acestuia a implicat întâlniri oficiale cu reprezentanți ai serviciilor române de informații;
• Dacă SRI și SIE au cunoștință despre afirmațiile fondatorului Telegram, Pavel Durov
• Dacă, în opinia SRI și SIE, aceste acțiuni pot fi considerate drept o formă de ingerință a unui stat străin în procesul electoral din România.
”AUR cere celor două Comisii un răspuns oficial și nesecret privind veridicitatea informațiilor și poziția SRI și SIE față de cele relatate, în cel mai scurt timp posibil.
Suveranitatea națională și integritatea procesului electoral nu sunt negociabile!”, arată partidul.
Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin au intervenit vineri seara la un accident rutier petrecut pe raza localității Șaula.
În accident a fost implicat un singur autoturism, care s-a răsturnat. Nu au existat victime încarcerate, iar o femeie de aproximativ 55 de ani a fost evaluată de către paramedicii SMURD, refuzând în cele din urmă transportul la spital.
Tot vineri, în jurul orei 19, o altă mașină s-a răsturnat pe Autostrada Transilvania.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Nicușor Dan: Nu se pune problema creșterii cotelor reduse de TVA, de 5% şi 9%
Donald Trump anunță că va impune UE taxe vamale de 50% de la 1 iunie
AUR solicită Comisiilor de control ale SRI și SIE să verifice motivul vizitei șefului serviciilor externe ale Franței în România
Altă mașină răsturnată în județul Cluj. O femeie, evaluată medical de un echipaj SMURD
CFR Cluj – FCSB, 1-1. Clujenii, ținuți în șah de o echipă de puști
Cum s-a răsturnat o mașină pe Autostrada Transilvania. Ce a constatat Poliția Cluj
FOTO. Accident cu o ambulanță în Pădureni. A fost găsită în afara carosabilului. Patru persoane, la spital
Seara de vineri de muzică clasică de la Zilele Clujului, amânată pentru luni
