UDMR propune o nouă Constituție și extinderea drepturilor minorităților. Limba maternă, autonomie și respectarea promisiunilor 

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a aprobat vineri, în cadrul Congresului Uniunii, un document strategic care stabilește principalele direcții politice pentru următorii ani, vizând consolidarea statutului comunității maghiare și reforme profunde în domeniul constituțional, legislativ și al drepturilor lingvistice.

O nouă Constituție care să recunoască minoritățile naționale

Potrivit documentului adoptat, UDMR propune elaborarea unei noi Constituții a României, care să recunoască în mod explicit comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului.

Noua lege fundamentală ar trebui, potrivit Uniunii, să „situeze pe primul loc cetățeanul, nu statul”, garantând astfel o egalitate deplină între toți cetățenii, indiferent de etnie.

Această reformă constituțională este prezentată ca o condiție esențială pentru realizarea unui „contract social autentic” între majoritatea românească și minoritățile naționale, bazat pe principiile Rezoluției de la Alba Iulia din 1918.

Legea minorităților, garantul autonomiei culturale

Un alt obiectiv major prevăzut în strategia UDMR este adoptarea unei legi-cadru a minorităților naționale, prin care să fie instituit un sistem de autonomie culturală.

Proiectul urmează să fie reintrodus în Parlament și, potrivit Uniunii, doar adoptarea acestui act normativ „va garanta viitorul sistemului educațional în limba maghiară, viitorul culturii maghiare și al unui trai decent în comunitățile noastre”.

Totodată, documentul menționează că această lege ar trebui să asigure dreptul la auto-administrare culturală, precum și participarea directă a comunităților minoritare la luarea deciziilor care le privesc.

Descentralizare și autonomie regională

Documentul subliniază și necesitatea unei descentralizări ample și a autonomiei regionale, prin care taxele plătite local să sprijine dezvoltarea comunităților minoritare și prin care autoritățile locale să dobândească competențe sporite în domeniile administrative, economice și culturale.

„Dorim să avem putere de decizie în toate problemele care ne privesc. Dorim responsabilități mai mari și puteri decizionale sporite la nivelul autorităților locale”, se arată în textul adoptat.

Extinderea și aplicarea efectivă a drepturilor lingvistice

Totodată, UDMR insistă asupra extinderii și aplicării efective a drepturilor lingvistice. În strategia adoptată se arată că, deși există legislație care permite folosirea limbii materne în administrație, sănătate și educație, „majoritatea drepturilor lingvistice ale minorităților nu sunt puse în practică”.

Uniunea propune coborârea pragului pentru folosirea limbii materne în administrația locală de la 20% la 10% și introducerea unui prag alternativ numeric, astfel încât comunitățile mai mici să beneficieze de aceleași drepturi.
De asemenea, se solicită sancțiuni clare pentru autoritățile care nu respectă prevederile legale privind folosirea limbii minorităților și extinderea obligației ca spitalele, școlile și instituțiile publice să ofere servicii și informații în limba maghiară acolo unde comunitatea depășește 5.000 de persoane sau 20% din populația locală.

„Dorim o țară în care fiecare cetățean și toate minoritățile naționale să se simtă acasă. Nu cerem privilegii, ci doar respectarea promisiunilor făcute în 1918, la Alba Iulia”, se arată în documentul aprobat de Congresul UDMR.

Un apel la dialog și respect reciproc

Prin acest program strategic, UDMR își reafirmă poziția de promotor al descentralizării, autonomiei și respectului față de diversitatea etnică, anunțând totodată intenția de a continua dialogul cu partidele românești și cu instituțiile europene pentru instituționalizarea drepturilor minorităților naționale.

Documentul adoptat subliniază că „viitorul comun al României și al comunităților sale trebuie construit pe respect, cooperare și egalitate reală între toți cetățenii”.