Târgul de Carte Gaudeamus de la Cluj-Napoca revine în Piața Unirii între 9 și 13 aprilie.

Programul de evenimente al ediției va prilejui întâlnirea cu numeroși scriitori clujeni, dar cei care vor trece pragul târgului vor avea parte și de surprize.

Peste 10.000 de titluri la Târgul de Carte Gaudeamus

Târgului de Carte Gaudeamus Cluj-Napoca, organizat de Radio România, se va desfășura în incinta a 16 pavilioane expoziționale amenajate în Piața Unirii. 56 de standuri vor reuni oferta a peste 70 de edituri prestigioase, din țară și de peste hotare – însumând peste 10.000 de titluri – muzică și jocuri educative, arată organizatorii.

Ca de fiecare dată, programul de evenimente al ediției va prilejui întâlnirea cu numeroși scriitori clujeni, figuri reprezentative ale vieții culturale a urbei și ale literaturii române contemporane. Peste 30 de sesiuni de lansări și prezentări de carte sunt pregătite și vor debuta încă din prima zi, pentru publicul clujean.

Program de vizitare va fi zilnic, între orele 10.00 și 20.00.

Fundația Universității Babeș-Bolyai organizează cea de-a IV-a ediție a campaniei de strângere de fonduri „Vocea necuvântătoarelor”.

Cei care vor dona 25 de lei pentru animalele din adăposturi, intră automat în tragerea la sorți pentru diverse premii.

Donează pentru aninalele. Campanie a Fundației UBB

Fundația Universității Babeș-Bolyai, Alma Mater Napocensis, implementează acțiuni de activism social de interes public, de implicare comunitară.

Iar pentru că situația animalelor fără stăpân din adăposturile din România este, în cele mai multe cazuri, tragică, cei de la Fundația UBB sprijină și ajutorarea lor. În multe adăposturi, animalele trăiesc în condiții improprii, nu au hrană sau medicamente, lipsesc controalele veterinare, iar multe cad pradă violenței și cruzimii.

„Universitatea Babeș-Bolyai și-a propus să facă auzită Vocea necuvântătoarelor. Astfel, după trei acțiuni desfășurate în beneficiul cățeilor aflați în grija Ray Animal Rescue, în Adăpostul Arca lui Noe și al asociației de protecția animalelor Nuca din Cluj-Napoca, vă invităm să participați la campania de strângere de fonduri cu premii organizată până în 23 mai 2025.

Suma strânsă va fi redirecționată către Asociația Pawsitive în vederea achiziției de hrană, obiecte și medicamente necesare, precum și în vederea achitării serviciilor esențiale pentru acele adăposturi (construcție țarcuri, refacere garduri, etc.)”, transmit organizatorii campaniei.

Donații de 25 de lei

Astfel, fiecare donație de 25 de lei reprezintă o înscriere la tombola care va fi organizată în 26 mai 2025. Cei care vor să ajute animalele pot primi premii în cărți, bilete la film, produse cosmetice, obieccte decorative, bijuterii,ședințe de pensat, sau chiar posibilitatea de a beneficia de ecografie generală.

Ce trebuie să faceți

Pentru a participa la tragerea la sorți este necesar să trimiteți dovada donației la adresa de email anamaria.lupan@ubbcluj.ro. În email menționați numele și un număr de telefon.
Se poate dona în lei, euro și dolari, cu mențiunea vocea necuvântătoarelor, în conturile FUNDAȚIEI ALMA MATER NAPOCENSIS.

• IBAN: RO57BTRLRONCRT0PB6492401 (RON)
• IBAN: RO74BTRLEURCRT0PB6492402 (EUR)
• IBAN: RO16BTRLUSDCRT0PB6492401 (USD)

FCSB și Universitatea Cluj s-au întâlnit sâmbătă, pe Arena Națională, în cea de-a treia etapă a play-off-ului Superligii.

U Cluj nu a reușit să înscrie. Meciul s-a terminat 1-0 pentru FCSB, care devine lider cu 35 de puncte.

Echipele de strat:

FCSB: Târnovanu – V. Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Chiricheș, Alhassan – Miculescu, Cisotti, M. Toma – Bîrligea
Rezerve: Zima, Tănase, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Edjouma, Cercel, Băluță, Musi, Gele, Gheorghiță, Al. Stoian

Antrenor: Elias Charalambous

U Cluj: Gertmonas – Boboc, Masoero, Artean, Chipciu – G. Simion, Codrea, Silaghi – Nistor Macalou, Thiam
Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Oaidă, Rață, Fabry, Bota, Bettaieb, Miranyan, Blănuță

Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău

Miculescu înscrie de la 11 metri

FCSB a avut posesia în prima repriză, pe Național Arena. Meciul a fost oprit după ce Mihai Popescu a căzut pe gazon, în minutul 20, dar a revenit rapid în joc.

În minutul 40, David Miculescu a executat o lovitură după ce Silaghi îl faultează pe Baba Alhassan liberă. Dar balonul trece peste poartă. Deși jucătorii ambelor echipe au încercat să creeze faze periculoase, niciun șut nu a ”găsit” poarta, la pauză scorul a rămas 0-0.

În minutul 56 Simion îl faultează pe Daniel Bîrligea, din întoarcere, iar după analiza VAR se dictează penalty. David Miculescu transformă, în minutul 60. Este 1-0 pentru FCSB.

FCSB a avut posesia și după ce a înscris. În primul minut de prelungiri, arbitrul a anulat un gol pentru FCSB, pentru că balonul a ieșit în afara terenului, înainte de a fi trimis în poartă.

Macalou a fost aproape să înscrie în minutul 90+5, dar Tărnoveanu a reușit să respingă.

Foto: FCSB

O analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, arată care este intenția de vot a românilor, în funcție de încredrea în instituții cum ar fi Guvern, Parlament sau Biserică.

Analiza privește încrederea în diferite instituții și în oameni, iar prin vot, sociologul se referă la intenția de a vota cu un anumit candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025.

Mircea Comșa, UBB, analiză privind relația dintre încredere și vot

Datele analizate, arată Mircea Comșa, provin din ultimul sondaj MKOR, iar analizele, graficele și comentariile îi aparțin.

Citește și: Sociologul Mircea Comșa, UBB: Cât de „disciplinat” e electoratul partidelor? Analiză în perspectiva alegerilor prezidențiale

“Tabelul de mai jos prezintă comparativ încrederea medie în instituții a votanților principalilor candidați (AL = alt candidat), plus total votanți. Scala utilizată a fost 1-7, unde 1 înseamnă încrederea cea mai mică, iar 7 încrederea cea mai mare (4 = mijlocul scalei).

Mărimea valorilor medii variază în funcție de candidat, dar mai ales în funcție de instituția evaluată. O singură valoare medie este mai mică de 2 și foarte puține sunt mai mari de 5. La un pol avem instituții care beneficiază de un nivel foarte redus de încredere (Guvern, Parlament, Partide), la celălalt pol instituții în care votanții au un nivel intermediar de încredere (Școală), restul instituțiilor beneficiind de un nivel redus de încredere”, explică sociologul clujean.

George Simion, votat mai degrabă de cei care au încredere minimă în Guvern

Sociologul, arată prin grafice, relația dintre preferința de vot și încredere așa cum este descrisă de rezultatele unui model de regresie logistică multinominală (variabile de control: sex, vârstă, educație și mediu de rezidență), arată sociologul.

“Celelalte condiții considerate fiind aceleași (sex, vârstă etc.), probabilitatea de vot pentru candidatul X crește/scade/rămâne constantă pe măsură ce încrederea în instituția Y crește (cele două fenomen corelează; strict pe baza acestor date și analize nu poate fi stabilită cu certitudine existența unei relații de tip cauzal între încredere și preferința de vot). De exemplu, dacă un alegător <<mediu>> are o încredere minimă în Guvern (1, pe o scală de la 1 la 7), probabilitatea acestuia de a vota cu George Simion este 45% (respectiv 8% să voteze cu Crin Antonescu); dimpotrivă, dacă un alegător <<mediu>> are o încredere maximă (7), probabilitatea de a vota cu Crin Antonescu este 45% (respectiv 5% să voteze cu George Simion)”, arată Mircea Comșa.

Probabilitatea de vot pentru principalii candidați

• În general, probabilitatea de vot pentru Elena Lasconi nu variază în funcție de încrederea în instituții. Observăm totuși o relație pozitivă în cazul încrederii în Justiție, Companiile private și alți oameni, prin urmare, probabilitate de vot pentru Elena Lasconi crește pe măsură ce crește încrederea în aceste instanțe.
• În general, probabilitatea de vot pentru Victor Ponta variază puțin în funcție de încrederea în instituții. Observăm o relație pozitivă în cazul încrederii în Administrația publică locală, Bănci și Biserică. O relație negativă apare în cazul încrederii în Sistemul sanitar.
• Probabilitatea de vot pentru Crin Antonescu variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. În doar câteva instanțe (Școală, Presă și Bănci) observăm lipsa unei relații. În restul situațiilor (mai ales Guvern, Parlament, Partide, Justiție, Companii private și alți oameni), observăm o relație pozitivă, adică, cu cât încrederea este mare, cu atât probabilitatea de vot pentru Crin Antonescu este mai mare.
• Probabilitatea de vot pentru Nicușor Dan variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. Observăm o relație pozitivă în cazul încrederii în Justiție, Poliție, Sistem Sanitar, Companii private, Presă și BNR: o încredere mai mare în aceste instituții este însoțită de o probabilitate mai mare de vot pentru Nicușor Dan. O relație negativă apare în cazul încrederii în Biserică.
• Probabilitatea de vot pentru George Simion variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. Comparativ cu Crin Antonescu, relația dintre vot și încredere este în general inversată. În două instanțe (Sistemul sanitar și Administrația publică locală) relația este redusă și ușor negativă. În cazul Bisericii este puternic pozitivă, iar în cazul Școlii pozitivă. În restul situațiilor relația este cel puțin negativă. O relație puternic negativă apare mai ales în cazul încrederii în Guvern, Partide, Justiție, Poliție, Companii private, Presă, BNR și alți oameni: o încredere scăzută în aceste instanțe este însoțită de o probabilitate mai mare de vot pentru George Simion.

Opțiunea de vot, asociată cel mai puternic cu încrederea în Guvern, Partide și Justiție

Sociologul clujean arată că există o relație puternică între vot și încrederea în instituții.

“Pe baza acestor date, considerând toți candidații, pare că opțiunea de vot este asociată cel mai puternic cu încrederea în trei instituții: Guvern, Partide și Justiție. Un alegător fără încredere în aceste instituții are o probabilitate foarte mare de a vota cu George Simion. Un alegător cu încredere mare în aceste instituții are o probabilitate foarte mare de a vota cu Crin Antonescu. Restul alegătorilor se situează undeva între aceste extreme”, este concluzia sociologului Mircea Comșa.

AICI găsiți graficele explicative