În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, a relevat faptul că studenții români înclină mai degrabă către învățământul online.

Mai mult, aceștia chiar ar abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic, cu toate neajunsurile lui.

Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE

O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au publicat rezultatele unui studiu privind factorii determinanți ai înclinației studenților români către învățământul online și ai intenției acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.

Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al „noii realități”, în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19.

Aceasta a fost o perioasă marcată în sistemul de învățământ superior românesc de tranziția către o „normalitate” în care activitățile față în față și cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obișnuit atât pentru studenți, cât și pentru dascăli.

Peste 900 de studenți ai FSEGA au participat la studiu

Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA, care este cea mai mare facultate cu profil economic din România, toți studenții facultății fiind invitați să își exprime opiniile prin intermediul unui chestionar.

Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenților, rezultând un eșantion final validat care a cuprins 953 de studenți.

Argumente pro

Potrivit reprezentanților UBB, rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacția studenților în raport cu componenta online a procesului didactic și, implicit, înclinația lor către acest format, este influențată pozitiv de patru elemente esențiale:

• utilitatea percepută a sistemului online folosit,
• ușurința sa în utilizare,
• siguranța sanitară conferită de către acest format de predare-învățare,
• compatibilitatea dintre sarcinile didactice și tehnologia utilizată pentru implementarea învățământului online.

“Mai departe, cu cât acești factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenția studenților de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educațional”, arată studiul.

Date surprinzătoare

În mod surprinzător, conveniența conferită de învățământul online, de exemplu, economia de timp și de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea și prezența fizică pentru a beneficia de actul educațional, nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacției sau a înclinației studenților către învățământul online.

Studiul a avut în vedere și investigarea unui set de factori cu potențial inhibator pentru satisfacția în raport cu studiul online și pentru înclinația studenților către acest format didactic.

Citește și: Studiu UBB: Impactul pandemiei asupra intenției antreprenoriale în România

Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială și profesională percepută ca o consecință a învățământului online reprezintă un factor care afectează negativ și puternic satisfacția și înclinația către acest format de predare-învățare.

Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intențiile de abandon școlar în cazul indisponibilității formatului online se disipează.

Nici tehnostresul nu i-ar face pe studenți să renunțe la online

În mod surprinzător, cercetarea a evidențiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei („tehnostresul”), riscurile legate de confidențialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacția sau înclinația studenților către învățământul online.

“Pe lângă factorii mai sus amintiți, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenților, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învățământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creșterea înclinației studenților către forma online a procesului didactic și, indirect, la accentuarea intenției acestora de a abandona studiile în absența componentei online a activității didactice”, mai arată studiul.

Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universitățile românești (și nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenție pentru a stimula sau inhiba (în funcție de politica adoptată) înclinația studenților către varianta online a învățării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privința intențiilor de abandon școlar în situația renunțării la componenta virtuală a actului educațional.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista „Technological Forecasting and Social Change”, aparținând editurii internaționale Elsevier.

Foto: pixabay.com

Profesorul clujean, psihologul Mircea Miclea a avertizat, în podcastul Contraste de pe Cluj24 asupra consumului excesiv de informație, care duce la obezitatea informațională, susținând că ar trebui ca oamenii să înceapă o igienă a acestui tip de consum. ”Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea”, a explicat Miclea.

”E o descărcare de dopamină în creier de fiecare dată când apare informația.

Creierul nostru a fost făcut în așa fel încât să susțină achiziția de informații. Adică și atunci când ești sătul, când ai băut apă, când ți-ai replicat gemele, totuși e important să obții informație nouă.

Și ca să te stimuleze să obții informație nouă, creierul a creat un mecanism în care de fiecare dată când ai informație nouă, apare o descărcare de dopamină. Ai o senzație plăcută. De-asta sunt bârfele create, de-asta oamenii tot timpul încearcă să afle câte ceva, nu contează că e adevărat sau nu, dar e ceva nou.

Ei, s-a creat acest mecanism într-o lume, în Paleolitic, atunci când ni se forma nouă creierul, săracă în informații, în care era greu să obții informația, trebuie să treci dincolo de râu, să vezi ce-i dincolo de râu, trebuia să te duci în pădure, să vezi ce-i în pădure. Deci, prin urmare, trăiam într-o lume cu o penurie informațională și, atunci, mecanismul acesta de a gratifica fiecare informație nouă era foarte bine venit.

Suprasaturare de informație

Acum, trăim într-o lume total diferită, supra-saturată în informație. Da, da, mecanismul a rămas. Și de fiecare dată când eu mă uit la Youtube sau la un link și sar de la un link la un alt link, la un alt link, la un alt link, la o știre, la o altă știre, la o altă știre, de fiecare dată, creierul meu produce un spike de dopamină, o descărcată de dopamină. Și de aceea noi tot căutăm chestia asta”, a spus Miclea.

Întrebat de realizatorul Florin Danciu care este pericolul pentru copii, profesorul a răspuns că sunt multe pericole.

”Putem să vorbim despre astea mai mult. Dar aș vrea să atrag atenția părinților. Adică, sigur, putem să dăm în judecată toate companiile digitale și pe Facebook și WhatsApp-ul și așa mai departe. Dar ia să ne uităm. Ce fel de model oferim noi copilului?

Adică, dacă eu stau tot timpul pe Facebook, pe rețeaua de socializare sau pe nu știu ce, da? Ăsta e modelul pe care eu îl ofer copilului meu. Degeaba îi spun eu, tu n-ai voie la Facebook. Serios? Dar eu ce model îi ofer? Adică, ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.

Obezitate informațională

Știți? Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar. Să consumăm hrană sănătoasă, să fim atenți, să nu ajungem la o supra-saturare, nu? Să nu ajungem la obezitate, ok? Pentru că are o grămadă de riscuri.

Ei, ceva în genul acesta trebuie să începem să facem cu informația. Trăim într-o lume supra-abundentă de informații și dacă nu vrem să ajungem la obezitate informațională, atunci trebuie să ne gestionăm noi consumul de informație. Ce consumăm, ce nu consumăm, când consumăm.

De exemplu, dacă eu stau de dimineața până seara și mă uit la fiecare breaking news, atunci eu ajung la obezitate informațională. Adică ajung să consum mult mai multe informații decât o pot digera, o pot metaboliza. Adică, mai concret, nu o mai prelucrez. O iau, dar nu mai gândesc.

Mai puțină gândire critică

Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea.

Evident, dar vreau să spun, dar nu trebuie să dăm vina doar pe companiile digitale că fac lucruri astea ca să-și maximizeze profiturile. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la noi, la modul în care noi ne stabilim igiena consumului informațional. Așa cum, nu trebuie să dăm vina pe supermarket că de ce au 100 de pachete de tipuri de biscuiți și de ce au atâtea produse acolo. Ei oferă, dar e responsabilitatea noastră.

Nu consumăm cu tare produs și cu tare produs. Doar acesta, doar în această cantitate, nu contează cât îmi oferă ei. E responsabilitatea noastră. La fel și cu informația. Adică, în tot timpul trebuie să găsim vinovatul în afară. Noi suntem victimele companiilor digitale care uită ceva cu noi.

Nu! Noi suntem responsabili de consumul nostru informațional, așa cum suntem responsabili de consum alimentar. Nu putem să-l acuzăm pe furnizorul de produse, știți? Noi, ca și consumator, trebuie să fim mai lucizi”, a precizat Mircea Miclea.

Acesta a rămas surprins de cât de mult timp se petrece  pe lumile astea digitale, fiind vorba de un interval care variază între șapte ore și douăsprezece ore.

12 ore pe rețele digitale

”Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale.

O parte să zicem că stai ca să înveți, nu știu, la școală, dar restul e pentru altceva, pentru divertisment. Ei, mai ales dacă joci jocuri sau dacă stai pe rețelele acestea sociale, se întâmplă următorul lucru.

Contra unui efort mic, dau cu click pe Maps sau scrollez, obțin o recompensă mare și imediată, mare în raport cu efortul pe care am o descărcare de dopamină, după cum ați spus, mă fac să mă simt bine, aflu ceva, interacționez cu altcineva, etc.

Deci, contra unui efort mic, obțin o recompensă imediată și mare în raport cu efortul. Nu se întâmplă nimic dacă fac lucrul ăsta din când în când.

Dar dacă fac zi de zi, 12 ani de zile sau 18 ani, ajung adult și atunci, creierul meu a extras o regulă, de genul, contra unui efort mic, așteaptă-te la o recompensă mare și imediată. Ei, dar realitatea socială nu e așa. Resursele sunt limitate. Nu e ca în mediul digital. În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixir-uri.

În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixir-uri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.

Efectul care este? Că tu ești dezamăgit de realitate, că faci depresie pentru că nu ți se satisface așteptarea, faci depresie, faci anxietate, etc și mergi la psiholog”, a conchis Mircea Miclea.

Salina Turda, societatea care are drept acționar Consiliul Local Turda cu 100%, deci o instituție publică, ține la secret toate informațiile legate de prezența, timp de o săptămână, a YouTuber-ului american Mr. Beast și refuză să comunice câți bani a încasat sau a pierdut în urma acestei vizite.

Salina Turda a fost închisă în perioada 7-13 iulie, în plin sezon estival, fără ca reprezentanții conducerii să ofere oficial, atunci, dar și ulterior, vreo explicație.

Cluj24 a adresat conducerii Salinei Turda mai multe întrebări formulate în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informații de interes public, la care nu s-a răspuns motivând-se faptul că informațiile solicitate nu se încadrează în prevederile respectivului act normativ.

Întrebările au fost următoarele:

-care a fost suma plătită Salinei Turda de YouTuber-ul american Mr. Beast pentru a filma timp de săptămână în perioada 7-13 iulie în interiorul salinei?

-câți turiști ar fi putut primi Salina Turda în acest interval în care obiectivul turistic a fost închis?

-ce sumă ar fi încasat Salina în această săptămână dacă nu ar fi fost închisă?

-ce prevede contractul cu Mr. Beast, promovarea Salinei și unde anume?

Informații de natură comercială

Salina Turda a răspuns, sub semnătura directoarei Ada Duma, că informațiile solicitate nu sunt publice și că reprezentanții salinei nu puteau estima câți turiști ar fi vizitat salina în intervalul menționat și nici veniturile aferente.

”Informațiile solicitate (despre contractul cu Mr. Beast – n.a) sunt de natură comercială și, dacă ar fi dezvăluite, ar putea afecta negativ principiul concurenței reale.

Aceste informații sunt esențiale pentru strategia comercială a Salinei Turda și, de asemenea, pentru protecția intereselor comerciale ale părților contractante implicate”, se mai arată în răspunsul Salinei Turda.

Cluj24 se va adresa instanței și va solicita obligarea conducerii Salinei Turda să ofere informațiile în urma unei decizii judecătorești.

Peste 600.000 de turiști în 2023

Salina Turda a fost vizitată în anul 2023 de peste 601.000 de turiști, în creștere față de anul precedent când numărul turiștilor a fost de 527.653. Un record a fost stabilit în 2019, când numărul turiștilor a depășit 690.000.

În acest an, în doar două zile, în 1-2 mai, Salina Turda a fost vizitată de peste 10.000 persoane.

Cât costă un bilet

Programul de funcționare al salinei este de luni-duminică între orele 09.00 – 19.00, ultima intrare fiind la ora 18.

Prețul unui bilet pentru adulți în zilele de weekend, pe perioada verii, este de 60 de lei, iar de luni până vineri de 50 de lei.
Biletul de acces pentru copii între 3-18 ani și pensionari este redus la 30 de lei.

De asemenea, Salina Turda percepe o taxă foto/video în scop comercial (videoclip, film, reviste, etc.) de minimum 2500 de euro.

Dacă luăm o medie de 3000 de vizitatori pe zi, nu de 5000, pentru 7 zile în perioada 7-13 iulie, rezultă 21.000 de persoane. Să punem o medie de 55 de lei/ bilet, ar rezulta o sumă de 1.155.000 de lei (230.000 de euro) cât ar fi putut încasa Salina Turda de la turiști în săptămâna cât a fost închisă.

Dar se puteau prezenta cifrele de vizitatori și încasările din perioada 30 iunie – 6 iulie și 14-20 iulie, de dinainte și de după intervalul menționat, pentru o scurtă comparație, nu era vorba despre calcule cuantice.

Alo, Consiliul Local Turda?

De ce ține Salina Turda la secret câți bani a încasat/ a pierdut după ce a închis obiectivul exclusiv pentru o persoană timp de o săptămână? Cine evaluează raportul cost/beneficiu al acestei afaceri?

Consilierii locali din Turda nu sunt interesați să afle adevărul? A meritat să stea salina închisă o săptămână sau nu pentru ca Mr. Beast să-și realizeze provocarea de a petrece 7 zile într-o peșteră?

Profit de milioane de lei

Potrivit termene.ro, Salina Turda a avut în anul 2022, o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei și un profit net de 12.6 milioane de lei (2,5 milioane euro).

Un dialog cu un om liber – așa se poate caracteriza podcastul Contraste de pe Cluj24 cu profesorul Mircea Miclea. Un om liber, fără inhibiții inutile față de politicieni sau mediul academic. Fostul ministru al Educației se ferește de prea multe apariții în spațiul public și a mărturisit, înainte de înregistrare, că nu îl interesează decât părerile studenților și pacienților săi.

A ieșit un dialog captivant, fără lamentații și fără sfaturi miraculoase despre sistemul de educație, clasa politica, așa numita elită extractivă, cum îi place profesorului să spună, și despre agresiunea tehnologiei.

Partidele nu au elite

Mircea Miclea în dialog cu Florin Danciu

”Noi nu avem niciun fel de elite în partidele care există în momentul de față. Adică partidele nu au elite. Nu au elite rezolutive.”

”De fiecare dată când eu ca șef de partid, dumneavoastră ca șef de partid, ieșiți pe la televizor, pe o problemă anume, spuneți, iată sunt oamenii pe care eu i-am adus care au soluții la problemele relevante. A făcut cineva așa ceva?”

”Cine a împiedicat vreun partid ca să înceapă să facă recrutarea de personal de specialitate?”

”Dar în ultimii ani, cel puțin, pe vremea lui Ceaușescu, șefii de promoție, meseriașii foarte buni, inginerii foarte buni, erau aproape presați ca să intre în partid, da?”

”Dacă sistemul evaluează numai română și numai matematică, eu învăț numai română și numai matematică. Hai să facem o evaluare interdisciplinară, ce era scris acolo în lege, și nu să facem o evaluare doar pe două discipline.”

”Credeți că rectorii au fost de acord ca să tai un an de la nivel de licență?

Și atunci a fost o luptă, vreau să zic, cu sânge pe pereți. Adică atunci s-a făcut legea. Știți cum? Printr-o hotărâre de guvern dată noaptea. În care am scris că dacă nu acceptă să se treacă la sistemul Bologna eu, ca ministru, nu voi semna contractul pentru finanțarea universităților!”

Interesele proprii ale universităților

”Uitați-vă la ce capacitate are de a rezolva problemele comunității are UBB-ul, da? Prost! Foarte prost le rezolvă.”

”Universitățile sunt self-serving, adică se gândesc mai degrabă la interesele proprii decât la interesele comunității.

Dacă ai putere mai mare, tu ai un curs mai mare și ai mai mulți asistenți. Dacă ai o putere și mai mare, transformi cursul respectiv într-o secție. Dacă ai o putere și mai mare, faci o facultate care se numește, știm noi cum, putem să dăm și nume. Ok? Asta înseamnă self-serving”

”Ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.

Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar.”

Timp în lumea digitală

”E incredibil cât de mult timp se petrece pe digital, pe lumile astea digitale. Variază între șapte ore și douăsprezece ore pe zi. Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale!”

”În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixiruri. În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixiruri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.”