Teatrul Național Cluj-Napoca și-a deschis miercuri, 27 martie, porțile pentru publicul de toate vârstele, cu ocazia celei de-a XV-a ediții a Zilei Porților Deschise. Evenimentul a marcat Ziua Mondială a Teatrului și a adus împreună iubitorii de teatru printr-o serie de spectacole, ateliere interactive, instalații artistice și vizite în culise.

„O tradiție a comunității clujene”

„Este deja o tradiție a comunității clujene, o tradiție a Teatrului Național. Este un eveniment care are loc în fiecare an, pe 27 martie – o zi foarte importantă pentru oamenii de teatru și pentru spectatori, pentru că este Ziua Mondială a Teatrului”, a declarat Emma Pedestru, secretarul literar al teatrului.

VIDEO FOTO. Ateliere de teatru, spectacole și vizite în culise: Ziua Porților Deschise la Teatrul Național Cluj-Napoca

Evenimentul a fost conceput pentru a oferi o experiență completă, de la spectacole pentru copii și adolescenți, la ateliere de improvizație, pictură, discuții despre sustenabilitate și repetiții deschise.

Spectacole și activități pentru toate vârstele

De la primele ore ale dimineții, copiii s-au putut bucura de spectacolul de teatru de păpuși Tigrișori de Poveste, urmat de activități creative precum pictura pe față, modelajul de baloane și ateliere de măști și armuri de supereroi. Adolescenții au avut ocazia să participe la ateliere de teatru susținute de actrițele Diana Buluga și Elena Ivanca, unde au învățat cum să își exprime emoțiile și să își dezvolte încrederea prin jocuri teatrale.

Vizitele în culise, una dintre cele mai așteptate activități, au oferit participanților o perspectivă inedită asupra mecanismelor din spatele unui spectacol de teatru. Anul acesta, traseul a inclus și instalația artistică interactivă Ecouri din Culise, care a adus în prim-plan sunetele și poveștile din spatele cortinei.

Teatru radiofonic, spectacole-lectură și discuții despre sustenabilitate

Pentru pasionații de teatru și literatură, programul a inclus spectacolul-lectură Multe nu s-au spus de Alexandru Ceban, urmat de o sesiune de întrebări și autografe, și instalația audio AUZIT. Teatru radiofonic, care a adus în prim-plan magia teatrului sonor.

De asemenea, spectacolul educațional Extinct a fost urmat de o discuție despre sustenabilitate, oferindu-le spectatorilor ocazia să reflecteze asupra responsabilității sociale prin prisma artei teatrale.

O zi dedicată întregii familii

Emma Pedestru a subliniat importanța caracterului incluziv al evenimentului: „Este un eveniment dedicat întregii familii, prin urmare avem activități dedicate copiilor – spectacolul de teatru de dimineață, ateliere speciale, dar și evenimente gândite pentru adolescenți și adulți – spectacole-lectură, repetiții cu public, vizite în culise, potrivite pentru toată familia.”
Seara s-a încheiat cu spectacolul La Famiglia, o producție a studenților de la Facultatea de Teatru și Film, care a adus pe scenă energia și umorul commediei dell’arte.

Ziua Porților Deschise la Teatrul Național Cluj-Napoca a fost, și în acest an, un prilej de a celebra arta teatrală, de a aduce comunitatea mai aproape de scenă și de a inspira noi generații de spectatori.

Daria Mustea

Un sistem de supraveghere video va fi amplasat la insulele ecologice digitalizate, pentru combaterea vandalismului și a depozitării ilegale de deșeuri, a anunțat primarul Emil Boc.

Pentru a asigura funcționarea eficientă a punctelor gospodărești cu cartelă și pentru a descuraja vandalismul sau depozitarea ilegală a deșeurilor, toate insulele ecologice vor fi dotate cu camere de supraveghere video.

Depunerea deșeurilor, permisă doar celor cu cartelă

Fiecare familie primește o cartelă de acces la punctul gospodăresc, iar numai locuitorii dintr-un anumit bloc sau zonă pot utiliza punctele de colectare. În cazul în care cineva încearcă să depoziteze ilegal deșeuri, imaginile surprinse de camerele de supraveghere vor ajuta autoritățile să ia măsuri.

„Punem camere video la asociațiile de proprietari acolo unde sunt deja montate aceste puncte, pentru că deteriorarea lor este extrem de costisitoare ca reparații și de asemenea ca să fim siguri că nimeni nu mai lasă gunoiul lângă punctul gospodăresc, pentru că dacă nu ai cartelă nu poți să depui în punctul gospodăresc. Fiecare asociație primește numărul de cartele, fiecare familie primește cartela și doar ea poate să utilizeze punctul gospodăresc, să introducă pe cinci fracții. Dacă altcineva vine acolo ca să depună gunoi, trebuie camere video pentru a putea fi siguri că introducem în sfârșit o rigoare totală și deplină”, a explicat Boc.

1,2 milioane de lei alocați pentru sistemul de monitorizare

Pentru implementarea acestui sistem, printr-un amendament depus de primarul Emil Boc și votat de Consiliul Local, s-au alocat 1,2 milioane de lei pentru supravegherea video a punctelor gospodărești.

Această sumă este împărțită astfel:

• 900.000 de lei pentru instalarea camerelor video;
• 300.000 de lei pentru finanțarea abonamentului de date necesar transmiterii imaginilor.

Primăria Cluj-Napoca accelerează procesul de instalare a insulelor ecologice pentru colectarea selectivă a deșeurilor, cu un total de 352 de puncte gospodărești programate pentru montare până la mijlocul anului 2026.

Peste 50 de insule ecologice vor fi amenajate la Cluj-Napoca

Până în prezent, 42 de insule ecologice au fost deja instalate, iar locuitorii au început să primească cartele de acces pentru gestionarea controlată a deșeurilor.

„Sunt 352 de insule ecologice care vor fi montate în oraș anul acesta sau până la mijlocul anului viitor. Deja 42 sunt montate, unii locuitori au primit deja cartelele pentru noile puncte gospodărești cu cinci fracții”, a declarat primarul Emil Boc.

O agenție imobiliară oferă spre vânzare o garsonieră de 11 mp situată în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, care ar fi ”ideală” ca investiție.

Garsoniera se găsește la etajul 2 într-un bloc de 4 etaje construit în 1977, având o zona comuna- zona de dormit si bucătărie, baie.

De asemenea, este mobilata si utilata, fiind proaspăt renovată.

”Este în zona strazii Lacramioarelor – capat de Andrei Muresanu, foarte aproape de statiile de autobuz, magazine, centru, Iulius Mall, FSEGA”, se arată în anunț.

Garsoniera se vinde cu 43.500 de euro, ceea ce înseamnă un preț de aproape 4000 de euro pe metru pătrat.

Anuntul nu a rămas neremarcat pe rețelele sociale, și a generat două comentarii din partea internauților: ”Vinzi cotețul” și ”V-ați stricat la cap”.

Consiliul Local Cluj-Napoca a respins, în ședința din 27 martie 2025, noul regulament privind acordarea finanțărilor nerambursabile pentru proiectele culturale.

Propunerea, bazată pe Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, a generat numeroase controverse și opoziție din partea reprezentanților sectorului cultural, care au cerut menținerea actualului sistem reglementat de Legea 350/2005.

Proiectul a fost respins cu 5 voturi „pentru”, 6 „împotrivă” și 14 abțineri, semn că nici consilierii locali nu au ajuns la un acord asupra acestui subiect.

Un regulament contestat încă din faza dezbaterilor publice

Noul regulament a fost inițial lansat în consultare publică la finalul lunii ianuarie și a fost dezbătut într-o întâlnire organizată de Primărie pe 25 februarie. Deși administrația locală și-a exprimat intenția de a îmbunătăți mecanismul de finanțare a culturii, reprezentanții sectorului au ridicat mai multe probleme legate de noul cadru legal.

Aceștia și-au exprimat teama că OG 51/1998 ar putea dezavantaja proiectele culturale de mici dimensiuni, iar evaluarea proiectelor de către evaluatori independenți, așa cum este propus, ar putea fi realizată fără a ține cont de contextul cultural local.

Primăria Cluj-Napoca rămâne, deocamdată, la Legea 350/2005

Grupul de lucru responsabil de elaborarea regulamentului a lucrat mai bine de un an în colaborare cu reprezentanți ai Primăriei și ai sectorului cultural, însă lipsa unui consens a dus la amânarea implementării noilor reguli.

Deși regulamentul a fost respins, discuțiile privind modificarea mecanismului de finanțare culturală vor continua. Actorii din domeniu așteaptă o soluție care să sprijine atât marile evenimente, cât și inițiativele independente, asigurând acces echitabil la fonduri.

Până atunci, Cluj-Napoca va continua să finanțeze cultura după regulile existente, în așteptarea unui nou proiect care să răspundă mai bine nevoilor sectorului.