ADMINISTRAȚIE
Turda ar putea face parte din Zona Metropolitană Cluj. Guvernul a aprobat legea. Câmpia Turzii poate forma propria ZM

Guvernul a aprobat Legea privind înființarea și funcționarea zonelor metropolitane. Zona Metropolitană Cluj-Napoca există deja, dar acum ar putea include și municipiul Turda, dacă autoritățile locale doresc acest lucru. De asemenea, municipiul Câmpia Turzii poate să înființeze, de unul singur, o zonă metropolitană.
Legea aprobată de Guvern revizuiește și completează definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ și introduce conceptul de teritoriu metropolitan.
Acesta este teritoriul din jurul municipiilor în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul economic, al comunicațiilor, social, cultural și al infrastructurii.
Zona Metropolitană Cluj
Zona Metropolitană Cluj (ZMC) cuprinde acum municipiul Cluj-Napoca și 19 comune din apropiere. Este vorba de Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni.
Citește și: FOTO. Boc anunță încă 18 autobuze electrice pentru Cluj-Napoca și zona metropolitană
Suprafața totală a zonei metropolitane era de 1.603 kilometri pătrați, ocupând 24% din teritoriul județului Cluj. Populația celor 20 de localități însumează 418.153 de persoane, dintre care 324.576 locuiesc în Cluj-Napoca.
Turda, care acum se poate alăturat ZMC, are o suprafață de 91.43 de kilometri pătrați și o populație de 54.986 de locuitori. Municipiul Turda va putea alege, însă, să formeze propria zonă metropolitană.
De asemenea, din ZMC pot face parte și Baișoara, Iara și Săndulești.
Și Câmpia Turzii poate forma propira zonă metropolitană, cu comunele Călărași, Luna și Viișoara.
Ce spune legea
Înființarea ZM se face prin hotărârea unităților administrativ-teritoriale, care își stabilesc și denumirea.
Politica de dezvoltare metropolitană reprezintă ansamblul politicilor elaborate, cu consultarea partenerilor socio-economici interesați, în scopul dezvoltării coerente și durabile a unor arii teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea capitalei României, a municipiilor reședință de județ și a municipiilor, altele decât cele reședință de județ.
Politica de dezvoltare metropolitană se întemeiază pe principiile autonomiei locale, cooperării și parteneriatului.
Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare metropolitană în România sunt următoarele:
- reducerea disparităților economice, sociale și regionale prin consolidarea legăturilor urban-rural
și centru-periferie; - creșterea competitivității economice și capacitatea regiunilor de a prospera într-o economie
globală; - creșterea coerenței actului administrativ și asigurarea unei mai bune guvernări locale;
asigurarea și îmbunătățirea accesului tuturor cetățenilor la servicii de interes general.
Cum se delimitează teritoriul metropolitan
Pentru municipiile reședință de județ, cum este Cluj-Napoca, zona metropolitană poate cuprinde cel mult primele două coroane urbane. De asemenea, pentru municipii, altele decât cele reședință de județ, ZM poate cuprinde cel mult prima coroană urbană.
Zonele metropolitane se constituie pentru ca unitățile administrativ-teritoriale să se dezvolte
Potrivit articolului 10, aliniatul (2) al legii, Zonele metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:
- asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile
- dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane
- îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
- dezvoltarea infrastructurii educaționale și de sănătate
Citește și: Primarul din Baciu: Nimeni din zona metropolitană nu își poate înscrie copilul la nicio creșă din Cluj
- modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice
- furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local
- dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană
- dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice
- dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale
- gestionarea domeniului locuirii și abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate, inclusiv a așezărilor informale
- diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane
- alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană.
Zonele metropolitane nu sunt unități administrativ-teritoriale, dar UAT-urile sunt reprezentate în adunarea generală a zonelor metropolitane de către primari.
Mecanismele de finanțare ale zonelor metropolitane
Potrivit Legii, finanțarea ZM va fi asigurată prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, prin taxe speciale pe care unitățile administrativ-teritoriale membre le pot stabili, în vederea finanțării unor activități ale acesteia, prin tarife stabilite în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.
Mecanismul prin care se virează impozitul pe venit al contribuabililor care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane:
- 30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu
își au domiciliul angajații; - 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu
își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.
De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.
Sumele virate se utilizează de către zona metropolitană exclusiv pentru realizarea unor investiții, după cum urmează:
- minimum 30% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativteritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2, după caz;
- maximum 70% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unității administrativteritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.
Aceste mecanisme vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru venitul raportat la domiciliu, respectiv 1 ianuarie 2023 pentru cota de 5% și pentru modul de utilizare a sumelor virate, astfel încât, până la aceste date să fie efectuate toate demersurile necesare pentru operaționalizarea propunerilor.
Populația crește în zonele periurbane
Motivele pentru formarea zonelor metropolitane sunt, în principal, demografice. Astfel, dinamicile demografice din zonele urbane ale României reflectă dualitatea declinului demografic din interiorul orașelor și a creșterii populației din zonele periurbane.
Față de anul 2009, în contextul scăderii populației României cu 3,9%, orașele au pierdut 469.369 de locuitori, respectiv 3,2%, în timp ce localitățile din primul inel periurban au atras 1.277.022 de noi locuitori, se arată în morivele de fundamentare a noii legi. Mai mult, ultimele decenii indică prezența fenomenului de expansiune urbană necontrolată, în special în jurul orașelor urbane dinamice.
Între 2006 și 2018, amprenta construită a localităților din România a crescut cu aproximativ 719,1 de kilometri pătrați, conform datelor Corine Land Cover, din care 39% în interiorul orașelor, iar 67% în primul inel periurban al acestora.
Zonele de expansiune identificate prin Corine Land Cover în același interval sunt concentrate în proporție de 83% în reședințele de județ și în primul inel periurban și încă 5% în zonele urbane funcționale ale acestora, dincolo de primul inel periurban.
Foto: Zona metropolitană Cluj-Napoca din satelit/ Copernicus Sentinel-2, ESA / Wikipedia
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă

Anumiți șoferi vor fi vizați de o nouă taxă auto care va fi introdusă în România. Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a făcut noi precizări.
Este vorba despre taxa auto pentru mașinile poluante, iar printre cei afectați vor fi proprietarii de autoturisme vechi. Măsura taxării autovehiculelor va fi introdusă în urma solicitărilor de la Bruxelles, fiind prevăzută în PNRR, conform Fanatik.
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a vorbit despre acest subiect în cadrul ședinței de Guvern de joi, menționând că până acum nu s-a luat o decizie asupra formulei de calcul. Ministrul spune că propunerile vor fi făcute de autoritățile locale.
El a precizat că noua taxă auto va fi „la pachet” cu celelalte schimbări din sistemul fiscal. „Nu s-a stabilit formula de calcul şi nici n-am avut discuţii concrete cu reprezentanţii autorităţilor locale, asociaţia comunelor, asociaţia oraşelor sau municipiilor, pentru că trebuie să vină la pachet cu celelalte modificări ale sistemului fiscal.
Cu siguranţă, la momentul oportun, o să avem o dezbatere şi pe această temă. Şi aici, în principiu, propunerile trebuie să vină din partea acestor asociaţii, pentru că primăriile sunt cele care aplică implementarea, sau implementează aceste colectări de taxe locale şi, în mod normal, primele propuneri trebuie sa vină din partea lor”, a declarat Tanczos Barna, conform Agerpres.
Modificarea impozitării autovehiculelor
În luna februarie, ministrul de finanțe spunea că statul român va trebui să implementeze aceste schimbări privind taxarea autovehiculelor care poluează. România și-a asumat măsură în 2021 prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Tanczos Barna a subliniat atunci că cei care dețin mijloace de transport mai poluante față de alte autovehicule vor fi nevoiți să plătească o taxă mai mare. Cel mai probabil, aceasta va fi stabilită ținându-se cont de nivelul de poluare al fiecărui autoturism.
ADMINISTRAȚIE
”Nababul” de la Compania de Apă Someș, Călin Neamțu, are salariul aproape dublu față de președintele CJ Cluj, Alin Tișe

Călin Neamțu, directorul general al Companiei de Apă Someș SA, a declarat un câștig din salarii aproape dublu față de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, anul trecut. Declarația lui de avere era ”la secret” și a devenit publică abia în urma demersurilor Cluj24.
Potrivit celei mai recente declarații de avere, Neamțu încasează un venit anual de 373.808 lei din salarii, ceea ce înseamnă un venit lunar net de peste 31.000 lei. În comparație, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat în aceeași perioadă 198.033 lei din indemnizația de funcție – adică aproximativ 16.500 lei pe lună. Compania de Apă Someș SA este un operator regional în cadrul căruia forul administrativ județean deține calitatea de acționar majoritar.
Averea lui Călin Neamțu
Pe lângă salariul generos, Călin Neamțu deține mai multe bunuri imobile, conform declarației sale de avere:
- Un teren intravilan de 500 mp (cotă ½), cu locația nedezvăluită
- Un teren agricol de 4.300 mp în localitatea Coruș (cotă ½)
- Două terenuri extravilane: unul de 5.800 mp în Gilău (dobândit prin donație, cotă 1/1) și altul de 200 mp în Muntele Băișorii (cotă ½)
- O casă de 360 mp (cotă ½) și un apartament de 69 mp (cotă ½), ambele cu localizarea nespecificată
De asemenea, Neamțu are un cont curent cu 58.000 lei și un depozit bancar de 458.600 lei, fără a avea vreo datorie înregistrată. Nu deține automobile sau obiecte de valoare precum bijuterii sau opere de artă. Soția acestuia are un venit anual modest din pensie, în valoare de 25.000 lei.
Declarațiile de avere, ținute secrete
Precizăm că declarațiile de avere ale directorului general și ale membrilor Consiliului de Administrație al Companiei de Apă Someș SA nu erau publice, deși legea impune acest lucru pentru funcțiile cu caracter public sau care administrează fonduri publice.
Abia după ce redacția Cluj24 a solicitat explicații atât companiei, cât și Consiliului Județean Cluj, lucrurile au început să se miște. Într-un răspuns oficial transmis redacției, reprezentanții Consiliului Județean au declarat: „Ca urmare a sesizării dumneavoastră, am atenționat conducerea companiei asupra acestei omisiuni”. Ca urmare a acestui demers jurnalistic, declarațiile de avere au fost publicate online.
Situația angajaților din companie
Conform datelor din luna februarie 2024, Compania de Apă Someș SA avea 2.018 angajați, în ușoară creștere față de anul anterior, când figura cu 1.988 de salariați. Comparativ, în februarie 2020, compania avea 2.021 de angajați, iar în 2015, 1.974.
Chiar dacă numărul angajaților s-a menținut relativ constant în ultimul deceniu, nivelul salarial al conducerii companiei pare să fi cunoscut o ascensiune importantă, mai ales raportat la veniturile șefului administrației județene.