Turda ar putea face parte din Zona Metropolitană Cluj. Guvernul a aprobat legea. Câmpia Turzii poate forma propria ZM

Guvernul a aprobat Legea privind înființarea și funcționarea zonelor metropolitane. Zona Metropolitană Cluj-Napoca există deja, dar acum ar putea include și municipiul Turda, dacă autoritățile locale doresc acest lucru. De asemenea, municipiul Câmpia Turzii poate să înființeze, de unul singur, o zonă metropolitană.

Legea aprobată de Guvern revizuiește și completează definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ și introduce conceptul de teritoriu metropolitan.

Acesta este teritoriul din jurul municipiilor în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul economic, al comunicațiilor, social, cultural și al infrastructurii.

Zona Metropolitană Cluj

Zona Metropolitană Cluj (ZMC) cuprinde acum municipiul Cluj-Napoca și 19 comune din apropiere. Este vorba de Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni.

Citește și: FOTO. Boc anunță încă 18 autobuze electrice pentru Cluj-Napoca și zona metropolitană

Suprafața totală a zonei metropolitane era de 1.603 kilometri pătrați, ocupând 24% din teritoriul județului Cluj. Populația celor 20 de localități însumează 418.153 de persoane, dintre care 324.576 locuiesc în Cluj-Napoca.

Turda, care acum se poate alăturat ZMC, are o suprafață de 91.43 de kilometri pătrați și o populație de 54.986 de locuitori. Municipiul Turda va putea alege, însă, să formeze propria zonă metropolitană.

De asemenea, din ZMC pot face parte și Baișoara, Iara și Săndulești.

Și Câmpia Turzii poate forma propira zonă metropolitană, cu comunele Călărași, Luna și Viișoara.

Ce spune legea

Înființarea ZM se face prin hotărârea unităților administrativ-teritoriale, care își stabilesc și denumirea.

Politica de dezvoltare metropolitană reprezintă ansamblul politicilor elaborate, cu consultarea partenerilor socio-economici interesați, în scopul dezvoltării coerente și durabile a unor arii teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea capitalei României, a municipiilor reședință de județ și a municipiilor, altele decât cele reședință de județ.

Politica de dezvoltare metropolitană se întemeiază pe principiile autonomiei locale, cooperării și parteneriatului.

Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare metropolitană în România sunt următoarele:

• reducerea disparităților economice, sociale și regionale prin consolidarea legăturilor urban-rural
  și centru-periferie;
• creșterea competitivității economice și capacitatea regiunilor de a prospera într-o economie
  globală;
• creșterea coerenței actului administrativ și asigurarea unei mai bune guvernări locale;
  asigurarea și îmbunătățirea accesului tuturor cetățenilor la servicii de interes general.

Cum se delimitează teritoriul metropolitan

Pentru municipiile reședință de județ, cum este Cluj-Napoca, zona metropolitană poate cuprinde cel mult primele două coroane urbane. De asemenea, pentru municipii, altele decât cele reședință de județ, ZM poate cuprinde cel mult prima coroană urbană.

Zonele metropolitane se constituie pentru ca unitățile administrativ-teritoriale să se dezvolte

Potrivit articolului 10, aliniatul (2) al legii, Zonele metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:

• asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile
• dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane
• îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
• dezvoltarea infrastructurii educaționale și de sănătate

Citește și: Primarul din Baciu: Nimeni din zona metropolitană nu își poate înscrie copilul la nicio creșă din Cluj

• modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice
• furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local
• dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană
• dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice
• dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale
• gestionarea domeniului locuirii și abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate, inclusiv a așezărilor informale
• diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane
• alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană.

Zonele metropolitane nu sunt unități administrativ-teritoriale, dar UAT-urile sunt reprezentate în adunarea generală a zonelor metropolitane de către primari.

Mecanismele de finanțare ale zonelor metropolitane

Potrivit Legii, finanțarea ZM va fi asigurată prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, prin taxe speciale pe care unitățile administrativ-teritoriale membre le pot stabili, în vederea finanțării unor activități ale acesteia, prin tarife stabilite în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.

Mecanismul prin care se virează impozitul pe venit al contribuabililor care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane:

• 30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu
  își au domiciliul angajații;
• 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu
  își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.

De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.

Sumele virate se utilizează de către zona metropolitană exclusiv pentru realizarea unor investiții, după cum urmează:

• minimum 30% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativteritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2, după caz;
• maximum 70% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unității administrativteritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.

Aceste mecanisme vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru venitul raportat la domiciliu, respectiv 1 ianuarie 2023 pentru cota de 5% și pentru modul de utilizare a sumelor virate, astfel încât, până la aceste date să fie efectuate toate demersurile necesare pentru operaționalizarea propunerilor.

Populația crește în zonele periurbane

Motivele pentru formarea zonelor metropolitane sunt, în principal, demografice. Astfel, dinamicile demografice din zonele urbane ale României reflectă dualitatea declinului demografic din interiorul orașelor și a creșterii populației din zonele periurbane.

Față de anul 2009, în contextul scăderii populației României cu 3,9%, orașele au pierdut 469.369 de locuitori, respectiv 3,2%, în timp ce localitățile din primul inel periurban au atras 1.277.022 de noi locuitori, se arată în morivele de fundamentare a noii legi. Mai mult, ultimele decenii indică prezența fenomenului de expansiune urbană necontrolată, în special în jurul orașelor urbane dinamice.

Între 2006 și 2018, amprenta construită a localităților din România a crescut cu aproximativ 719,1 de kilometri pătrați, conform datelor Corine Land Cover, din care 39% în interiorul orașelor, iar 67% în primul inel periurban al acestora.

Zonele de expansiune identificate prin Corine Land Cover în același interval sunt concentrate în proporție de 83% în reședințele de județ și în primul inel periurban și încă 5% în zonele urbane funcționale ale acestora, dincolo de primul inel periurban.

Foto: Zona metropolitană Cluj-Napoca din satelit/ Copernicus Sentinel-2, ESA / Wikipedia