Tribunalul Cluj: Cum racolau fete Vlad Obuzic și ”soldații” lui. Simulând relații de iubire, le obligau să facă filmări porno

Patru proxeneți apropiați ai fraților Tate, care au adoptat metoda ”loverboy” racolând fete pe care le obligau, ulterior, să facă filmări pornografice, au fost arestați săptămâna trecută de Tribunalul Cluj. Probele arată că în acest caz avem de-a face cu o ”sclavie modernă”.

Aceștia au constituit un grup infracțional organizat, condus de Vlad Obuzic, zis Obu, iar ”soldații” săi erau Andrei Cociorvă, Andrei Sandu și Bogdan Dobocan.

Citește și VIDEO. Percheziții la Cluj. Grup infracțional, specializat în trafic de persoane, destructurat. Exploata sexual mai multe fete

În motivarea Tribunalului Cluj cu privire la arestarea preventivă pe 30 de zile a celor 4 inculpați, se arată că Vlad Obuzic fusese  condamnat  definitiv, în 2019, de Judecătoria, respective Curtea de Apel Galați, la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe 2 ani – 2020 – 2021, perioadă în care ar fi recrutat-o pe persoana vătămată I. A., prin inducere în eroare, simulând o relație de iubire, și ar fi adăpostit-o în diferite locații din București, ”în scopul obligării acesteia, prin constrângere morală, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexual”.

În perioada 2021 – iunie 2023, ar fi recrutat-o pe persoana vătămată L. E.-V.-A. tot prin aceeași metodă ”loverboy”, în cursul anului 2022 ar fi încercat să o recruteze pe persoana vătămată S. M.-A., iar în cursul anului 2023 ar fi încercat să o recruteze pe persoana vătămată B. A. A. M.

Magistrații au mai reținut și faptul că, la finalul anului 2021 – iunie 2023, Obu a fi inițiat și constituit împreună cu Bogdan Dobocan și Andrei Cociorvă un grup infracțional organizat, coordonat, grup la care ar fi aderat ulterior și Andrei Sandu, în cadrul căruia fiecare avea roluri prestabilite, iar Vlad Obuzic avea calitatea de lider.

Identificau și recrutau fete

Scopul grupului era de a identifica și recruta fete pe care să le oblige la crearea de materiale cu conținut sexual explicit pe care să le publice pe platforme on line, sau să le oblige prin constrângere morală la prestarea de videochat,  urmând să beneficieze de sumele de bani pe care aceastea le-ar fi încasat direct sau prin conturile suspecților de la plaformele on line sau de la diferiți clienți.

Membrii grupului au încercat, totodată, să disimuleze proveniența sumelor de bani, dar şi faptul că, în perioada 2022 -2023 ar fi îndemnat publicul, prin publicarea de materiale scrise, respectiv o carte și prin postarea de fișiere video și fotografii, pe diferite rețele de socializare publice, dar și prin promovarea unui club, ”la recrutarea, prin inducere în eroare, de persoane vătămate de sex feminin care ulterior prin constrângere morală, să fie obligate la crearea de materiale cu conținut sexual explicit pe platforme on line, la prestarea de videochat sau la practicarea prostituției”.

Grupul celor 4 avea o structură bine definită în cadrul căruia Obu avea rolul de lider iar ceilalți trei exercitau sarcini în calitate de „soldaţi” sau „fii”, ”fiind constituit pentru o perioadă de timp pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunii scop, de trafic de persoane”. ”Aceste elemente reies din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de persoanele ce par a fi traficate şi exploatate, declaraţiile martorilor audiaţi în cadrul urmăririi penale şi din conţinutul propriilor convorbiri telefonice sau purtate pe diferite aplicaţii de către inculpaţi sau în mediul ambiental”, precizează magistrații clujeni.

Tratament inuman

Toate probele confirmă acuzaţiile în contextul  ”tratamentului aproape inuman fizic şi psihic la care victemele par a fi fost supuse, în mod sistematic, pe o perioadă de timp deloc neglijabilă, de către inculpaţi”.

Judecătorul remarcă în principal aptitudinea şi capacitatea lui Obuzic, transmisă mai apoi celor 3 ”soldați” ai săi de a identifica persoanele vulnerabile și de a exploata nevoile de afecțiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relații apropiate și înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenție și de afecțiune din partea inculpaților fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităților mai sus expuse.

”De asemenea, nu poate fi omisă conduita tuturor celor patru inculpai care ar fi realizat mai apoi supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică și exercitau presiuni psihice, dar şi fizice asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult.

(…) Modalitatea concretă în care aceștia au acţionat dovedește un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”, se mai arată în motivare.

Potrivit magistraților clujeni, cei patru inculpaţi au înţeles să-şi „fidelizeze” victimele obligându-le a se tatua cu numele sau chiar chipul acestora sau cu cuvintele „toy” sau „dog” pe diferite părţi ale corpului, dintre care unele vizibile, ”tocmai pentru a le aduce pe aceasta într-o stare de dependenţă totală, conform de altfel <<principiilor>> dobândite în urma parcurgerii programului de mentorat promovat de către Obu”.

Sclavie modernă

”În realitate, inculpaţii par a fi dobândit controlul în totalitate asupra sumelor de bani realizate de către victime, sume deloc neglijabile din care acestea primesc doar sume modice, iar prin prisma modalităţii în care acestea par a fi tratate de către inculpaţi, astfel cum rezultă în mod neechivoc din interceptările convorbirilor telefonice, victimele au fost aduse treptat într-o poziţie de inferioritate, dependenţă psihică şi obedienţă, sinonimă unei forme de sclavie modernă.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere, totodată, consecinţele săvârşirii prezumtivelor faptele asupra victimelor, fiind de natură a pune în pericol grav echilibrul psihic și emoţional al acestora.

Rezultă astfel din datele anchetei că aproape fiecare dintre acestea beneficiază de servicii medicale pentru tratarea problemelor de anxietate sau chiar de natură  psihiatrică. În acest sens mai este de menţionat şi faptul că două dintre acestea, ar fi pierdut sarcinile tocmai datorită „tratamentului” şi agresiunilor la care ar fi fost supuse de către inculpaţii Obuzic şi Dobocan.

Astfel, faptele de acest tip au un puternic impact psihologic asupra persoanelor traficate, care sunt practic dezumanizate, această formă de exploatare fiind de natură a produce efecte atât în plan psihologic şi emoţional, cât şi în plan social.

Sub acest aspect, relevantă în conturarea acţiunilor de înfrângere a libertăţii de voinţă a victimelor pe lângă abordarea directă a acestora, obligarea la a se tatua cu numele inculpaţilor, adăpostirea acestora, obligarea la realizarea de materiale cu caracter pornografic explicit, şi preluarea în aproape în totalitate a sumelor de bani din comercializarea acestor servicii, o reprezintă capacitatea persuasivă deosebit de periculoasă a inculpaţilor manifestată prin inocularea victimelor a convingerii că nu au de ales şi că realizarea de astfel de servicii în folosul lor reprezintă o stare de normalitate.

În acest sens, în mod cu totul greşit şi distorsionat victimele apreciază în prezent că relaţiile sociale sunt caracterizate de abuz sub orice formă, unele dintre acestea nemaireuşind să stabilească legături catalogate ca normale cu persoanele de sex diferit”, se mai arată în motivarea sentinței de arestare.

Lipsă totală de empatie față de femei

Magistrații au mai reținut că din probele de al dosar rezultă ”fără putință de tăgadă profunda lipsă totală de empatie acelor 4 faţă de persoanele de sex feminin, dar şi o lipsă totală de respect pentru normele legale și totală indiferența față de valorile sociale ocrotite de care dau dovada inculpaţii, dar și atitudinea de desconsiderare față de femei în general, pe care fiecare dintre acesta, le percepe doar ca un simplu mijloc de a obține câștiguri mari în mod facil”.

Vlad Obuzic este un client mai vechi al justiției, din cazierul acestuia reieșind că a fost condamnat în trecut la pedeapsa finală de  1 an şi 3 luni închisoarea pentru comiterea unor infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, dar şi la pedeapsa  de 14.400 lei amendă penală stabilită de Judecătoria Constanţa pentru comiterea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice.

”În ciuda contactului anterior cu organele judiciare, dar şi a faptului că faţă de acesta s-a mai dispus măsura preventivă a reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore acesta nu şi-a corijat conduita, continuând activităţile cu valenţe infracţionale”, au conchis judecătorii Tribunalului Cluj.