EVENIMENT
Tragedia de la Cernobîl a fost precedată de alte accidente înainte de 1986. Abia acum apar documentele
La 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 de la Cernobîl a sărit în aer, lăsând în urmă sute de de mii de victime şi pagube incomensurabile, în ciuda faptului că la Cernobîl se utilizase tehnologia de vârf a cercetării nucleare sovietice. Localităţi întregi din Ucraina şi Belarus au fost şterse de pe hartă.
Suedia a fost prima țară care a informat lumea întreagă despre dezastru în timp ce guvernul ucrainean a decis, la început, să țină secretă știrea despre explozie.
Norul radioactiv
În numai câteva zile, norul radioactiv acoperea nordul Europei şi atingea coastele SUA. Se spune că, în ziua aceea, la Cernobîl s-ar fi dat semnalul dizolvării Uniunii Sovietice.
O catastrofă de pe urma căreia a suferit și suferă și România și care, la trei decenii de la producere a ajuns prezentă din nou în mentalul colectiv datorită unui film realizat de HBO.
Statisticile arată că peste 60.000 de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar mai mult de două milioane au avut şi mai au de suferit.
România, afectată
În România, cel mai ridicat grad de poluare a fost constatat la Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea, informează Radio Europa liberă.
Documente declasificate dovedesc faptul că Iuri Vladimirovici Andropov, la acea vreme şef al temutului KGB şi fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), semnalase încă din 1979 defectele de construcţie ale reactoarelor de la Cernobîl, notează bursa.ro.
Peste un sfert de veac, documentele accidentului nuclear au fost clasificate, conducerea Partidului Comunist încercând din răsputeri să minimalizeze sau să şteargă urmele dezastrului.
Oficialii sovietici cunoșteau hibele reactoarelor
Ulterior, unele documente au fost declasificate. Ancheta oficială a scos la iveală faptul că oficialii sovietici cunoşteau hibele reactoarelor tip RBMK 1000 (cele folosite la centrala atomică de la Cernobîl). Mai mult, un raport secret recent scos la iveală dovedeşte că fostul şef al KGB Iuri Andropov semnala erori grave încă de la începuturile construcţiei primului reactor.
În luna mai a anului 1970, la mai puţin de 16 km la sud de graniţa cu Belarus, oficialii PCUS au decis să demareze lucrările de construcţie a unei centrale nucleare, cu şase reactoare nucleare de tip RBMK, o tehnologie de top a cercetării nucleare a URSS-ului din acea perioadă.
Spre finalul anilor ’70, au fost date în folosinţă primele două reactoare ale centralei de la Cernobîl, iar în perioada 1981-1983 au fost finalizate reactoarele 3 şi 4.
Prima și singura fotografie din istorie realizată în dimineața zilei de 26 aprilie 1986, la șase ore de la explozia reactorului nuclear de la Cernobîl. Începând cu a doua poză, din cauza radiațiilor uriașe, filmul a fost „ars”, astfel că s-a păstrat doar această imagine.
Raport secret
Într-un raport secret, datat 21 februarie 1979, trimis şefului KGB, Iurii Andropov, erau semnalate grave deficienţe în construcţia centralei nucleare de la Cernobîl, precum şi probleme tehnologice în asamblarea Unităţii 2 a reactorului.
Dar autorităţile sovietice nu au luat în calcul probabilitatea unei explozii la Cernobîl şi au ignorat raportul KGB cu privire la deficienţele identificate de sursele KGB în contextul în care propaganda sovietică hiperbolizase proiectul centralei nucleare.
Arc peste timp
Explozia de la Cernobîl putea fi evitată? După 34 de ani, noi detalii ies la iveală. Catastrofa nucleară de la Cernobîl – cel mai grav dezastru nuclear din istorie – a fost precedată de o serie de alte accidente de mai mică amploare, relevă documente declasificate luni de Kiev, potrivit EFE, Interfax-Ukraina, preluate de Agerpres. Pentru Uniunea Sovietică, aflată în 1986 în plină criză economică şi politică, Cernobîl a însemnat începutul sfârşitului.
Volumul în care apar aceste noi informaţii, intitulat „Dosarul KGB despre Cernobîl. De la construcţie până la accident”, a fost prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în colaborare cu Institutul memoriei naţionale al ţării.
Documente despre accidente produse înainte
„Printre documentele incluse în acest volum figurează rapoarte cu privire la alte accidente produse înainte de aprilie 1986 şi transcrierea comunicărilor telefonice din noaptea de 26 aprilie”, data dezastrului, indică SBU într-un comunicat.
Volumul mai conţine informaţii despre începerea anchetei asupra catastrofei, precum şi date despre începutul construirii sarcofagului de protecţie deasupra reactorului avariat.
Prezentarea volumului a avut loc în zona de excludere de lângă centrală, fiind difuzată online pe site-ul Institutului memoriei naţionale al Ucrainei.
Potrivit preşedintelui institutului, Anton Drobovici, materialele declasificate – în limba ucraineană – oferă detalii suplimentare despre tragedia din 1986 şi dezvăluie premise care au anticipat catastrofa şi care au fost ascunse de autorităţile sovietice.
„Aceasta va permite umanităţii să-şi lărgească accesul la adevăr despre crimele unui regim totalitar şi să tragă învăţăminte corecte”, a menţionat Drobovici.
Sute de pagini
Volumul cu privire la Cernobîl cuprinde în total 229 de documente, dintre care multe sunt publicate în premieră.
Potrivit datelor oficiale, explozia produsă la reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl la 26 aprilie 1986 a dus la dispersarea a circa 200 de tone de materiale cu o radioactivitate de 50 de milioane de curie, echivalentul a 500 de bombe atomice similare celei folosite la Hiroshima.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit un.org.
Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că „la trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat „toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să țină această zi”.
Nevoia de asistență
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.
În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.
Istoric
Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.
Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. Atunci, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.
Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.
Marina Constantinoiu
Sursa: editiadedimineata.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
O ordonanță de urgență adoptată prevede că utilizarea CNP va fi opțională de la 1 ianuarie 2025 la e-Factura. Aceasta mai cuprinde reglementarea înscrierii pe factură a unui cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală a beneficiarului – persoană fizică, dacă acesta nu comunică niciun cod.
Tot la e-Factura se restrâng operațiunile pentru care este obligatorie utilizarea sistemului doar la operațiunile cu locul livrării/prestării din punct de vedere al TVA în România, scrie Hotnews.
De asemenea, Ordonanța mai prevede:
– eliminarea excepției de la obligația utilizării sistemului național RO e–Factura pentru facturile simplificate (altele decât bonurile fiscale);
– introducerea obligației referitoare la înscrierea în facturile emise pentru operațiunile realizate în baza unor contracte de achiziții publice/sectoriale etc. a codurilor CPV corespunzătoare din nomenclatorul de referinţă în domeniul achiziţiilor publice;
– abrogarea prevederilor referitoare la utilizarea sistemului RO e-Factura pentru facturile emise pentru vouchere de vacanţă titularilor acestora, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, având în vedere că toate facturile emise în relația B2C vor fi raportate în sistem de la 1 ianuarie 2025.
Prorogare de termen la e-TVA
În ceea ce privește sistemul RO e-TVA, se amână obligația persoanelor impozabile de transmitere a rezultatului verificărilor realizate asupra diferenţelor comunicate prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” de către ANAF, și implicit a sancțiunii pentru neîndeplinirea acestei obligații, de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025.
În plus, se clarifică evidențierea TVA colectată prin autofacturare, în cazul obiectivelor de investiții din cadrul unor programe de interes public sau social, finanțate din fonduri publice, care sunt predate gratuit beneficiarilor, în sensul că persoanele impozabile care implementează astfel de programe și au dedus TVA pentru achiziții, trebuie să emită o autofactură.
În domeniul impozitului pe profit sunt exceptați contribuabilii din domeniul bancar (instituții de credit) și din domeniul petrolier care plătesc impozite suplimentare pe cifra de afaceri, în același timp cu impozitul pe profit, de la plata impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pentru evitarea dublei impuneri, dar și în concordanță cu regulile fiscale aplicabile în prezent.
Totodată, pentru impozitele suplimentare pe cifra de afaceri, sunt aduse clarificări pentru plata acestora, în cazul în care contribuabilii sunt parte a unui grup fiscal.
Modificări fiscale la chirii
Guvernul a adoptat prin aceast act normativ o normă tranzitorie de clarificare a regimului fiscal aplicabil, precum și a obligațiilor de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit în cazul chiriilor plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situația în care chiria, aferentă unei perioade contractuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, a fost plătită în avans până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv.
În acest caz, obligația de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit revine proprietarului, uzufructuarului sau altor deţinători legali pentru fiecare an fiscal corespunzător perioadei contractuale.
De asemenea, se reglementează regulile privind calculul și declararea impozitului pe venit în cazul veniturilor din chirii plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situația în care venitul este plătit exclusiv în natură, precum și în cazul sumelor reprezentând garanție, utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract.
În aceste situații obligațiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare și plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
Măsura are în vedere faptul că în aceste situații plătitorul de venit se află în imposibilitatea reținerii la sursă a impozitului pe venit.
EVENIMENT
STUDIU. Mașinile BEJ au probabilitatea cea mai scăzută de a fi implicate într-un ACCIDENT rutier
În general, oamenii nu cred că culoarea unei mașini influențează semnificativ numărul de accidente în care aceasta este implicată, dar vehiculele viu colorate sunt totuși considerate ceva mai sigure deoarece sunt mai ușor de observat în condiții de vizibilitate redusă. Dacă vizibilitatea este scăzută, poate fi dificil să vezi o mașină de culoare închisă care este parcată pe marginea drumului.
Pentru a evalua cât de puternic influențează culoarea unui vehicul siguranța acestuia, compania de date auto carVertical a realizat un studiu și a identificat cele mai sigure culori pentru mașini din România.
Cele mai sigure culori sunt bejul și verdele
Dintre toate mașinile din România care au fost verificate pe carVertical, modelele bej s-au dovedit a fi cele mai sigure – doar 57,1% dintre acestea fiind avariate în trecut. Mașinile bej pot fi considerate mai sigure deoarece culoarea lor deschisă, neutră, poate fi observată cu ușurință în diverse medii, în special în zonele urbane. În plus, bejul tinde să reflecte bine lumina soarelui, făcând vehiculul mai vizibil în timpul zilei și mai puțin probabil să se piardă pe fundal.
Mașinile verzi se situează pe locul doi, doar 59,4% dintre ele având înregistrări de daune. Culoarea lor distinctivă le face mai vizibile pe drum, sporind siguranța în medii diferite.
STUDIU. Mașinile BEJ au probabilitatea cea mai scăzută de a fi implicate într-un ACCIDENT rutier
Uneori proprietarii de mașini își revopsesc sau înfoliază vehiculele, așa că este important să verificați dacă culoarea mașinii rulate pe care doriți s-o cumpărați se potrivește cu ceea ce este înregistrat în talon.
„Nu durează mult să revopsești o mașină sau s-o înfoliezi în folie PVC. Dacă sunteți tentați să cumpărați o astfel de mașină, ar trebui să fiți atenți la starea caroseriei, deoarece defectele sau rugina pot fi ascunse în urma acestor procedee”, spune Matas Buzelis, expert auto și șeful departamentului de comunicații al carVertical.
Mașinile cu anumite culori sunt implicate mai des în accidente
Mulți ani la rând, cele mai populare culori pentru mașini au fost negru, alb și gri (argintiu). Aceasta este o tendință globală, iar popularitatea acestor culori probabil va crește mai mult în viitor. Surprinzător este că, deși pe străzi circulă milioane de mașini vopsite în aceste culori, nu ele sunt cele care ajung să fie implicate cel mai des în accidente.
Cercetările au arătat că mașinile galbene (69,6%), maro (68,1%) și portocalii (66,7%) sunt cel mai des implicate în accidente în România.
Mașinile maro pot fi mai greu de văzut pe drumurile rurale deoarece culoarea lor se integrează în mediul înconjurător. Mașinile galbene și portocalii sunt mai puțin sigure decât altele din cauza problemelor de vizibilitate și a factorilor psihologici legați de comportamentul șoferului. Deși această ipoteză este subiectivă, mașinile viu colorate le pot oferi șoferilor un sentiment exagerat de încredere care îi determină să conducă mai neglijent.
„Aspectul unei mașini poate induce cumpărătorii în eroare, așa că nu recomandăm să alegeți o mașină doar pe baza aspectului său. Este important să verificați istoricul mașinii, să faceți un test drive, să fie inspectată la un service autorizat și abia apoi vă puteți decide dacă merită s-o cumpărați sau mai bine căutați altceva”, explică Buzelis.
Studiul a folosit date statistice din rapoartele care prezintă istoricul vehiculelor achiziționate de utilizatorii companiei în perioada august 2023 – august 2024. Studiul a fost realizat în 15 țări.
EVENIMENT
Pa, Popa! CFR Cluj se va DESPĂRȚI, cel mai probabil în iarnă, de portarul adus de la Torino
După despărțirea de Răzvan Sava, care a plecat la Udinese, CFR Cluj s-a orientat rapid spre un alt portar din peninsulă. E vorba de Mihai Popa, pe care clubul feroviar l-a împrumutat de la Torino.
Nelu Varga s-a consultat cu Dan Petrescu și intenționează să renunțe la portarul de 24 de ani, deoarece prestațiile acestuia n-au fost pe măsura așteptărilor, scrie Iamsport.
Otto Hindrich a ajuns titular pe post, în cele din urmă.
Pa, Popa! CFR Cluj se va DESPĂRȚI, cel mai probabil în iarnă, de portarul adus de la Torino
Mihai Popa, trecut pe la Voluntari sau Astra Giurgiu, este împrumutat la CFR până pe 30 iunie 2025, însă oficialii din Gruia cântăresc varianta de a renunța încă din iarnă la acesta.
Accidentat, Popa nu a mai apărut pe foaia de joc în ultimele două partide, în care ardelenii au fost impresionați de înlocuitorul său, Otto Hindrich.
Vernisajul Vinului, unul dintre cele mai așteptate evenimente atât de către profesioniștii din domeniu, cât și de către publicul larg, va avea loc la Cluj, în data de 11 decembrie.
Evenimentul la care sunt așteptați toți clujenii iubitori de vinuri cu tradiție este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova și reunește 40 de producători de vinuri.
Vernisajul vinului moldovenesc va oferi degustări rafinate la Cluj
“După succesul din acest an al celei de-a patra ediții a Festivalului Vinului Moldovenesc de la București, mergem către Cluj cu un eveniment cu totul special dedicat iubitorilor de vin. Vernisajul Vinului se adresează atât profesioniștilor din domeniu, dar și publicului larg. Profesioniștii din HORECA vor avea ocazia să cunoască producători cu tradiție din Republica Moldova, să deguste numeroase vinuri din soiuri locale, internaționale și să fie inspirați în alegerea celor mai potrivite vinuri pentru paringurile din meniuri. Iar publicul larg va putea avea acces la vinuri de excepție, care fac parte din moștenirea culturală fabuloasă a Republicii Moldova, evenimentul reunind 40 de vinificatori”, a declarat Ștefan Iamandi, Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova.
Vernisajul Vinului de la Cluj va face cunoștință profesioniștilor și publicului larg atât cu vinăriile cu tradiție din Republica Moldova, cât și cu cramele mai mici, care vor oferi spre degustare vinuri proaspete, vinuri din soiuri locale, vinuri cu indicația geografică protejată, vinuri de autor, vinuri în ediție limitată.
Vinul Moldovei este exportat în peste 65 de țări
Vinul Moldovei cucerește lumea, fiind exportat în peste 65 de țări ale lumii și reprezintă 85% din volumul total produs în Republica Moldova. Vinul moldovenesc are în palmares peste 6.500 de medalii în ultimii 6 ani, peste jumătate dintre acestea fiind de aur.
“Vinul Moldovei este deja emblematic pentru moștenirea fabuloasă în materie de vinuri a Republicii Moldova. Suntem deja cunoscuți și recunoscuți la nivel global pentru calitate, poveste, gust și terroir cu totul special. Vernisajul Vinului aduce mai aproape de Ardeal toate aceste atribute, în licori unice, oferind oportunitatea de a degusta, de a afla poveștile din spatele fiecărui brand și de a achiziționa vinul direct de la producător. De Sărbători, savorile moldovenești pot fi oricând o alegere inspirată pentru mesele tradiționale”, a adăugat Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova.
Vernisajul Vinului va avea loc la Wonderland Resort, Sala Grande Vista, pe tot parcusul zilei de 11 decembrie, între 11:00 și 23:00, având următorul program:
- 12:00 – 16:00 – deschiderea, degustări și întâlniri B2B și cu reprezentanți HoReCa, influenceri, rețele de distribuție, media;
- 17:00 – 23:00 – degustări pentru publicul larg.
”Jazz Lăutăresc” cu Geta Bulacu & Focșa Trio
Evenimentul va fi completat de concertul “Jazz Lăutăresc” în interpretarea Getei Bulacu & Focșa Trio.
Costul biletului de intrare este de 80 de RON până la data de 8 decembrie, iar începând cu 9 decembrie va fi de 90 RON și include 10 degustări de vin.
Biletele pot fi achiziționate accesând acest link.
Cei interesați să participe la sesiunea B2B în intervalul 12:00 – 16:00, sunt rugați să completeze acest formular, pentru a avea acces gratuit.
Despre Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova
ONVV este expertul nr. 1 în sectorul vitivinicol, care contribuie la reglementarea și dezvoltarea domeniului, servind drept platformă pentru acțiunea comună a tuturor celor implicați în creșterea competitivității produselor vinicole, valorificarea autenticității și orientarea spre consumator, dar și promovarea vinurilor moldovenești prin programul și brandul național „Wine of Moldova”.