Connect with us

EVENIMENT

Tragedia de la Cernobîl a fost precedată de alte accidente înainte de 1986. Abia acum apar documentele

Publicat


La 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 de la Cernobîl a sărit în aer, lăsând în urmă sute de de mii de victime şi pagube incomensurabile, în ciuda faptului că la Cernobîl se utilizase tehnologia de vârf a cercetării nucleare sovietice. Localităţi întregi din Ucraina şi Belarus au fost şterse de pe hartă.

Suedia a fost prima țară care a informat lumea întreagă despre dezastru în timp ce guvernul ucrainean a decis, la început, să țină secretă știrea despre explozie.

Norul radioactiv

În numai câteva zile, norul radioactiv acoperea nordul Europei şi atingea coastele SUA. Se spune că, în ziua aceea, la Cernobîl s-ar fi dat semnalul dizolvării Uniunii Sovietice.

O catastrofă de pe urma căreia a suferit și suferă și România și care, la trei decenii de la producere a ajuns prezentă din nou în mentalul colectiv datorită unui film realizat de HBO.

Statisticile arată că peste 60.000 de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar mai mult de două milioane au avut şi mai au de suferit.

România, afectată

În România, cel mai ridicat grad de poluare a fost constatat la Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea, informează Radio Europa liberă.

Documente declasificate dovedesc faptul că Iuri Vladimirovici Andropov, la acea vreme şef al temutului KGB şi fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), semnalase încă din 1979 defectele de construcţie ale reactoarelor de la Cernobîl, notează bursa.ro.

Peste un sfert de veac, documentele accidentului nuclear au fost clasificate, conducerea Partidului Comunist încercând din răsputeri să minimalizeze sau să şteargă urmele dezastrului.

Oficialii sovietici cunoșteau hibele reactoarelor

Ulterior, unele documente au fost declasificate. Ancheta oficială a scos la iveală faptul că oficialii sovietici cunoşteau hibele reactoarelor tip RBMK 1000 (cele folosite la centrala atomică de la Cernobîl). Mai mult, un raport secret recent scos la iveală dovedeşte că fostul şef al KGB Iuri Andropov semnala erori grave încă de la începuturile construcţiei primului reactor.

În luna mai a anului 1970, la mai puţin de 16 km la sud de graniţa cu Belarus, oficialii PCUS au decis să demareze lucrările de construcţie a unei centrale nucleare, cu şase reactoare nucleare de tip RBMK, o tehnologie de top a cercetării nucleare a URSS-ului din acea perioadă.

Spre finalul anilor ’70, au fost date în folosinţă primele două reactoare ale centralei de la Cernobîl, iar în perioada 1981-1983 au fost finalizate reactoarele 3 şi 4.

Prima și singura fotografie din istorie realizată în dimineața zilei de 26 aprilie 1986, la șase ore de la explozia reactorului nuclear de la Cernobîl. Începând cu a doua poză, din cauza radiațiilor uriașe, filmul a fost „ars”, astfel că s-a păstrat doar această imagine.

Raport secret

Într-un raport secret, datat 21 februarie 1979, trimis şefului KGB, Iurii Andropov, erau semnalate grave deficienţe în construcţia centralei nucleare de la Cernobîl, precum şi probleme tehnologice în asamblarea Unităţii 2 a reactorului.

Dar autorităţile sovietice nu au luat în calcul probabilitatea unei explozii la Cernobîl şi au ignorat raportul KGB cu privire la deficienţele identificate de sursele KGB în contextul în care propaganda sovietică hiperbolizase proiectul centralei nucleare.

Arc peste timp

Explozia de la Cernobîl putea fi evitată? După 34 de ani, noi detalii ies la iveală. Catastrofa nucleară de la Cernobîl – cel mai grav dezastru nuclear din istorie – a fost precedată de o serie de alte accidente de mai mică amploare, relevă documente declasificate luni de Kiev, potrivit EFE, Interfax-Ukraina, preluate de Agerpres. Pentru Uniunea Sovietică, aflată în 1986 în plină criză economică şi politică, Cernobîl a însemnat începutul sfârşitului.

Volumul în care apar aceste noi informaţii, intitulat „Dosarul KGB despre Cernobîl. De la construcţie până la accident”, a fost prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în colaborare cu Institutul memoriei naţionale al ţării.

Documente despre accidente produse înainte

„Printre documentele incluse în acest volum figurează rapoarte cu privire la alte accidente produse înainte de aprilie 1986 şi transcrierea comunicărilor telefonice din noaptea de 26 aprilie”, data dezastrului, indică SBU într-un comunicat.

Volumul mai conţine informaţii despre începerea anchetei asupra catastrofei, precum şi date despre începutul construirii sarcofagului de protecţie deasupra reactorului avariat.

Prezentarea volumului a avut loc în zona de excludere de lângă centrală, fiind difuzată online pe site-ul Institutului memoriei naţionale al Ucrainei.

Potrivit preşedintelui institutului, Anton Drobovici, materialele declasificate – în limba ucraineană – oferă detalii suplimentare despre tragedia din 1986 şi dezvăluie premise care au anticipat catastrofa şi care au fost ascunse de autorităţile sovietice.

„Aceasta va permite umanităţii să-şi lărgească accesul la adevăr despre crimele unui regim totalitar şi să tragă învăţăminte corecte”, a menţionat Drobovici.

Sute de pagini

Volumul cu privire la Cernobîl cuprinde în total 229 de documente, dintre care multe sunt publicate în premieră.

Potrivit datelor oficiale, explozia produsă la reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl la 26 aprilie 1986 a dus la dispersarea a circa 200 de tone de materiale cu o radioactivitate de 50 de milioane de curie, echivalentul a 500 de bombe atomice similare celei folosite la Hiroshima.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit un.org.

Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că „la trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat „toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să țină această zi”.

Nevoia de asistență

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.

Istoric

Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. Atunci, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.

Marina Constantinoiu

Sursa: editiadedimineata.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Bărbat lovit pe trecerea de pietoni, pe strada Plevnei din Cluj-Napoca. A fost transportat la spital

Publicat

Un bărbat a fost lovit de mașină pe trecerea de pietoni, pe strada Plevnei din Cluj-Napoca. Acesta a fost transportat la spital.

Un bărbat de 77 de ani a fost lovit de mașină pe trecerea de pietoni, sâmbătă dimineață, pe strada Plevnei din Cluj-Napoca.

„La data de 7 septembrie, în jurul orei 08.30, pe strada Plevnei din Cluj-Napoca a fost raportat un accident de circulație.

FOTO: Info Trafic jud. Cluj

Din cercetările efectuate de polițiști a reieșit că, un bărbat, de 46 de ani, ar fi accidentat cu autoturismul un bărbat, de 77 de ani, aflat în traversarea părții carosabile pe trecerea pentru pietoni”, a transmis IPJ Cluj.

Bărbatul a fost transportat la spital

Bărbatul a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

„Bărbatul de 77 de ani a fost preluat de un echipaj medical și transportat la spital.

Ambii au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

În continuare polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili toate împrejurările în care a avut loc evenimentul”, au mai transmis polițiștii.

Citește mai departe

EVENIMENT

„România cea Frumoasă” aduce muzică și distracție în Florești. Vor urca pe scenă Andra, Cargo și Iris

Publicat

„România cea Frumoasă” ajunge la o nouă ediție, în acest weekend, în comuna Florești. Andra, Cargo și Iris sunt doar câțiva dintre artiștii care vor urca pe scena din Parcul Poligon.

În acest weekend, comuna Florești devine epicentrul distracției, printr-un nou eveniment dedicat întregii familii, „România cea Frumoasă”. Parcul Poligon găzduiește o nouă ediție a acestui eveniment, organizat de primăria comunei, care promite activități captivante și concerte de neratat.

Ce poți face sâmbătă la „România cea Frumoasă”?

Sâmbătă, 7 septembrie, distracția începe de dimineață, cu Luna Park – parc de distracții deschis de la ora 10:00 până la 23:00, oferind atracții pentru toate vârstele.

De asemenea, pentru cei mici, vor fi organizate ateliere de olărit, țesut și pictat, în intervalul 10:00-20:00. Totodată, Asociația Meșterilor Populari își va prezenta creațiile tradiționale pe tot parcursul zilei.

Pe lângă activitățile creative, muzica va răsuna în tot parcul, cu un program diversificat. De la ora 12, Atelierul de Muzică Rock Academy va oferi o experiență interactivă pentru iubitorii acestui gen.

Seara va culmina cu concerte susținute de artiști cunoscuți, printre care ADDA, trupa Iris și legendara formație Cargo, care va urca pe scenă la ora 21:45.

Andra „încheie” evenimentul, duminică seară

Duminică, 8 septembrie, atmosfera de sărbătoare continuă. Luna Park și atelierele vor fi din nou deschise, iar Asociația Meșterilor Populari va continua să încânte vizitatorii cu creațiile lor.

Începând cu ora 15:00, pe scena din Parcul Poligon vor evolua tineri interpreți, grupuri vocale și ansambluri folclorice, culminând cu prestațiile unor artiști îndrăgiți precum Ghiță Munteanu, Andia și Andra. Evenimentul se va încheia cu un spectacol piromuzical programat la ora 23:00.

Programul complet pe zile, la România cea Frumoasă:

Sâmbătă, 7 septembrie

  • 10:00-23:00 LUNA PARK – Parc de Distracții
  • 10:00-20:00 ATELIERE PENTRU COPII: Olărit, Țesut, Pictat
  • 10:00-23:00 ASOCIAŢIA MESTERILOR POPULARI – Arta Meşteşugului
  • 12:00-16:00 Atelier de muzică – ROCK ACADEMY
  • 17:00-17:30 CUNUNA SOMEŞANA
  • 17:30-18:00 INCUBATORUL DE FOLCLOR
  • 18:00-18:10 IRIMIES CARISIA/ ELEONORA MARSA
  • 18:10-18:20 MUREŞAN RAISA
  • 18:20-18:30 SOFIA VIDREAN
  • 18:30-19:00 ROCK ACADEMY
  • 19:15-20:15 ADDA
  • 20:30-21:30 Iris
  • 21:45-22:45 CARGO

Duminică, 8 septembrie

  • 10:00-23:00 LUNA PARK – Parc de Distracții
  • 10:00-20:00 ATELIERE PENTRU COPIE Olărit, Țesut, Pictat
  • 10:00-23:00 ASOCIAȚIA MESTERILOR POPULARE – Arta Meşteşugului
  • 15:00-15:30 ROMINA NEMES alaturi de Copii de la „AŞEZĂMÂNTUL SFÂNTUL ONUFRIE” şi Grupul Vocal ROMINA NEMES FLOREŞTI
  • 15:30-16:15 NICUŞOR TODEA
  • 16:15-17:00 DIANA GHIRAN
  • 17:00-18:00 MUGURI DE FOLCLOR
  • 18:00-19:00 Tineri Interpreti: SARRA CU VICARA, STEFANIA COTIRILA, DIANA MOGA, ROXANA MARIA POP, STEFAN SUCIL, CRISTIAN MEZEI POP, RALUCA DRULE
  • 19:00-19:30 ȘOIMII CARPAȚILOR
  • 19:45-20:45 GHIŢĂ MUNTEANU
  • 21:00-21:45 ANDIA
  • 22:00-23:00 ANDRA
  • 23:00-23:15 SPECTACOL PIROMUZICAL

Citește mai departe

EDUCATIE

Elevii NU au nevoie de AVIZ epidemiologic la revenirea la ȘCOALĂ. Actele pentru copiii care merg la grădiniță pentru prima dată

Publicat

De

Aviz epidemiologic școală

Atenție, părinți! Elevii nu mai au nevoie de aviz epidemiologic la reîntoarcerea la școală din vacanță.

Asociația Medicilor de familie din Cluj anunță că acest act nu se mai solicită nici dacă elevii merg la o altă unitate de învățământ din acest an școlar.

Elevii NU au nevoie de AVIZ epidemiologic la revenirea la ȘCOALĂ

“Nu se solicita aviz epidemiologic pentru copilul care frecventează aceeasi unitate de învățământ.

Triajul epidemiologic se va organiza la intrarea în grădiniță, creșă, școală de către personalul medical școlar”, a precizat dr. Emiliana Costiug, președinta Asociației Medicilor de Familie (AFM) din Cluj.

Astfel, potrivit Ordinului 438/4629/2021, unitățile de învățământ nu vor mai solicita aviz epidemiologic la revenirea în colectivitate după vacanță.

Citește și: Noul an școlar începe la Cluj cu elevi mutați în alte clădiri și părinți nemulțumiți. Zeci de școli și grădinițe sunt în șantier

Triajul epidemiologic se va realiza la intrarea și revenirea în colectivitate după vacanțele școlare sau ori de câte ori este nevoie, de către personalul medical arondat, potrivit AFM Cluj.

Ce acte medicale au nevoie copiii care merg prima dată la grădiniță

Potrivit AFM Cluj, pentru înscrierea copiilor la grădiniță pentru prima dată, este necesară adeverinta medicala-tip, dovada de vaccinare și avizul epidemiologic, documente eliberate de medicul de familie.

Pentru transferul copiilor la altă unitate de învățământ, documentele medicale vor fi eliberate de medicul școlar al grădiniței frecventate.

De asemenea, adeverintele medicale pentru participarea la orele de educație fizică și sport, nu vor mai fi solicitate, au mai precizat reprezentanții AFM Cluj.

Foto: Arhivă

Citește mai departe

CULTURA

Festivalul Palanețului la Căianu. Competiție culinară și spectacol folcloric la prima ediție

Publicat

De

Festivalul Palanețului la Căianu

În comuna clujeană Căianu are loc duminică, 8 septembrie 2024, Festivalul Palanețului.

Este prima ediție și e organizată după o idee a tinerilor din comuna clujeană.

Festivalul Palanețului la Căianu. Competiție culinară și spectacol folcloric la prima ediție

Prima ediție a Festivalului Palanețului va avea loc în cadrul Zilei Comunei Căianu.

Palanețele coapte pe vatră, un preparat nelipsit de pe mesele locuitorilor din Căianu la sărbătorile mari din perioada anului, vor fi pregătite de socăcițele din sat.

Ideea organizării acestui festival a venit din partea tinerilor din comună, care, anul trecut, au inițiat un atelier gastronomic pentru a promova acest produs local.

Cu varză, brânză, urdă și prune

Evenimentul va include o competiție culinară, în cadrul căreia diverse tipuri de palanețe, respectiv cu varză, brânză, urdă și prune, vor fi expuse pentru degustare, iar cele mai gustoase vor fi premiate.

Artiști și ansambluri renumite urcă pe scenă

Programul zilei va include și un spectacol folcloric, care va începe la ora 14:00 și va reuni pe scenă artiști și ansambluri renumite.

Printre cei care vor urca pe scenă sunt Mariana Pop, Aurel Șuteu, Lucia Potra, Claudiu Ciotleuș și Ansamblurile folclorice: „Rapsodia Someșană”, „Miorița”, „Moștenirea”, „Muguri de dor”, „Someșul-Apahida” și Ansamblul de dansuri tradiționale Vaida-Cămăraș.

Evenimentul este organizat de autoritățile din Căianu, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax