În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată, marți, despre faptul că Casandra Rostaș, de 17 ani, din Cluj-Napoca, a plecat voluntar de la domiciliu, iar din cursul săptămânii trecute nu mai răspunde la telefon.

Semnalmentele fetei: înălțime aproximativă – 1,55 m, aproximativ 45 de kg, ochi căprui, păr brunet.

Nu se cunoaște îmbrăcămintea de la momentul plecării.

”Persoanele care pot furniza orice informaţii despre aceasta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112”, transmite IPJ Cluj.

Clubul U BT a câștigat, marți, al doilea meci al finalei Ligii Naționale disputat în BT Arena din Cluj-Napoca împotriva echipei CSM Oradea, scor 74-69, după un final cu emoții. 

Clujenii antrenați de Mihai Silvășan au fost conduși la pauză cu 42 la 36, dar au revenit și s-au impus în final cu 74-69 . Cu 15 de secunde înainte de sfârșitul meciului scorul era 72 la 69.

În prima partidă, care a avut loc duminică, tot în BT Arena, U BT s-a impus cu scorul de 95-64.

Programul finalei Ligii Naționale: U-Banca Transilvania vs CSM CSU Oradea

14 mai, ora 19:00 – BTarena
18 mai – Oradea Arena
20 mai – Oradea Arena
23 mai – BTarena
26 mai – Oradea Arena
29 mai – BTarena
Ultimele trei meciuri se dispută doar dacă este cazul.

La mai bine de trei ani de la lansarea licitației, lotul Poarta Sălajului-Nușfalău de pe Autostrada Transilvania (A3) a fost deblocat. CNAIR va anunța câștigătorul licitației până la finalul lunii mai.

După mai bine de trei ani de blocaje și întârzieri, licitația pentru lotul Poarta Sălajului-Nușfalău de pe Autostrada Transilvania ar putea fi finalizată luna aceasta. Constructorul italian WeBuild și-a retras contestația de la Curtea de Apel București pentru „lotul Meseș”, cel mai mare contract al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) de până acum, scrie Economedia.

După mai multe amânări, CNAIR ar putea desemna câștigătorul licitației lansate încă din noiembrie 2020 până la sfârșitul lunii, 31 mai fiind termenul estimat comunicat în SEAP. Evaluarea tehnică s-a finalizat încă din 23 ianuarie 2024.

Șapte oferte pe lotul de 7,5 miliarde de lei

Licitația pentru lotul Poarta Sălajului – Nușfalău cu tunel de 3 kilometri la Meseș a fost lansată în urmă cu mai bine de un an, pe 10 februarie 2023, iar în august au fost depuse 7 oferte:

• Asocierea SA & PE CONSTRUCT SRL – SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE S.R.L. – EURO-ASFALT d.o.o (România – Bosnia Herțegovina)
• WEBUILD SPA – MILANO (Italia)
• IC IÇTAŞ INŞAAT SANAYI VE TICARET A.Ş. (Turcia)
• Asocierea MAKYOL INSAAT SANAYI TURIZM VE TICARET A.S. – OZALTIN INSAAT TICARET VE SANAYI A.S. (Turcia)
• MAPA INSAAT VE TICARET A.S. (Turcia)
• Asocierea NUROL INSAAT VE TICARET A.S. – DUYGU TAAHHÜT VE İNŞAAT A.Ş. (Turcia)
• Asocierea TEKFEN-Dogus

Valoare estimată este de 7,48 miliarde lei fără TVA, iar finanțare va fi asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile.

Lucrările la segementul Poarta Sălajului-Nușfalău includ și execuția Tunelului Meseș în lungime de 2,89 km și cu 2 benzi de circulație pe sens, precum și construcția a 65 de viaducte, poduri și pasaje. Durata de realizare a contractului este de 78 de luni dintre care 18 luni destinate proiectării și 60 execuției.

O statistică realizată la nivel european arată nivelul de influență al europarlamentarilor români în Parlamentul European. Cine sunt cei mai activi europarlamentari și care dintre ei sunt „invizibili”?

Un studiu realizat de BCW, denumit „Influence Index”, relevă care sunt europarlamentarii din actualul mandat cu cea mai mare influență în Parlamentul European.

Cercetarea are la bază date colectate în perioada iulie 2022- iunie 2023. Influența în Parlamentul European măsoară abilitatea aleșilor de a influența legislația, de a modela agenda politică, de a câștiga voturi și poziții de putere.

Cluj24 vi-i prezintă pe europarlamentarii cu cel mai ridicat grad de influență, respectiv pe cei care, în mandatul început în 2019, au trecut „neobservați” prin Parlamentul European.

Ultimele articole pe cluj24

• FOTO. Adolescentă de 17 ani, dispărută din Cluj-Napoca de săptămâna trecută. Nu mai răspunde la telefon
• VIDEO FOTO. Meciul 2 FINALA Ligii Naționale de Baschet. U BT învinge pe CSM Oradea: 74-69
• Lucrările la „Lotul Meseș” de pe A3, DEBLOCATE! CNAIR anunță câștigătorul contractului luna aceasta

Citește mai multe știri de azi

Daniel Buda, în primii 200 ca influență în Parlamentul European

Daniel Buda (PNL/PPE), președintele PNL Cluj, este printre cei mai influenți europarlamentari români. La nivelul Parlamentului European, el se numără între primii 200 (locul 199) din punct de vedere al influenței.

Daniel Buda a devenit europarlamentar în 2014, iar în luna iunie candidează pentru un nou mandat pe listele PNL-PSD, ocupând locul 8.

Cristian Bușoi (PNL/PPE), cel mai influent europarlamentar român

Cel mai influent dintre europarlamentarii români este Cristian Bușoi (PNL/PPE), acesta ocupând locul 6 la nivelul Parlamentului European. Cristian Bușoi a fost ales în luna aprilie preşedinte interimar al organizaţiei PNL Timişoara și nu mai candidează pentru un nou mandat de europarlamentar.

Dragoș Pîslaru (REPER/RENEW), fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloș, ocupă locul 27 ca influență în PE. Politicianul candidează pentru un nou mandat, fiind pe locul 3 pe lista partidului REPER.

Din rândul social-democraților, fostul deputat și ministru Dan Nica (PSD/S&D) este cel mai influent europarlamentar român (locul 31). La alegerile din iunie, europarlamentarul candidează pentru un nou mandat, ocupând locul 18 pe listele comune PNL-PSD.

Dragoș Tudorache (REPER/RENEW) se situează pe locul 115 ca influență în PE. Europarlamentarul, fost șef al Cancelariei prim-ministrului, ministru al Comunicațiilor și al Afacerilor Interne, nu mai candidează pentru un nou mandat.

Cioloș speră la un nou mandat. Deschide listele REPER.

Dacian Cioloș (REPER/RENEW) se clasează pe locul 312 în Parlamentul European și deschide listele REPER la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Dacian Cioloș a ocupat funcțiile de comisar european pentru Agricultură (2010-2014), premier al României (2015-2017) și  președinte al grupului Renew Europe în Parlamentul European (2019-2021).

Rovana Plumb (PSD/ S&D), care a ocupat funcții de ministru și deputat în mai multe rânduri în perioada 2005-2019, se află pe locul 355 în PE. Aceasta nu mai candidează pentru un nou mandat.

Traian Băsescu își încheie viața politică

Liderul Partidului Mișcarea Populară Eugen Tomac (PMP/PPE) se situează pe locul 365 ca influență în Parlament. Președintele PMP speră să obțină un nou mandat în data de 9 iunie, fiind cel care ocupă locul 3 pe lista Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+Forța Dreptei).

Coleg de partid cu Tomac, Traian Băsescu (PMP/PPE) se clasează pe locul 387 ca influență în PE. Fostul șef de stat nu mai candidează pentru un nou mandat.

Mircea Hava (PNL/PPE), fostul primar al municipiului Alba Iulia, se situează pe locul 479 în Parlamentul European. Fostul edil se regăsește pe locul 13 pe listele PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare din iunie.

Vasile Blaga, fără loc pe liste la europarlamentare

Vasile Blaga (PNL/PPE) se clasează pe locul 516 ca influență în PE. Vasile Blaga a îndeplinit de-a lungul timpului funcții importante în stat, printre care cea de ministru de Interne și președinte al Senatului. Pentru alegerile europarlamentare din 2024, Blaga nu a mai fost inclus pe lista de candidați a partidului. El face însă parte din echipa de campanie a fostului primar al Timișoarei, Nicolae Robu, care încearcă recâștigarea funcției în 9 iunie, cu sprijinul PNL și PSD.

Fost primar al Aradului, europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) se situează pe locul 526 în Parlamentul European. Falcă este susținut pentru obținerea unui nou mandat în 9 iunie, ocupând locul 15 pe lista PNL-PSD.

Corina Crețu (Pro România/S&D) ocupă poziția 548 ca influență în PE. Corina Crețu se află la al patrulea mandat de europarlamentar, iar în perioada 2014-2019 a ocupat funcția de comisar european pentru politică regională. Aceasta nu mai candidează pentru un nou mandat.

Europarlamentarii români mai puțin influenți în PE

Cristian Terheș (PSD/ ECR) se situează la rândul său în partea inferioară a clasamentului, ocupând locul 556 ca influență în PE. Fostul țărănist candidează pentru un nou mandat pe lista AUR, unde ocupă locul 8. Terheș este văzut ca un politician controversat în Parlamentul European pe fondul opinilor sale anti-avort, anti-vaccin și cu privire la identitatea de gen.

Rareș Bogdan (PNL/PPE), prim-vicepreședinte PNL, ocupă locul 574, el candidând la alegerile europarlamentare pe locul 2 pe lista comună PSD-PNL.

Mihai Tudose (PSD, S&D), fost prim-ministru și ministru al Economiei, se află pe poziția 592 din punct de vedere al influenței la nivel european. Cu toate acestea, social-democratul este „locomotiva” coaliției PNL-PSD la alegerile europarlamentare din 9 iunie, unde ocupă prima poziție pe lista de candidați.

Cel mai „invizibil” dintre europarlamentarii români este Claudiu Manda (PSD/S&D), care se află pe locul 631 din 705. Claudiu Manda este soțul primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu și a ocupat funcțiile de deputat și senator al României în perioada 2004-2019. La alegerile din 9 iunie, acesta se află pe locul 5 pe lista comună PNL-PSD.