Vine primăvara și aduce cu ea o serie de sărbători, cu semnificații interesante, amintite din generații în generații. Sunt tradiții și obiceiuri îndrăgite de oameni de toate vârstele, legate de renașterea naturii și speranța de mai bine, odată cu încălzirea vremii.

Denumirea lunii martie provine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei. Este una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură, în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1 Martie – Mărțișorul

Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia. Tot ”mărţişor” se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Editura Elion, 2002).

În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.

După unele informaţii etnografice, în vechime şnurul se împletea din lână albă şi neagră şi nu era împodobit cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru.

Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu.

Mărțișor – Ce simbolizează firele alb și roșu

Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul. Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, roşul semnificând iarna, iar albul – primăvara. Potrivit unei alte interpretari, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de biruinţă: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele.

Mărţişorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriţi sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere, notează site-ul www.enciclopedia-dacica.ro.

De şnurul mărţişorului se atârnă în zilele noastre un mic obiect artizanal, simbolizând, de regulă, norocul: un trifoi cu patru foi, o potcoavă, un coşar sau o inimă. Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Zilele Babei Dochia ( Babele)

Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și Mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie poate să îşi aleagă o zi, adică o “babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Apoi vin Moșii, când bărbaţii pot să îşi aleagă câte o zi.

Primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept ”Zilele babei” (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară.

La români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Etnografii spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia. Există credinţa că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie. Astfel, bătrâna reprezintă de fapt sezonul rece, care este pe sfârşite şi nu renunţă prea uşor în faţa primăverii, de unde şi cele 9 zile de instabilitate meteorologică.

Legenda Babei Dochia

Potrivit legendelor, Baba Dochia avea o noră pe care o năpăstuia de câte ori putea. La un moment dat, pe 1 martie, a trimis-o să spele lâna – să o transforme din neagră în albă. Nora a fost ajutată de un înger, care i-a dat o floare albă şi care i-a spus să spele lâna cu ea. După ce Baba Dochia îşi vede nora cu o floare în mână, a decis să plece cu oile la munte, fiind convinsă că a venit primăvara.

Baba Dochia îşi punea nouă cojoace de blană şi urcă cu oile pe munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, aşa că ea se dezbracă pe rând de cojoace. Când rămâne fără ele, însă, vine gerul şi o îngheaţă. Dumnezeu o transformă atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire, mai spun tradiţiile româneşti. Acestea ar fi “Babele” din Munţii Bucegi.

În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează „Babele” pentru a nu atrage asupra lor mânia și blestemele Babei Dochia.

8 Martie – Ziua femeii

Ziua Femeii se sărbătoreşte pe 8 Martie și este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor. În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară

Una dintre cele mai populare sărbători ale primăverii, înainte de Paşti, este Sărbătoarea Mucenicilor. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

20 martie – Echinocțiul de primăvară

Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

În 2022, echinocţiul de primăvară este vineri, 20 martie, la ora 17.33.

Din acest moment, ziua va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.(sursa astro-urseanu.ro).

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

20 martie – Ziua Fericirii

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost o decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Ziua Internaţională a Pădurilor este marcată, în fiecare an, pe 21 martie. Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri.

Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

Ziua mondială a apei este marcată, în fiecare an, la 22 martie. Apa este un element esenţial în construcţia vieţii, este vitală pentru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea dezvoltării economice, sociale şi umane, se menţionează pe pagina Naţiunilor Unite dedicată zilei.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water, organismul de coordonare a problemelor legate de apă al Organizației Națiunilor Unite.

25 martie, Buna Vestire

Buna Vestire sau Blagoviștenia este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Crendincioşii sărbătoresc, cu nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus. De această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Sursa: Alba24.ro

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News