Connect with us

ACTUALITATE

Tradiții iulie: semnificația fiecărei săptămâni din luna lui CUPTOR. Superstiții și obiceiuri

Publicat


soare

A șaptea lună din an, iulie, este dedicată reformatorului vechiului calendar roman, Iulius Cezar, din al cărui nume derivă şi denumirea sa, scrie Alba24.ro.

Iulie (lat. julius) a fost numită iniţial ”quintilis” de la cuvântul ”quintus” (al cincilea), fiind a cincea lună în vechiul calendar roman. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au modificat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii.

Luna iulie are 31 de zile, ziua având 14 ore, iar noaptea fiind de 10 ore.

Fiecare săptămână din această lună are o semnificație legată de calendarul agrar și tradiții locale.

În 15 iulie se sărbătorește Ciurica, zi în care se spune că este bine ”să-ți bați bărbatul”, ca să-ți meargă bine tot anul. În 20 iulie, este sărbătoarea Sfântului Ilie și se spune că, cu cât va fi mai cald în iulie, cu atât iarna va fi mai friguroasă.

Săptămâna secerișului

Prima săptămână, cea a secerişului, este dedicată muncilor agricole – seceratul grâului – şi este, prin tradiţie, o săptămână în care se munceşte de la răsăritul până la asfinţitul soarelui.

Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi.

Săptămâna Panteliilor, surorile Sfântului Ilie

Cea de-a doua săptămână este dedicată „Panteliilor”, aprigele surori ale Sfântului Ilie, dar manifestări dedicate acestora au loc până pe 27 iulie.

Se spune că Panteliile sau Pârliile ar fi fost surorile Sfântului Ilie. Şi sunt atât de răutăcioase, că pârjolesc lanurile în urma lor, de ciudă că oamenii nu le acordă respectul cuvenit.

Tradiţia românească străveche spune că această perioadă este pentru odihnă, fără munci la câmp şi fără treburi casnice în exces.

De Pârlii, femeile nu lucrează, pentru a se feri de primejdiile focului, de căldură mare şi de boli febrile.

Este o perioadă în care gătitul la cuptor şi, mai ales, coptul pâinii, e strict interzis.

Totuşi, e voie să se dea hrană vitelor şi animalelor din curte, să se ude grădinile, să se adune seminţele de la legumele coapte, să se aducă grâul de la câmp, cu mare grijă, pentru a nu risipi boabele. E vremea pentru săpatul viei, seceratul grâului, cositul trifoiului, strânsul fânului, aratul miriştei şi semănat.

Pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naştere ușoară.

Săptămâna Sfântului Ilie

Săptămâna a treia îl are în centru pe Sfântul Ilie, zeul focului şi al Soarelui, cel care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră şi trăsneşte duhurile rele ascunse pe pământ, plesnindu-le cu biciul lui de foc, oriunde s-ar ascunde – în vârful arborilor, sub streaşina casei sau în turla bisericii.

El este atestat, prin numeroase tradiţii, la românii de pretutindeni, în special în mediile pastorale.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)
– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană
– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor
– se duc berbecii la berbecar
– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

Cea din urmă săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Potrivit tradiției, există câteva superstiții pe care trebuie să le respecți dacă vrei să ai noroc și bunăstare. Iată ce se spune:

Cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.
Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai vestită sărbătoare tradiţională, care aparţine calendarului agrar, se desfăşoară în acest an la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii iulie.

În zilele noastre, sărbătoarea a devenit o manifestare etno-culturală, cu cântece din folclorul românesc interpretate de artişti consacraţi, cu parada portului popular, artificii, foc de tabără şi un târg de obiecte populare tradiţionale, potrivit www.artatraditionala.ro.

Săptămâna verii

Cea de-a patra săptămână este dedicată verii – anotimpul cel mai călduros al anului. Calendarul popular al lunii iulie se încheie cu sărbătoarea Ursul Mare pe 31 iulie, aceasta fiind denumirea populară a constelaţiei Ursa Mare.

Cele patru stele aşezate în trapez alcătuiesc corpul, iar stelele în linie dreaptă formează gâtul şi capul ursului. Pe timp de vară, Ursul Mare indică miezul nopţii.

Luna iulie – fenomene astronomice

Luna iulie prezintă interes din punct de vedere astronomic, deoarece a doua jumătate a lunii este foarte bogată în meteori. Devin activi câţiva curenţi de meteori, care au radianţii apropiaţi pe cer, în constelaţiile Aquarius şi Capricornus.

Curentul de meteori Alpha Capricornide este activ din 7 iulie până în 15 august. Va atinge un nivel maxim în noaptea de 30/31 iulie 2023. Acest maxim va fi cel mai bine observat din fiecare parte a ecuatorului. Nu este foarte puternic şi rareori produce mai mult de cinci meteori pe oră, dar de remarcat este faptul că se produc bile de foc luminoase în perioada de activitate. În această noapte, Luna va fi plină 95%.

Curentul de meteori Delta Aquaridele este activ din 18 iulie până în 21 august 2023, şi poate fi observat cel mai bine din tropicele sudice. Va atinge vârful de manifestare în noaptea de 30/31 iulie 2023. În această noapte, Luna va fi plină 95%, potrivit www.imo.net.

Curentul de meteori Perseide este activ de la 14 iulie până la 1 septembrie 2023, cu faza maximă în noaptea de 12/13 august 2023.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

FOTO: Zeci de tineri, în VIZITĂ la muzeele din Cluj-Napoca

Publicat

noaptea muzeelor

Agitație mare pe străzile din Cluj-Napoca, sâmbătă seara. Mulți tineri au dat ieșirile în club sau la terase pe vizita la muzee, cu ocazia Nopții Muzeelor 2024.

Evenimentul Noaptea Muzeelor a fost coordonat la nivel local de Centrul de Cultură Urbană al Primăriei Municipiul Cluj-Napoca.

noaptea muzeelor

Ce muzee au putut vizita turiștii?

Muzeele care și-au deschis portile pentru a putea fi descoperite de vizitatori au fost:

Casino Centrul de Cultură Urbană, Turnul Croitorilor Centrul de Cultură Urbană, Turnul Pompierilor Centrul de Cultură Urbană, Centrul pentru Tineret Cluj-Napoca, Muzeul Alexandru Duma/ Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul Memorial „David Prodan” / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul Holocaustului / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul de Mineralogie / Universitatea Babeș- Bolyai, Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie / Universitatea Babeș-Bolyai, Muzeul Zoologic / Universitatea Babeș-Bolyai, Vivariul / Universitatea Babeș- Bolyai, Galeria „Paul Sima” / Universitatea Babeș- Bolyai, Sala „Liviu Vlad” / Universitatea Babeș- Bolyai, Galeria Casa Matei / Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, HUB UTCN / Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Muzeul Mitropoliei Clujului, Muzeul Militar „Mareșal Constantin Prezan”/ Filiala Cluj-Napoca a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Centrul de Interes, Centrul Cultural Evreiesc, Templul Memorial al Evreilor Deportați din Cluj (fosta Sinagogă Neologă), La Cave / Institutul Francez din România la Cluj-Napoca, Steampunk Transylvania, Camera, GrainLab, Centrul Comunitar Pietrelcina, VITRI & Atelierul de Murano.

noaptea muzeelor

noaptea muzeelor

Muzeul Holocaustului

Muzeul Holocaustului a fost inaugurat în 9 octombrie 2017 în spațiile Institutului de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Este un muzeu virtual în adevărata accepțiune a acestui termen, care dispune și de un fond documentar de alcătuit din câteva sute de exponate. Consultarea colecțiilor este disponibilă atât în limba română cât și în limba engleză. Colecțiile acoperă tematica Holocaustului și prezintă acest fenomen din Nord Vestul Transilvaniei, descriindu-l, ilustrându-l și exemplificând toate aspectele referitoare la exterminarea evreilor din această regiune

Oamenii au avut ocazia să descopere , prin intermediul mărturisirii unei supraviețuitoare, în persoanei Evei Katz, cum a trecut peste prin această experiență, cum au eliberat-o englezii , faptul că nu a rămas cu absolut nimic , dar și cum a crezut că va ajunge la Turda , dar defapt a ajuns la Auschwitz.

noaptea muzeelor

noaptea muzeelor

Templul Memorial al Evreilor deportați din Cluj (fosta sinagogă neologă)

Pe strada Horea numărul 21 – 23 se află unul dintre acele locașuri de cult care reprezintă o enigmă pentru mulți trecători. Tăcerea acestui monument singuratic ne poate face să credem că nu vrea să aibă nimic de-a face cu orașul, că o teribilă sfidare a pus stăpânire pe zidurile edificiului înstrăinându-l într-un măreț ,,turn de fildeș”. Însă nu, Sinagoga Neologă din Cluj rămâne misterioasă pentru că sunt foarte puțini oameni care-i deschid ușile masive. Durerors este și faptul că în urmă cu câțiva ani zidurile exterioare ale sinogogii au fost vandalizate prin scrierea unor mesaje instigatoare și defăimătoare la adresa comunității evreiești.

noaptea muzeelor

Andrei Zador , cel care a scris istoria evreilor din Cluj, le-a dezvăluit oamenilor mai multe detalii despre această comunitate, dar și despre cartea lor sfântă, tora. ,, Faimoasa tora este scrisă pe pergament, de mână, cerneală neagră.

Tora se împarte în următoarele cărți: Genesa, Exodul Leviticus, Numele, Deuteronomia . Se referă uneori la îndrumare și la învățătură, care pot proveni de la părinți, de la oameni.”

noaptea muzeelor

noaptea muzeelor

noaptea muzeelor

Trei muzee au refuzat să participe

Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei și Muzeul Etnografic nu au participat la Noaptea Muzeelor, însă au putut fi vizitate între orele 10 și 17.
Refuzul angajaților de a participa la Noaptea Muzeelor reprezintă o formă de protest împotriva amânării măsurilor promise de guvern și care urmau să regleze aspecte de ordin financiar ale angajaților muzeelor și bibliotecilor.

Andreea Ungur

Citește mai departe

EVENIMENT

Oțelul Galați – „U” Cluj, 0-2. Clujenii mai au un HOP până în Conference League

Publicat

galerie u

Universitatea Cluj a jucat, duminică, la Galați, cu Oțelul, barajul pentru accederea în Conference League, prima etapă. Învingătoarea urmează să joace cu CSU Craiova. După un meci anost, fără ocazii, clujenii câștigă cu 2-0, ambele goluri marcate de Anselmo (min.62 și 73). „U” o va întâlni în meciul decisiv pe CSU Craiova, în deplasare.

Echipele de start:

Oțelul Galați: Pap – Adăscăliței, Yabre, Cisse, Gomes-Silva – Cisotti, Santos-Lameira, Teles – Maciel, Rusevic, Tănasă
Rezerve: Stoian (GK), Neagu, Jardan, Bodișteanu, Zivulic, Malle, Bordun, Ghiocel, Zhelev, Farcaș, Rus, Gaitan
Antrenor: Dorinel Munteanu

Oțelul Galați – „U” Cluj, 0-2. Clujenii mai au un HOP până în Conference League

„U” Cluj: Gertmonas – Oancea, Masoero, Da Silva, Chipciu – Silaghi, Simion, Bic, V. Gheorghe – Roguljic, Nistor
Rezerve: Gorcea (GK), Chintes, Mitrea, Techeres, Suciu, Grobry, Rodrigues, Pănoiu, Anselmo
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău

Probabil că nu le-a spus nimeni jucătorilor că meciul are o miză importantă, din moment ce au jucat ca în vacanță. Singurul lucru de remarcat a fost ratarea unui penalty, în min.29, de către Rusevic, după o respingere în față a lui Gertmonas, aflat probabil cu gândul pe vreo plajă. Portarul clujenilor își revine rapid și apără execuția gălățeanului, de altfel slabă.

În repriza a doua, până prin min.62 meciul a avut cam aceeași desfășurare, poate cu un plus pentru clujeni, care și marchează pe un contraatac pentru 0-1, prin Anselmo.

Același Anselmo face 0-2 în min.73, profitând de retragerea groaie a celor de la Oțelul.

Și cam atât. Suficient însă ca „U” să-și asigure participarea în etapa a doua a barajului pentru Conference League. O va întâlni pe CSU Craiova duminică, 26 mai, de la ora 20.00, în Bănie.

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Noi, cei din linia a doua. Nelu Negrea (mașinist-șef): Suntem o echipă, o mare FAMILIE, aici la Naționalul clujean

Publicat

nelu negrea

„Alege-ţi o meserie pe care să o iubeşti şi nu vei lucra o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Dac-ar fi să ne luăm după el, Nelu Negrea n-a lucrat o zi în viața lui.

Angajat la Teatrul Național clujean, Nelu are peste treizeci de ani de coabitare cu arta, relație conturată prin prisma mașinistului-șef. Înainte de a ajunge aici a lucrat la Terapia și la Sanex. „Din 1978 sunt clujean, am făcut liceul de Chimie Industrială Terapia, am avut calificarea de operator chimist, după care am urmat o școală postliceală de 3 ani cu specializarea laborant chimie organică”, spune Nelu.

nelu negrea

FOTO. Noi, cei din linia a doua. Nelu Negrea (mașinist-șef): Suntem o echipă, o mare FAMILIE, aici la Naționalul clujean

Poate vă întrebați ce legătură are chimia cu teatrul… Categoric, una afectivă. Pentru că atunci când chimistul din Nelu a dat de artă, a rezultat o dragoste la prima vedere. „În 1988 am aflat că Arta Decorativă, cooperativa, avea nevoie de 11 oameni care să lucreze la Lipica, în Slovenia. Trebuia să turnăm ghivece de flori. Am dat o probă de lucru și am luat-o. Salariul era bun, 800$ pe lună, față de 100 cât aveam la Sanex. A plecat prima grupă de 5, după două săptămâni urma să plecăm și ceilalți 6. Norma era de 200 de ghivece pe zi, însă românii noștri turnau câte 600.

Ca urmare, cei care erau deja acolo i-au propus președintelui cooperativelor să nu mai trimită oameni și diferența de sumă s-o împartă cu el. Ca atare, rămâi Nelule și fără Slovenia, și fără Sanex. Soția unui coleg lucra la poartă la teatru și mi-a spus că se caută mașiniști. Pe 1 septembrie 1989 m-am prezentat la concurs și am dat o probă de lucru pe care am luat-o. M-au angajat, e drept, pe jumătate salariu cât aveam la Sanex”, povestește Nelu.

nelu negrea

„Îmi iubesc meseria și pun suflet în tot ceea ce fac”

Bun, atunci de ce a mai rămas în teatru? „În prima zi când am venit la slujbă, doi actori repetau în buzunarul scenei un schimb de replici din Macbeth: – Ce s-a-ntâmplat? – L-am arestat, monseniore, dădea târcoale cortului. Avea un cuțit ascuns sub sutană… Cuvintele astea m-au făcut să rămân. După trei ani, fostul mașinist-șef a plecat la muncă în Ungaria și de atunci, din 1992, am rămas eu pe post”, mai spune Nelu.

Care este rolul unui mașinist în teatru? Ce face el, ce conține fișa postului? „Șeful grupului de muncitori trebuie să întrețină decorul, care la orice oră din zi trebuie să fie gata pentru repetiție. Verifică dacă s-a rupt ceva, dacă s-a descusut, face reparațiile, din astea… De când sunt eu în teatru, din punct de vedere tehnic, nu s-a întârziat cu nicio repetiție sau spectacol. Îmi iubesc meseria și pun suflet în tot ceea ce fac. Mă gândesc că și după pensionare o să dau târcoale teatrului pentru că îmi va fi foarte greu să mă despart de el”, spune, zâmbind, Nelu.

Cum decurge ziua de lucru a unui mașinist? „Dacă treaba începe pe la 9, la ora 7 îmi iau un scaun și mi-l pun în mijlocul scenei, mă uit spre sală și nu contenesc a mă minuna unde lucrez… Se întâmplă să lucrăm și câte 2-3 ore pe zi, dar și să stăm până noaptea târziu. Lucrăm sâmbăta, duminica, nu contează… Întâlnești oameni faini, profesioniști desăvârșiți, situații inedite care te pun la încercare. E o viață pe care n-aș schimba-o cu nimic în lumea asta. Am ținut-o de mână pe Brigitte Bardot, i-am cunoscut pe Alain Delon și Armand Assante, pe Caramitru sau Ovidiu Iuliu Moldovan… Nu oricine are șansa asta”, spune Nelu.

nelu negrea

„A lucrat cu scenografi mari ai teatrului românesc”

Nelu Negrea are 14 oameni în echipă, dintre care 10 mașiniști care montează decorurile pe scenă, 2 mobilari care aduc mobila și 2 recuziteri. Înaintea punerii în scenă a unui spectacol se desfășoară „ritualul” împărțirii sarcinilor. „La început, discuțiile sunt între directorul tehnic, eu, ca șef al mașiniștilor și scenograful. Se comunică viziunea artistică și pe baza acesteia începem să clădim contribuția fiecăruia”, spune Nelu.

A lucrat cu scenografi mari ai teatrului românesc, printre care Adrian Damian și Adriana Grand. Fiecare regizor vine cu viziunea lui asupra spectacolului iar scenografii au rolul de a pune în valoare aceste viziuni, bineînțeles, cu contribuția actorilor și a personalului auxiliar, cum sunt și mașiniștii.

„Cel mai mult mi-a plăcut să lucrez cu Victor Ioan Frunză, poate și pentru că a fost începutul meu în teatru. Repeta în paralel Visul unei nopți de vară, dimineața, Beckett după masa și Falstaff noaptea. Piesa Visul unei nopți de vară a fost preferata mea, la egalitate cu Hamlet, pus în scenă de Mugur Vlad. Ambele făceau săli pline zile la rând. Dac-ar fi să numesc o piesă dificilă aș spune Amfitrionul. Primele manevre le-am făcut în premieră și totuși ne-a ieșit ca la carte, vorba regizorului”, spune Nelu.

nelu negrea

Pe strada funiilor

Cei care au ajuns cumva în spatele unei scene au remarcat, probabil, multitudinea de funii care atârnă. Fiecare funie are rolul ei bine determinat: una coboară un „pantalon”, alta ridică un actor la pod, iar alta deplasează o butaforie. „Avem etichete la ele, ca să nu ne încurcăm. Sunt 4 așa zise străzi, la o stradă avem 10 funii. Avem străzile 1-1, 1-2, 1-3, până la 10, apoi străzile 2-1, 2-2, 2-3, și tot așa. Asta se învață și se exersează la repetiții”, mai spune Nelu.

Eram curios dacă au fost ceva evenimente în timpul vreunui spectacol, legat de manipularea funiilor. „Eu nu l-am prins, am auzit doar de unul, la Visul… maestrului Frunză. La o repetiție, actorul Balazs Attila, actualmente directorul Teatrului German din Timișoara, trebuia să zboare dintr-o parte în alta a scenei, el fiind Puck. Ei bine, la un moment dat i s-a prins părul, care era lung, în funie și n-a mai putut coborâ. Atunci i s-a aruncat un șnur cu o foarfecă legată, l-a prins și a fost nevoit să-și taie părul”, povestește, zâmbind, Nelu.

Ce pare ciudat e că toată această agitație din spatele scenei este una pe silent. Pare incredibil, dar toată acea forfotă nu deranjează cu nimic spectacolul. Oamenii s-au învățat să comunice prin semne, se înțeleg din priviri și totul merge ca uns. „De exemplu, la Amfitrionul, toate schimbările de decor se petrec pe liniște. Fiecare om este atât de responsabil încât toate mișcările sunt făcute într-o liniște perfectă”, spune Nelu.

Interacțiunile cu actorii sunt zilnice. Munca mașiniștilor musai să fie minim invazivă în pregătirea actorului. „Există cazuri când un actor are repetiție la o dramă, apoi seara are spectacol cu un rol comic după care a doua zi revine la drama. Nu e ușor să te desprinzi de o stare, să-ți intri în cealaltă fără să rămână urme din starea precedentă… Orice factor perturbator poate duce la pierderarea concentrării, așa că noi ne-am obișnuit să ne facem treaba fără a deranja”, spune Nelu Negrea.

nelu negrea

„M-am gândit de multe ori ce las în urmă”

„Am avut oportunități să plec, dar nu mă văd făcând altceva. Orice rugăminte din partea cuiva de a-l ajuta într-o problemă mă face să mă simt important în această instituție și o fac cu cea mai mare plăcere, n-o văd ca pe o corvoadă, ci ca pe un dar”, completează Nelu.

Pensia bate la ușă, dar Nelu nu se gândește la asta. Se gândește, în schimb, la succesorul lui. Oare se va ridica la nivelul cerințelor? Asta pentru că în fiecare învățăcel se regăsește o parte din profesor. „M-am gândit de multe ori ce las în urmă. Am ales cumva pe cel care-mi va urma. Îl studiez de doi ani și corespunde exigențelor postului. Trebuie să știe să țină în mână echipa, să fie un buffer între scenografi, regizori, actori și mașiniști. Și pentru asta îți trebuie mult tact, multă diplomație, dar și intransigență…”, mai spune Nelu Negrea.

I-ar fi plăcut să fie actor. Crede că s-ar fi descurcat. „Aș fi făcut-o. Am și jucat acum 21 de ani într-o piesă a lui Matei Vișniec, Bine, mamă, dar ăştia povestesc în actul doi ce se întâmplă în actul întâi. Era un rol de mașinist-șef și cine putea să-l joace mai bine decât un mașinist vero? Un actor striga: – Să vină șeful mașinist la mine! O actriță era urcată cu o funie la înălțime și se legăna. – Ce se întâmplă, domnu’ Negrea? Răspunsul meu era: – Nu știu, domle… În fiecare seară la ora 11 se balansează deasupra gropii.

Atât de tare m-am emoționat în spectacol încât replica mea a fost: – Nu știu, domle… În fiecare seară la ora 11 se bălăngăne deasupra gropii. Sala a început să râdă și la sfârșitul spectacolului, profesorul Miki Bacs, cel care pusese în scenă piesa cu studenții, vine și-mi zice: – Domnu’ Negrea, eu am adus directorii din țară ca să-și aleagă dintre studenți, nu pe dumneavoastră. Pare-se că acel „bălăngăne” în loc de „balansează” m-a propulsat în actorie”, spune, râzând, Nelu Negrea.

„Îmi place să simt emoția unui spectacol, acea tensiune inerentă dinaintea reprezentației… Mă simt bine și vreau să contribui din toate puterile mele la reușita lui. De aceea suntem o echipă, o mare familie, aici la Naționalul clujean. Și asta se vede”, încheie Nelu Negrea, mașinist-șef.

Abraham Lincoln spunea odată: „Nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun.” Iar Nelu Negrea asta a făcut toată viața. A fost cel mai bun…

Citește mai departe

EVENIMENT

Remus Lăpușan: Spitalul Regional de Urgență este al doilea manifest regional pe care Clujul îl propune generațiilor următoare

Publicat

remus lapusan

Remus Lăpușan, candidat pe lista Consiliului Județean din partea PSD Cluj, a transmis printr-un comunicat importanța rolului pe care partidul său l-a avut în demararea proiectului Spitalului Regional de Urgență, pe șantierul căruia s-a dat, sâmbătă, prima spargere a solului.

„Ieri, așa cum s-a prezentat oficial, am participat la „ceremonia de spargere a solului” pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, alături de ministrul Sănătății și alte oficialități locale.

Remus Lăpușan: Spitalul Regional de Urgență este al doilea manifest regional pe care Clujul îl propune generațiilor următoare

Au fost multe discursuri, însă după mulți ani de așteptări, de tărăgănări, acest proiect uriaș a început și cu efortul nostru, al celor din PSD și mă rezum la atât din punct de vedere politic.

Pentru că acest proiect este de fapt un al doilea manifest regional pe care Clujul îl propune următoarelor generații. Aici la ce mă refer?

Clujul este fără dar și poate templul universitar al Transilvaniei, tineri din toate județele inundând orașul și punând apoi umărul la dezvoltarea comunității noastre, prin expertiză profesională, prin forță de muncă înalt calificată, care ori rămâne în Cluj ori ia calea Occidentului, ducând și acolo renumele învățământului nostru universitar.

Universitățile sunt cu siguranță cea mai importantă „industrie” a Clujului de după 1918, care a înflorit după 1990 și a cărei dezvoltare a trecut la un alt nivel după aderarea la Uniunea Europeană, o „industrie” cu tradiție și eficiență dovedită.

remus lapusan

„Spitalul Regional de Urgență va fi un adevărat portavion al medicinei clujene”

Apoi, în ultimii 20 de ani, excelența medicală în Cluj, s-a demonstrat prin rezultatele remarcabile ale UMF Cluj, prin calitatea actului universitar, a excelenților profesori, formatori de medici buni dar și de caractere.

Clujul a devenit treptat un hub medical care a depășit granița Ardealului, fiind atractiv pe anumite segmente chiar pentru pacienți europeni.

Clujul s-a adaptat treptat și segmentului concurențial, devenind gazda unor clinici private mari, care au contribuit la menținerea în oraș a multor tineri absolvenți de UMF.

Prin urmare, acest proiect al pentru Spitalului Regional de Urgență Cluj, chiar dacă a început greu, chiar dacă va întâmpina dificultăți pe parcurs, finalitatea va fi pentru minim 2-3 generații, un adevărat portavion al medicinei clujene care la braț cu UMF Cluj trebuie să devină a doua industrie a Clujului, regională, europeană.

Astfel, prin universități și medicină, Cluj-Napoca va deveni orașul în care îți antrenezi mintea, protejezi sănătatea, orașul care va forma o bună parte a elitei intelectuale a României și a specialiștilor meniți să fie competitivi cu orice concurență europeană.

Să le fie tuturor ușor să ajungă la Cluj dar să le fie greu de frumos să plece, pentru un mediu inteligent, inovator, provocator tinerilor, pentru un mediu sănătos pentru minte și suflet.

Da, Spitalul Regional de Urgență Cluj este al doilea manifest de consolidare și inovare pe termen lung al Clujului în România, Europa”, a comunicat Remus Lăpușan.

CMH: 21240002

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax