Connect with us

ACTUALITATE

Tradiții iulie: semnificația fiecărei săptămâni din luna lui CUPTOR. Superstiții și obiceiuri

Publicat


soare

A șaptea lună din an, iulie, este dedicată reformatorului vechiului calendar roman, Iulius Cezar, din al cărui nume derivă şi denumirea sa, scrie Alba24.ro.

Iulie (lat. julius) a fost numită iniţial ”quintilis” de la cuvântul ”quintus” (al cincilea), fiind a cincea lună în vechiul calendar roman. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au modificat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii.

Luna iulie are 31 de zile, ziua având 14 ore, iar noaptea fiind de 10 ore.

Fiecare săptămână din această lună are o semnificație legată de calendarul agrar și tradiții locale.

În 15 iulie se sărbătorește Ciurica, zi în care se spune că este bine ”să-ți bați bărbatul”, ca să-ți meargă bine tot anul. În 20 iulie, este sărbătoarea Sfântului Ilie și se spune că, cu cât va fi mai cald în iulie, cu atât iarna va fi mai friguroasă.

Săptămâna secerișului

Prima săptămână, cea a secerişului, este dedicată muncilor agricole – seceratul grâului – şi este, prin tradiţie, o săptămână în care se munceşte de la răsăritul până la asfinţitul soarelui.

Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi.

Săptămâna Panteliilor, surorile Sfântului Ilie

Cea de-a doua săptămână este dedicată „Panteliilor”, aprigele surori ale Sfântului Ilie, dar manifestări dedicate acestora au loc până pe 27 iulie.

Se spune că Panteliile sau Pârliile ar fi fost surorile Sfântului Ilie. Şi sunt atât de răutăcioase, că pârjolesc lanurile în urma lor, de ciudă că oamenii nu le acordă respectul cuvenit.

Tradiţia românească străveche spune că această perioadă este pentru odihnă, fără munci la câmp şi fără treburi casnice în exces.

De Pârlii, femeile nu lucrează, pentru a se feri de primejdiile focului, de căldură mare şi de boli febrile.

Este o perioadă în care gătitul la cuptor şi, mai ales, coptul pâinii, e strict interzis.

Totuşi, e voie să se dea hrană vitelor şi animalelor din curte, să se ude grădinile, să se adune seminţele de la legumele coapte, să se aducă grâul de la câmp, cu mare grijă, pentru a nu risipi boabele. E vremea pentru săpatul viei, seceratul grâului, cositul trifoiului, strânsul fânului, aratul miriştei şi semănat.

Pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. Acum trebuie să-ți bați bărbatul, ca să-ți meargă bine tot anul. Dacă iei bătaie sau dai ceva din casă, îți va merge rău. Gravidele o cinstesc pe Sfânta Marina, pe 17, ca să aibă parte de naştere ușoară.

Săptămâna Sfântului Ilie

Săptămâna a treia îl are în centru pe Sfântul Ilie, zeul focului şi al Soarelui, cel care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră şi trăsneşte duhurile rele ascunse pe pământ, plesnindu-le cu biciul lui de foc, oriunde s-ar ascunde – în vârful arborilor, sub streaşina casei sau în turla bisericii.

El este atestat, prin numeroase tradiţii, la românii de pretutindeni, în special în mediile pastorale.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)
– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană
– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor
– se duc berbecii la berbecar
– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

Cea din urmă săptămână a lunii iulie îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara.

Potrivit tradiției, există câteva superstiții pe care trebuie să le respecți dacă vrei să ai noroc și bunăstare. Iată ce se spune:

Cât este de cald în luna lui ”Cuptor”, tot atât de frig va fi și în luna lui „Făurar”.
Cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai vestită sărbătoare tradiţională, care aparţine calendarului agrar, se desfăşoară în acest an la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii iulie.

În zilele noastre, sărbătoarea a devenit o manifestare etno-culturală, cu cântece din folclorul românesc interpretate de artişti consacraţi, cu parada portului popular, artificii, foc de tabără şi un târg de obiecte populare tradiţionale, potrivit www.artatraditionala.ro.

Săptămâna verii

Cea de-a patra săptămână este dedicată verii – anotimpul cel mai călduros al anului. Calendarul popular al lunii iulie se încheie cu sărbătoarea Ursul Mare pe 31 iulie, aceasta fiind denumirea populară a constelaţiei Ursa Mare.

Cele patru stele aşezate în trapez alcătuiesc corpul, iar stelele în linie dreaptă formează gâtul şi capul ursului. Pe timp de vară, Ursul Mare indică miezul nopţii.

Luna iulie – fenomene astronomice

Luna iulie prezintă interes din punct de vedere astronomic, deoarece a doua jumătate a lunii este foarte bogată în meteori. Devin activi câţiva curenţi de meteori, care au radianţii apropiaţi pe cer, în constelaţiile Aquarius şi Capricornus.

Curentul de meteori Alpha Capricornide este activ din 7 iulie până în 15 august. Va atinge un nivel maxim în noaptea de 30/31 iulie 2023. Acest maxim va fi cel mai bine observat din fiecare parte a ecuatorului. Nu este foarte puternic şi rareori produce mai mult de cinci meteori pe oră, dar de remarcat este faptul că se produc bile de foc luminoase în perioada de activitate. În această noapte, Luna va fi plină 95%.

Curentul de meteori Delta Aquaridele este activ din 18 iulie până în 21 august 2023, şi poate fi observat cel mai bine din tropicele sudice. Va atinge vârful de manifestare în noaptea de 30/31 iulie 2023. În această noapte, Luna va fi plină 95%, potrivit www.imo.net.

Curentul de meteori Perseide este activ de la 14 iulie până la 1 septembrie 2023, cu faza maximă în noaptea de 12/13 august 2023.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. ACCIDENT la Sf. Ion, în Cluj-Napoca. O mașină a CĂZUT într-un pârâu

Publicat

accident

Un accident rutier a avut loc, miercuri, pe drumul Sf. Ion din Cluj-Napoca. O mașină a ieșit de pe carosabil și a ajuns într-un pârâu.

Din primele informații, nimeni nu a fost rănit. În urma evenimentului s-a rupt un indicator rutier.

accident

FOTO. ACCIDENT la Sf. Ion, în Cluj-Napoca. O mașină a CĂZUT într-un pârâu

Citește mai departe

EVENIMENT

Un fost internațional s-ar putea DESPĂRȚI în această iarnă de CFR Cluj

Publicat

mogos

Abia s-au liniștit apele în vestiarul CFR-ului, odată cu reconfirmarea „Bursucului” la cârma echipei, că cineva le agită iar. De această dată e chiar de Dan Petrescu, care vrea să renunțe la un fost internațional.

Este vorba de Vasile Mogoș, care n-ar mai fi în grațiile antrenorului în ultima vreme. Fundașul de 32 de ani n-ar mai fi avut prestațiile care l-au și recomandat la Națională, fapt pentru care, încet-încet, a fost lăsat pe banca de rezerve.

Un fost internațional s-ar putea DESPĂRȚI în această iarnă de CFR Cluj

El a jucat în ultimul meci din acest an, victoria cu Oțelul Galați, cu 3-2.

Decizia lui Dan Petrescu surprinde în contextul în care internaționalul român a reprezentat un fotbalist pe care s-a bazat foarte mult în acest sezon la CFR Cluj. Mogoș urmează să-și rezilieze înțelegerea cu formația din Gruia.

Mogoș a bifat 15 meciuri în acest sezon pentru clujeni, reușind un assist. Este cotat de site-ul de specialitate Transfermarkt la 800.000 de euro.

A fost prezentat de ardeleni în vara lui 2023. Născut la Vaslui, Vasile Mogoș evoluase doar în Italia, în Serie B și Serie C. Printre echipele la care a jucat se numără Reggiana, Ascoli, Cremonese, Chievo sau Crotone.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. ACCIDENT la Fundătura, în Cluj. Trei femei și un minor au primit ÎNGRIJIRI medicale

Publicat

accident

Un accident rutier a avut loc, miercuri, la Fundătura, în jud. Cluj. Trei femei și un minor au primit îngrijiri medicale.

„La fața locului a fost trimis însă un echipaj SMURD, pentru a evalua medical un minor de aproximativ 10 ani și un adult. Au mai solicitat îngrijiri medicale trei femei, astfel că forțele au fost suplimentate cu încă o ambulanță SMURD, respectiv un echipaj SAJ.

accident

FOTO. ACCIDENT la Fundătura, în Cluj. Trei femei și un minor au primit ÎNGRIJIRI medicale

Sunt evaluate la fața locului trei femei și un minor de 9 ani. Cu toții prezintă afecțiuni ușoare”, a transmis ISU Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Ce pune românul pe masa de CRĂCIUN

Publicat

masa de craciun

Masa din prima zi de Crăciun adună în jurul ei și a bucatelor, familiile care profită de sărbătoare pentru a se reuni. Ce pune românul pe masa de Crăciun?

Pe lângă cunoscutele sarmale, friptură de porc și cârnați, prăjituri, cozonaci și băuturi alcoolice, sunt binevenite salatele şi mâncărurile „mai uşoare”.

Feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun

Preparatele din carne de porc de pe masa de Crăciun fac parte din tradiţia culinară a poporului român. Chiar dacă reţetele tradiţionale diferă de la o regiune la alta, de pe masa de Crăciun a românilor sunt nelipsite preparate precum: caltaboşii, toba sau piftia (răcitura sau aiturile), scrie Adevărul.

Ce pune românul pe masa de CRĂCIUN

Tăierea porcului înainte de Crăciun şi folosirea cărnii pentru pregătirea preparatelor este o tradiţie străveche. Masa de Crăciun este cea mai bogată de peste an, iar carnea de porc ”vedeta” sezonului.

Gospodinele se pregătesc cu câteva zile înainte de Crăciun, pentru a avea parte de bucate alese la masa festivă.

Sarmalele

Crăciunul nu este Crăciun dacă de pe masă lipsesc sarmalele. Compoziţia se face cu carne de porc şi se învelesc cu varză murată sau viţă de vie. Bucătarii recomandă ca sarmalele să fie fierte în oală de lut, pe marginea sobei sau pe plită, la foc mic, să se pătrundă cum trebuie. În mijlocul oalei este de preferat să punem un os afumat, pentru a da savoare sarmalelor.

Salata boeuf

Este un fel de mâncare tradiţional românesc derivat din salata Olivier, numită şi „rusească” în alte ţări. Salata de boeuf cuprinde legume şi cubuleţe mici de carne legate cu maioneză. Deşi gospodinele obişnuiesc să folosească carne de pasăre,pentru salata de Crăciun este recomandat cotletul de porc.

Piftia (răcitura, aiturile)

Preparată din cap de porc, picioare, limba, urechi, sorici,piftia este nelipsită de la masa tradiţionala de Crăciun. „O piftie de clasă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să fie limpede, închegată bine, gustoasă, plăcut aromitoare, fără grăsime deasupra (degresată), cu carnea dezosată, zeama să depăşească cu 1-2 cm bucăţile de carne, pe cât posibil frumos ornată, nesusţinută cu gelatină din comerţ”, recomandă maestrul gastronom Nicolae Curelea.

Toba

Este o adevărat deliciu culinar al mesei de Crăciun. La prepararea ei se foloseşte un maţ gros de porc/vita, iar pentru umplutură se foloseşte carne de la picioarele si capul de porc, rinichi, inima, limba, urechi, şorici şi condimente.

Chişca

Este un alt preparat nelipsit în această perioadă a anului. Reţetele diferă de la o regiune la alta. Dacă în Moldova se prepară din carne tocată de porc şi orez, zona Transilvaniei chişca se face din carne, păsat şi sânge de porc.

Caltaboşii

Se prepară din măruntaie/ carne grasă de porc şi orez. Compoziţia se pune în maţe groase de porc spălate bine cu apă şi oţet.

Cârnaţii

Preparaţi din carne macră de porc, cârnaţii fac parte şi ei din tradiţia de Crăciun. Compoziţia diferă în funcţie de gustul gospodinelor, însă carnea de porc este nelipsită.

Friptura de porc

Gătită la cuptor, ceaun sau la grătar friptura de porc este nelipsită de pe masa festivă a Crăciunului.

Ciorba de perişoare

I se mai spune şi zeama limpede de pe masa de Crăciun. Perişoarele se pregătesc din carne de porc şi sunt completate de legume.Se acreşte cu borş sau cu moare, în funcţie de zonă. Se poate folosi şi smântână slabă.

Cozonacul

Pe lângă deserturile moderne, cozonacul (cu nucă sau rahat) rămâne o tradiţie pe masa de sărbătoare a românilor. Aroma cozonacului scos din cuptor este inconfundabilă.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate