Connect with us

CULTURA

Teatru clujean: „Gliese 445”, PREMIERA Reactor, despre dorul de viitor. Un spectacol născut în vis, ca și cum ar fi ultimul

Publicat


331506000 486224510386141 6225206770392112023 n

În luna martie, Reactor de creație și experiment din Cluj-Napoca împlinește 9 ani de la înființare. Prima premieră a anului 2023 și prima co-producție, realizată alături de Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, este spectacolul „Gliese 445”, despre viitor, din perspectiva muncii și a relațiilor profesionale, care va fi jucat pe 15 și 16 martie. Prietenul și colaboratorul vechi al Reactorului, Raul Coldea, semnează regia și textul, care s-a născut în urma unui vis pe care l-a avut.

„Visasem că eram la Reactor, că lucram la <<Habituare>>, mai erau câteva zile până la premieră și repetiția a fost întreruptă de o alertă de atac nuclear, primită prin RO-Alert. Am fugit de la Reactor și ne-am adăpostit pe unde am putut. O parte din echipă am ajuns în același loc, despre ceilalți nu știam nimic. Am stat acolo câteva zile și la data și ora spectacolului, printr-un gest comun, spontan, spectacolul a început. Eram în subsolul unui bloc din Piața Mărăști, adăpostul era plin. Și a început spectacolul. Așa lung și dubios cum e și în realitate, dar fără recuzită și costume. S-a întâmplat ceva magic, împărtășeam cu toții acolo un soi de experiență absurdă, pe care nu ne-o doream. Și absurdul de a avea un spectacol de teatru tocmai acolo făcea lucrurile să aibă, paradoxal, mai mult sens.

Când am început să mă gândesc la spectacolul la care lucrez acum, prin 2020, nu avusesem încă acest vis. Războiul nu începuse. Ne pregăteam să ieșim cumva din treaba cu pandemia, să învățăm ceva din ea. Eram destul de influențat de cum fusese văzută arta în timpul lockdown-ului. Mă interesa distincția asta dintre lucrători esențiali și lucrători neesențiali. Mă urmăreau momentele artistice încropite la ferestre și pe internet, peste tot în lume. Mă gândeam că e un moment interesant pentru artă. Că poate o să se schimbe lucruri. Mă gândeam mult la contextele de producție și la cum au rezistat sau nu lucrătorii independenți în perioada aia. Cam la aceleași lucruri mă gândesc și acum.”, povestește acesta, pentru Reactor.

screenshot (750)

Un spectacol de teatru ca și cum ar fi ultimul de la Reactor: „Inventariem momente din istorie.”

Pentru „Gliese 445” a pornit cu o întrebare adresată tuturor persoanelor din echipa artistică și anume: „Cum ar fi dacă ăsta ar fi ultimul nostru spectacol de teatru?”

„La improvizațiile comune de la Sfântu Gheorghe, din vara anului trecut, când echipele Teatrului Andrei Mureșanu și a Reactorului s-au întâlnit pentru a se cunoaște și a lucra câteva zile împreună, plutea un răspuns mișto în aer. Dacă ăsta ar fi ultimul nostru spectacol, ne-ar plăcea să experimentăm grija, încrederea și libertatea. A fost și este unul dintre procesele alea faine și lejere, de care încercăm să ne bucurăm cât putem de mult, fără presiunea premierei. Cred că am visat mereu la asta.

Când mă întreabă lumea despre ce e spectacolul, le zic că e despre sfârșitul lumii. Cei care mă cunosc râd și zic Iar? Râd și eu, facem câteva cioace și mă întorc în mijlocul procesului de lucru. E ceva emoționant pentru toată lumea să ne gândim, din mijlocul vieților noastre, la faptul că facem teatru și că lumea, pentru moment cel puțin, a luat-o din nou razna. S-a mai întâmplat și cu alte ocazii. Inventariem momente din istorie. Ne uităm la ce e foarte mic și la ce e foarte îndepărtat. Ca în fizica cuantică. Facem paralele și metafore amuzante și intelectualiste. Zicem despre teatru că seamănă cu experimentul lui Shrödinger. Sperăm să aibă sens.

Am lucrat cu sfârșiturile de lume în ultimele spectacole pe care le-am făcut. Am lucrat cu lungimea momentelor, cu liniștea, cu zgomotul. Pentru că lumea care mă înconjoară e plină de extreme. Îmi doresc ca oamenii care vin să vadă spectacole ca <<Habituare>> sau <<Gliese 445>> să se emoționeze, să râdă, să se revolte, să prioritizeze un soi de experiență senzorială sau emoțională înaintea gândului că avem soluții la problemele lumii. Eu unul nu mai simt de ceva timp că am.”, adaugă el.

Scene diferite de la o reprezentație la alta, transformate în funcție de public: „Așa e mereu la teatru.”

Potrivit spuselor sale, echipa s-a întrebat des, în procesul de la „Gliese 445”, cum se numește acest tip de teatru sau dacă e teatru, în primul rând, iar el nu știe ce să spună. Nu degeaba teatrul independent din Cluj-Napoca include, în denumirea sa, experimentul.

Cu toate că scenele sunt reprezentate mereu în altă manieră, actorii nu le-ar considera ca fiind niște improvizații.

„Nu știm niciodată dacă cea mai bună reprezentație a spectacolului (sau cum s-o numi) nu s-a întâmplat deja la o repetiție. Și asta e foarte mișto. Ne propunem să urmărim cum ne va transforma momentul în care va intra publicul în sală pentru prima oară. Așa e mereu la teatru, nu am inventat nimic.

În final, tot cu întrebarea asta rămân. Cum ar fi dacă ar fi pentru ultima oară? Pentru că teatrul e mereu la fel de fiecare dată și pentru prima oară și pentru ultima oară, toate în același timp. Așa că mi se pare just să ne întrebăm asta și poate, undeva în multivers, o să însemne ceva măcar pentru un om. Sau pentru o entitate ale cărei principii nu ni le putem imagina. Că o să însemne ceva pentru viitorul nostru. Viitor e mâine și peste 40000 de ani.”, împărtășește Raul.

Gliese 445, dorul de viitor

Așadar, spectacolul se construiește ca o meditație asupra trecutului și viitorului umanității, fiind, totodată, o provocare de a reflecta la fragilitatea vieții și la puterea teatrului de a imagina viitoruri posibile.

Conform descrierii spectacolului, subiectul abordat este „dorul de viitor”, conceput ca un „colaj la distanță”, într-o atmosferă „anarho-sentimentală”. Vor urca 10 performeri pe scenă la Cluj și la Sfântu Gheorghe, într-un spectacol care va fi transmis parțial, video și audio, dintr-un spațiu în celălalt, publicul având parte de o experiență inedită, mediată de tehnologie.

Biletele se pot achiziționa:

  • online, cu un click aici
  • din rețeaua Eventbook (Cinema Florin Piersic)
  • de la Reactor, cu o oră înainte de începerea spectacolului, în limita locurilor disponibile

Spectacolul este produs în cadrul programului cultural multianual „Perspective”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național, nefiind responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite.

Cu ocazia celebrării a 9 ani de la înființare, echipa Reactor propune iubitorilor de teatru să vadă mai multe spectacole, despre care Cluj24 va oferi mai multe detalii într-un articol viitor. Clujeni, stați geană pentru mai multe surprize.

331506000 486224510386141 6225206770392112023 n

Reactor de creație și experiment

Reactor de creație și experiment este un spațiu cultural energic și viu într-un oraș tot mai deschis la experiențe artistice alternative. În curtea de la numărul 4 de pe strada Petőfi Sándor funcționează teatrul independent Reactor, ca o bulă în mijlocul orașului, dar și un loc profund legat de acesta.

Înființat în 2014, Reactor și-a crescut treptat aspirațiile și proiectele, majoritatea axate pe sprijinul tinerilor artiști (Fresh Start – rezidențe de creație) și a dramaturgiei contemporane (Drama 5 – rezidențe de scriere dramatică), dar și pe dezvoltarea publicului, încurajarea cercetării artistice sau pe punerea în discuție a unor teme actuale. O platformă importantă a spațiului este MiniReactor, care propune un program de spectacole, ateliere și alte activități pentru copii.

0020 iic 09.10.2018 fnc 1147

Deschiderea către oameni și idei au transformat Reactorul într-un catalizator al energiilor creative clujene, un loc care nu îngrădește libertatea de expresie și care încurajează experimentul artistic.

Convingerea că un mediu cultural bogat e esențial pentru dezvoltarea unui oraș, a calității vieții și a publicului acestuia, este doar unul din motivele pentru care cei de la Reactor cred în colaborare și schimb de idei și mențin relații apropiate cu ceilalți membri ai comunității artistice din Cluj-Napoca și din țară.

Sursa foto: Reactor de creație și experiment

dsc 2109

dsc 2303

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

VIDEO. Dan Petrescu, după înfrângerea cu FCSB: Totul a fost împotriva noastră. Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu

Publicat

De

CFR Cluj a pierdut derby-ul cu FCSB, scor 2-3, în ziua de Paști, pe Arena Națională. La final, antrenorul Dan Petrescu s-a arătat extrem de dezamăgit de rezultat, dar spune că nu renunță la lupta pentru titlu, deși admite că misiunea devine tot mai dificilă.

La finalul unui derby spectaculos, încheiat cu înfrângerea CFR-ului pe terenul rivalei FCSB, Dan Petrescu nu și-a ascuns dezamăgirea. Tehnicianul clujenilor a declarat că echipa sa a controlat prima parte a jocului, dar a fost pedepsită de adversari la prima ocazie.

„Suntem foarte supărați, eu mai ales sunt foarte dezamăgit. În primele 40 de minute, practic, a fost doar o echipă pe teren, care a încercat să joace și să dea gol, am avut ceva ocazii. Prima oară când adversarul a ajuns, pe lângă careu, nu prin careu, am primit gol, nici eu nu am înțeles cum am primit golul ăla, trebuie să îl revăd de mai multe ori, a fost, parcă, prea ușor și de nicăieri, pentru că numai noi am jucat”, a declarat Petrescu.

„Experiența și-a spus cuvântul”

Antrenorul a vorbit și despre greșelile individuale care au adus al doilea și al treilea gol încasat de echipa sa.

„Repriza a doua am început-o cu un corner, am dat pe lângă și am primit un gol incredibil. E greu să ai pretenții la 2-0, și apoi să mai dai și al treilea gol cadou, pasă la adversar. Experiența și-a spus cuvântul, jucătorii lui FCSB au o experiență mai mare. Sunt și unii jucători ai noștri, dar nu mai sunt așa mulți, care au jucat la nivel și cred că am avut greșeli prea mari pentru un meci în play-off, dacă vrei să te bați la titlu”, a mai arătat tehnicianul clujenilor.

„Reacția a fost pozitivă, dar a fost cam târziu pentru noi”

Chiar dacă a lăudat reacția echipei după ce scorul devenise 0-3, Petrescu a recunoscut că revenirea a venit prea târziu.

„După aceea am încercat, reacția a fost pozitivă, nu pot să spui, dar din păcate a fost cam târziu pentru noi. De la început până la final, parcă totul a fost împotrivă, nici eu de dimineață nu am putut să fac antrenament, nu m-am simțit deloc bine, nici acum nu sunt foarte bine. A fost un meci în care nu a vrut să iasă nimic și e posibil acum să avem șanse mai mici la titlu”, a mai spus antrenorul CFR Cluj.

Deși CFR Cluj are unul dintre cele mai bune atacuri din play-off, acest lucru nu îl mulțumește pe antrenor: „Rămânem cu golurile marcate, sigur vom fi echipa cu cele mai multe goluri marcate la finalul sezonului, dar pe mine mă interesează trofeul, nu să avem goluri marcate și e păcat”.

CFR Cluj o întâlnește joi pe Farul Constanța

Petrescu a tras un semnal de alarmă în privința programului încărcat. Săptămâna aceasta, CFR Cluj o va întâlni pe Farul Constanța acasă, joi seară, în semifinalele Cupei României.

„Avem un meci de cupă foarte important, avem un drum până la Cluj, cei de la Farul au o zi în plus. E o semifinală de Cupă foarte importantă pentru noi și sper să reușim la moral să lucrăm și să îi și refacem pe foarte mulți jucători. Suntem pe final de sezon, sunt mulți jucători care au jucat multe meciuri, dar va fi un meci foarte important pentru noi”, a mai spus Dan Petrescu.

Tehnicianul a subliniat că nu va da vina pe un singur jucător pentru eșec: „Când pierdem, pierde toată lumea, toți au greșit, nu numai un jucător. La primul gol a fost un lanț de greșeli, dar nu am luat niciodată decizii împotriva jucătorilor, nu fac așa ceva”.

„Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu”

În final, Dan Petrescu a transmis că nu renunță la lupta pentru titlu, deși admite că misiunea devine tot mai dificilă.

„Trebuie să sperăm în continuare la titlu, matematic se mai poate, de ce nu, etapa următoare e foarte importantă, dar noi, până la etapa următoare, avem Cupa, care iar ne va lua foarte multă energie. Nu aruncăm prosopul, asta-i sigur, 100% nu aruncăm, dar va fi foarte greu”, a concluzionat acesta.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni

Publicat

CFR Cluj a cedat în derby-ul etapei a 5-a din play-off, chiar în ziua de Paști, într-un meci spectaculos disputat pe Arena Națională. FCSB s-a impus cu 3-2 în fața ardelenilor, după o partidă plină de tensiune și răsturnări de situație.

Primul gol al meciului a fost marcat de Juri Cisotti pentru FCSB, în minutul 41, după o pasă foarte bună de la Șut.

În minutul 56, FCSB a reușit al doilea gol al partidei. Vlad Chiricheș a înscris după o fază fixă executată perfect de echipa roș-albastră, mărind avantajul campioanei.

În minutul 63, FCSB a marcat din nou, ducând scorul la 3-0. Juri Cisotti a reușit dubla, profitând de o greșeală gravă a lui Abeid, care a pasat direct la adversar în propriul careu.

Louis Munteanu, două goluri pentru CFR Cluj

În minutul 66, CFR Cluj a marcat primul său gol. Louis Munteanu a ratat inițial un penalty, însă a reluat în plasă din acțiune, după ce mingea a fost respinsă de Târnovanu, scorul devenind 3-1 pentru FCSB.

În minutul 65, FCSB rămâne în zece oameni. Mihai Popescu joacă mingea cu mâna în careu, iar arbitrul dictează penalty pentru CFR Cluj. Deși fundașul protestează, decizia rămâne neschimbată, iar Popescu este eliminat.

Louis Munteanu a marcat și cel de-al doilea gol pentru CFR Cluj în ultimele secunde ale confruntării, însă golul său din minutul 97 nu mai schimbă soarta meciului.

În urma meciului, FCSB a făcut un pas important spre titlu, rămânând pe prima poziție în clasament, cu 39 de puncte. CFR Cluj se clasează pe locul al doilea, cu 34 de puncte.

FCSB – CFR Cluj, echipele de start

FCSB: Târnovanu – Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Șut, Chiricheș – Miculescu, Fl. Tănase, Cisotti – Gheorghiță

Rezerve: Zima, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Lixandru, Edjouma, Toma, Băluță, Pantea, Musi, Gele, Alhassan

Absenți: Dawa, Pantea, Olaru (accidentați), Bîrligea (fără drept de joc)

Antrenor: Elias Charalambous

CFR Cluj: Hindrich – Simao, Bolgado, M. Ilie, Camora – Fică, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara

Rezerve: Popa, Gal, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Emerllahu, Tachtsidis. A. Păun, Gligor, Deac, Postolachi, Juric

Absenți: –

Antrenor: Dan Petrescu

Stadion: Arena Națională

Arbitru: Isvan Kovacs // Asistenți: Ferencz Tunyogi, Alexandru Corb

Arbitru VAR: Andrei Chivulete // Asistent VAR: – Viorel Flueran

Citește mai departe

CULTURA

„Brișcălitul feciorilor” în ziua de Paști, în satul clujean Bobâlna

Publicat

În satul Bobâlna din județul Cluj, ziua de Paști nu însemna doar sărbătoare religioasă și mese îmbelșugate, ci și obiceiuri străbune. Un astfel de obicei, astăzi aproape uitat, este „Brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult.

După-amiaza din prima zi de Paști aduna sătenii în curtea bisericii, unde atmosfera festivă era completată de o „judecată a tinerilor”. Un localnic ales special pentru acest rol pregătea un „mai” de lemn, unealtă folosită în mod obișnuit de femei pentru spălatul rufelor la râu.

În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna.

„După-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

Tin erii găsiți „vinovați”, mustrați de comunitate

Cel cu „maiul” îl lovea ușor la tălpi, acompaniind gestul cu versuri satirice rostite în graiul local:

„Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:

«Una mie, una ție,

Una șî lu’ Vasalie,

C-o-nburdat caru’ cu fân

Cu tătu’ că nu-i bătrân,

Uitându-să, cu ochii cât cepele,

După tăte fetele».”

Sărbătoarea se continua în curtea bisericii

Fiecare „brișcălire” era adaptată situației, iar comunitatea râdea, comentând, dar mai ales înțelegând mesajul: o formă de corecție ludică și socială, prin care valorile morale și normele satului erau întărite cu blândețe și umor.

„Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință.

În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. „Toatoă lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, povestește Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul Monografia etnografică a județului Cluj I – Zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului, semnat de Zamfir Dejeu.

Citește mai departe

ECONOMIE

OPINIE. Dragoș Damian: În următoarele două săptămâni, de sărbători și vacanțe, cumpărați ceva fabricat în România

Publicat

Dragoș Damian, CEO Terapia

În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.   

La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.

15 ani de „Cumpără Fabricat în România”

Apoi, după ce am inervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.

Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România. Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.

Deși s-a amplificat naționalismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România

Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.

O țară industrializată este o țară puternică și respectată.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea creste din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.

O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umana calificată și specializată.

Să cumpăram ceva fabricat în România

Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merita sau nu să fi o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.

Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii intră în două săptămâni de sărbători și vacanțe. Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. În cele două săptămâni care vor urma, de sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate