În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un cetățean asiatic s-a electrocutat, duminică, pe un lac din satul Sântioana, comuna Țaga, după ce undița cu care pescuia a atins firele de curent.

”Polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Gherla au fost sesizați despre faptul că în zona unui lac din localitatea Sântioana, comuna Țaga, un bărbat s-ar fi electrocutat în timp ce se afla la pescuit.

La fața locului polițiștii au identificat un bărbat, de 28 de ani, cetățean străin, care a fost transportat în stare de conștiență la o unitate medicală din municipiul Dej”, arată IPJ Cluj.

În cauză sunt efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Pompierii din cadrul Detașamentului Turda intervin, duminică, cu două autospeciale și 12 subofițeri pentru limitarea și stingerea unui incendiu de vegetație uscată, care s-a extins la lăstăriș și mai mulți puieți de arbori.
Suprafața afectată este de aproximativ 3 ha in apropiere de localitatea Urca, iar intervenția este sprijinită de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Viișoara și mai mulți localnici.
”Operațiunile de stingere efectuate au împiedicat extinderea flăcărilor la o fermă din apropiere și au limitat extinderea flăcărilor mai departe de limitele în care au fost găsite.
Intervenția este în desfășurare pentru identificarea focarelor ascunse, precum și pentru lichidarea acestora.
Situația este monitorizată in continuare de centrul operațional prin intermediul dispeceratului unității”, arată ISU Cluj.

UPDATE. Incendiul a fost stins

”Incendiul de vegetație din apropiere de Urca fost lichidat, rămâne în supraveghere la fața locului o autospecială din cadrul Detașamentului de Pompieri Turda”, au precizat pompierii duminică seara la ora 20.

Seceta din România a afectat 2,5 milioane de hectare, circa 40% din culturile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui. Piaţa freamătă sub ameninţarea insolvenţei. Seceta ar putea fi un dezastru financiar chiar şi pentru firmele mari, care erau capitalizate, notează Ziarul Financiar, citat de Mediafax.

Seceta a afectat 2,5 milioane de hectare, adică aproximativ 40% din culturile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui, conform lui Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro. Estimarea este mai mare decât cea a Ministerului Agriculturii, iar pierderile se ridică la 1,5-1,8 miliarde de euro.

„Noi, organizaţiile profesionale, estimăm că 2,5 milioane de hectare au fost compromise, iar despăgubirile Ministerului Agriculturii, de 500-600 de milioane de euro, nu acoperă nici măcar costurile pe care le-am avut cu seminţele pentru înfiinţarea culturilor.

Între 800 şi 1.200 de euro costă să înfiinţezi un hectar (despăgubirile sunt între 200 şi 230 euro/hectar – n. red.) şi la acest cost se adaugă plata arendei. Pierderea însumată este între 1,5 şi 1,8 mld. euro, sumă care nu mai intră în rulajul fermierului sau în economia naţională. Va fi afectat şi consumatorul final prin creşterea importurilor“, a spus Ionel Arion.

Seceta pedologică a lovit puternic culturile de porumb şi floarea-soarelui, dar a afectat şi grâul şi rapiţa. Sub codurile portocaliu şi roşu de caniculă, în special în regiunile sud-vest, sud, sud-est, est şi nord-est, până la 100% din culturile de porumb şi floarea-soarelui semănate în primăvara anului 2024 au fost afectate sau compromise.

Situațiile nu sunt finale

Ministerul Agriculturii estimează că aceste pierderi se întind pe aproximativ 2 milioane de hectare la nivel naţional. În plus, 330.000 de hectare de culturi de toamnă au fost afectate, inclusiv 215.000 de hectare de grâu, 55.000 de hectare de orz şi 91.000 de hectare de rapiţă.

Situaţiile nu sunt însă finale, nivelul pierderilor putându-se modifica în funcţie de cererile de constatare a pagubelor produse de seceta pedologică care au fost depuse de fermieri, în vederea obţinerii despăgu­birilor, până pe 19 august 2024. Astfel, în total, peste 2,3 milioane de hectare ar fi afectate de secetă, din primele date.

Au scăzut precipitațiile

„Din 1974 lucrez în agricultură, de 50 de ani, şi văd cât de mult s-a schimbat rata precipitaţiilor: a scăzut extraordinar de mult. Anul acesta nu ne-am murdărit de noroi pe pantofi.

Anul 2024 e mai dificil decât alţii, pentru că am avut patru ani catastrofali şi e diferit faţă de momentul când ai un an bun şi un an cu o producţie modestă“, a spus Gheorghe Lămureanu, proprietarul companiei Agroterra, care exploatează apro­xi­mativ 1.500 de hectare în Constanţa, polul secetei în ultimii ani, aflate în arendă şi în proprietate, pe care cultivă grâu, orz, orzoaică, rapiţă, floarea-soa­relui şi porumb, dar produce şi sămânţă de grâu şi de orz pe raza comunelor Agigea, Topraisar-Potârnichea, Bărăganu-Straja şi Techirghiol.

„Unde am avut floarea-soarelui neirigată, producţia e foarte slabă. Unde a fost irigată, e bună, dar o să vedeţi că o să rămână foarte mult pământ nelucrat de fermierii români după acest an catastrofal şi din punct de vedere al producţiei, dar şi al preţurilor. Nu cred că mai există vreun produs mai ieftin ca al nostru. Nu poţi cumpăra decât orz cu 70 de bani/kg“, a subliniat Lămureanu.

Ministrul Agriculturii a chemat bancherii să salveze agricultura

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a convocat bancherii pentru a găsi soluţii de salvare a sectorului, în timp ce ministerul plănuieşte despăgubiri de 500-600 milioane de euro, doar o treime din pierderile suferite de fermieri.

Întâlnirile sunt importante în contextul în care este al patrulea an de secetă din ultimii cinci, iar pierderile acumulate ameninţă să împingă multe companii agricole către insolvenţă. Sursele ZF din din sectorul bancar susţin că este cel mai prost an agricol şi sunt mai multe scenarii care arată că situaţia este complicată şi în rândul fermelor mari.

Florin Barbu îşi doreşte ca până la 31 decembrie 2024 să se amâne plata unor obligaţii contractuale ale producătorilor agricoli afectaţi de seceta pedologică, care pot solicita creditorilor suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor restante acumulate, precum şi a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor. Însă, bancherii contactaţi de ZF au menţionat că piaţa bancară este foarte reglementată, iar acest lucru este greu de pus în practică.

Blocaj în agricultură

„Multe din fermele care au fost capitalizate au început să facă investiţii, fie în zootehnie, fie în irigaţii, fie în dezvoltarea şi retehnologizarea fermelor, fie în creşterea capacităţii de producţie şi acum au nevoie de capital de lucru pentru că nu mai fac faţă situaţiei. Seceta din ultimii ani a blocat activitatea fermelor, dar şi investiţii“, a precizat Ionel Arion.

El crede că acest blocaj din agricultură se va vedea în statistică în toamnă, când suprafeţele însămânţate cu rapiţă şi grâu vor scădea mult. Astfel, în contextul în care fermele au dificultultăţi financiare, este un adevărat joc de glezne între Ministerul Agriculturii şi bancheri pentru a găsi soluţii să salveze de la insolvenţă firmele din acest sector.

„Băncile nu finanţează persoane fizice, iar din 760.000 de fermieri înregistraţi, doar 31.000 sunt societăţi comerciale, cu coduri fiscale, bancabili. Ei lucrează 4,5 milioane de hectare şi doar pe ei îi pot ajuta băncile, dar mai mult de jumătate nu mai sunt bancabili“, a completat preşedintele Pro Agro.

Astfel, el consideră că anul acesta vom vedea fermieri români care abandonează investiţii şi ferme, iar anul viitor va fi mai sumbru. „Suntem speriaţi şi revoltaţi în acest an. O să dispară foarte multe ferme. Cu 8 tone/hectar la grâu nu eşti rentabil, căci se vinde 90 de bani/kg, a rămas cam la fel în ultimii cinci ani, iar imputurile s-au scumpit de câteva ori“, a precizat Lămureanu.

Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit duminică după-amiază pentru stingerea flăcărilor care au cuprins un autoturism ce se deplasa pe sensul dinspre Turda spre Gilău.

În momentul sosirii pompierilor la fața locului au găsit autoturismul cuprins în totalitate de flăcări, iar ocupanții erau ieșiți din acesta.

”Nu au fost persoane care să solicite consult medical, iar intervenția pompierilor a împiedicat propagarea focului mai departe de limitele în care a fost găsit.

Conform cercetărilor preliminare incendiul a pornit de la o defecțiune a instalației electrice a autoturismului”, arată pompierii ISU Cluj.