Connect with us

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Zeci de clujeni la coadă să primească șaorma și kebab gratis. Se deschide Shock Kebab la Platinia

Publicat


Shaorma și kebab gratis la Cluj-Napoca

Zeci de clujeni stau la coadă, vineri, pentru a primi o șaorma sau un kebab gratis cu ocazia deschiderii celui mai noi fast-food din lanțul Shock Kebab, cel de la Platinia.

”Vă așteptăm cu mic cu mare, la marea deschidere & degustare”, au spus organizatorii.

Zeci de clujeni la coadă să primească șaorma și kebab gratis

Pofticioșii nu au întârziat să apară. Astfel, s-a format coadă încă de la ora 12.00 la shaormerie. Și nu au fost doar tineri, ci persoane de toate vârstele.

Clujenii sunt așteptați la o shaorma su un kebeb gratis până la ora 18.00.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Judecătoarea Anca Marc, desemnată președintele Biroului Electoral Județean (BEJ) Cluj la alegerile prezidențiale din mai

Publicat

CCR

Judecătoarea Anca Marc de la Tribunalul Cluj a fost desemnată, prin tragere la sorți, președintele Biroului Electoral Județean (BEJ) Cluj pentru alegerile prezidențiale din acest an. Alături de ea, din conducerea BEJ Cluj mai fac parte judecătoarea Ofelia Diana Cristea – locțiitor, și judecătoarea Anca Rad – membru.

Luni, 24 februarie, a avut loc tragerea la sorți pentru desemnarea conducerii Biroului Electoral Județean (BEJ) Cluj pentru alegerile prezidențiale din acest an.

Funcția de președinte al BEJ Cluj a fost atribuită judecătoarei Ionela-Anca Marc de la Tribunalul Cluj. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta a fost transferată la Tribunal de la Judecătoria Cluj-Napoca începând cu 1 iulie 2024, după o carieră de peste 15 ani și 6 luni ca judecător.

În urma tragerii la sorți, judecătoarea Ofelia Diana Cristea de la Tribunalul Cluj a fost desemnată locțiitor al președintelui BEJ Cluj.

Cea de-a treia funcție, cea de membru al BEJ Cluj, a revenit judecătoarei Anca Maria Rad, președintele Secției mixte a Tribunalului Cluj.

Biroul Electoral Județean Cluj va asigura buna organizare și desfășurare a alegerilor prezidențiale din mai 2025, asigurând respectarea legislației electorale la nivel județean.

Citește mai departe

CULTURA

Dezbaterea privind noul regulament de finanțare a proiectelor culturale din Cluj-Napoca. Boc: Bugetul crește cu 10% în 2025

Publicat

De

Dezbatere tensionată pe noul Regulament privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca. Reprezentanți ai sectorului cultural și-au exprimat teama față de impactul pe care noile reguli l-ar putea avea asupra activităților culturale de nișă și a asociațiilor mici.

Marți, 25 februarie 2025, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca a avut loc dezbaterea privind Regulamentului general privind finanțarea nerambursabilă de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca a proiectelor culturale în temeiul OG nr. 51/1998, lansat în consultare publică la finalul lunii ianuarie.

Dezbaterea, care a durat circa trei ore, a reunit diverși actori din sectorul cultural, activiști civici, dar și reprezentanți ai ONG-urilor și ai instituțiilor de cultură din municipiul Cluj-Napoca.

Bugetul alocărilor nerambursabile pentru cultură crește cu 10% în 2025

Primarul Emil Boc a declarat, în deschiderea dezbaterii, că administrația locală dorește să joace rolul unui integrator al inițiativelor culturale din oraș și să contribuie la promovarea dimensiunii culturale a Clujului. Acesta a precizat clar că nu va interfera cu acest proiect în materie de conținut, fiind deschis să asculte opiniilor celor implicați direct în sectorul cultural.

„Cu toții suntem în aceeași barcă, cu toții ne dorim să avem cea mai bună formulă care să continue dimensiunea culturală și să o ducă la nivelul următor, pe măsura așteptărilor și a potențialului acestui oraș. Cu alte cuvinte, Primăria dorește să fie factorul integrator care să adune tot ceea ce este bun în oraș și să promoveze în această direcție. Am început în urmă cu mai mulți ani această discuție, dacă este oportun sau nu să facem trecerea de la Legea 350 spre Ordonanța 51. Am spus din primul moment că, dacă dumneavoastră apreciați că este mai bine așa, în mine veți avea un partener. Nu sunt împotrivă, pentru că vreau să fie cât mai bine cu putință în acest oraș.

Vă las pe dumneavoastră să vă pronunțați, nu am interferat cu absolut nimic în materie de conținut, pentru că nu sunt eu acela care să își dea cu părerea și să spună cum e mai bine. Avem atâtea elite culturale în acest oraș, încât sunt convins că pot să o facă mult mai bine ca mine”, a declarat Emil Boc.

Edilul a anunțat că, în ciuda unei creșteri a bugetului general al municipiului Cluj-Napoca cu doar 4% în 2025, suma prevăzută pentru alocări nerambursabile în domeniul culturii va crește anul acesta cu 10%.

Temeri legate de accesul la finanțare pentru inițiativele mici

Mulți dintre cei prezenți la dezbatere, reprezentanți ai sectorului cultural din Cluj-Napoca și-au exprimat reținerea față de noul regulament, considerând că acesta ar putea favoriza proiectele mari și elaborate, cum sunt festivalurile consacrate deja la nivelul municipiului (TIFF, Untold) în detrimentul organizațiilor mici, fără expertiză sau resurse umane dedicate scrierii de proiecte complexe. De asemenea, reprezentanții asociațiilor culturale de nișă, inclusiv cele folclorice, și-au expirmat teama că ar putea rămâne fără sprijin financiar.

Întârzieri în aprobarea finanțărilor

Un alt subiect de îngrijorare a fost aprobarea târzie a finanțărilor, cauzată de întârzierea adoptării bugetului de stat și, implicit, a bugetului local al Primăriei Cluj-Napoca. Acest lucru va duce la aglomerarea inițiativelor culturale în perioada mai-noiembrie, au arătat cei prezenți, reducând oportunitățile pentru evenimente organizate în restul anului.

Discuțiile au vizat și lipsa unei perspective pentru finanțarea programelor culturale multianuale, ceea ce îngreunează planificarea pe termen lung a organizatorilor de evenimente culturale.

Argumente pro și contra noului regulament

O altă temă sensibilă a fost trecerea de la Legea 350/2005, care reglementa până acum finanțările nerambursabile pentru activități nonprofit, la OUG 51/1998, care ar urma să introducă praguri pentru finanțarea activităților culturale pe diverse categorii. Mulți dintre participanți și-au exprimat reticența față de această schimbare, temându-se că accesul la fonduri va fi mai dificil. Deși actorii culturali implicați în elaborarea noului regulament au susținut că acesta va fi mai avantajos pentru inițiativele noi și mici, nu s-a ajuns la un consens pe acest subiect.

De asmenea, s-a discutat și despre faptul că bugetele sunt direcționate preponderent către evenimente din centrul orașului, în timp ce zonele periferice sunt neglijate. Acest aspect a fost semnalat inclusiv în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a orașului, care atrage atenția asupra riscului de marginalizare și excludere a comunităților din cartierele.

Dezbaterea a scos la iveală numeroase nemulțumiri și incertitudini legate de noul regulament, fără a se ajunge la un acord clar asupra impactului său. Autoritățile locale au dat însă asigurări că lua în considerare aceste preocupări înainte de aprobarea finală a regulamentului, care se va realiza într-o ședință viitoare a Consiliului Local Cluj-Napoca.

Citește mai departe

EVENIMENT

Amendă și permis suspendat dacă folosiți FLASH-uri în trafic. Ce spune Codul Rutier 2025

Publicat

flash

Aveți obiceiul să folosiți flash-urile în trafic? Riscați amenzi usturătoare și suspendarea permisului de conducere, conform prevederilor din Codul Rutier 2025.

Conform Codului Rutier actualizat în 2025, utilizarea intermitentă a fazei lungi (flash-uri) în trafic este, în general, interzisă și poate fi sancționată. Această practică este adesea considerată un comportament agresiv și poate atrage amenzi și puncte de penalizare, scrie Gândul.

Amendă și permis suspendat dacă folosiți FLASH-uri în trafic. Ce spune Codul Rutier 2025

Folosirea necorespunzătoare a luminilor de drum față de un vehicul care circulă în fața dvs. în aceeași direcție poate duce la o amendă între 330 și 495 de lei, plus 2 puncte de penalizare.

În plus, manifestarea unui comportament agresiv în trafic, precum utilizarea abuzivă a flash-urilor pentru a intimida alți șoferi, poate fi sancționată cu o amendă de până la 825 de lei și suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile.Există, totuși, situații în care utilizarea fazei lungi este permisă, cum ar fi circulația pe timp de noapte pe drumuri neaglomerate, unde nu se află alte vehicule în față, pentru a îmbunătăți vizibilitatea fără a deranja alți participanți la trafic.

De ce se dau flash-uri?

Șoferii folosesc flash-urile (aprinderea și stingerea rapidă a fazei lungi) din mai multe motive, unele fiind utile și acceptabile, iar altele considerate agresive sau ilegale.

– semnalizarea unui radar sau a unui echipaj de poliție – mulți șoferi folosesc flash-urile pentru a avertiza alți participanți la trafic despre prezența unui radar de viteză sau a unui filtru de poliție.

-atenționare asupra unui obstacol pe drum – dacă există un accident, un animal pe carosabil sau un alt pericol iminent, șoferii pot folosi flash-urile pentru a preveni incidente

– oferirea priorității – unii șoferi dau flash-uri pentru a semnaliza că oferă prioritate unui alt vehicul, de exemplu, la o intersecție sau când cineva dorește să schimbe banda.

– solicitarea eliberării benzii de depășire – pe autostradă sau pe drumuri rapide, un șofer grăbit poate folosi flash-urile pentru a cere unui vehicul mai lent să se mute pe altă bandă. În unele situații, acest gest este considerat agresiv și poate duce la sancțiuni.

Agresiuni în trafic

Conform Codului Rutier, mai multe manevre sau gesturi sunt considerate agresiune în trafic:

– deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens;
întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor (de mână)

– pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare

– circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia

– folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie (flash-uri sau claxoane);
conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi

– mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia

– realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia

– conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.

Citește mai departe

EVENIMENT

România, printre țările cu cele mai multe RECHEMĂRI ale mașinilor noi în service

Publicat

service

Până și mașinile noi care abia ies din showroom-uri pot avea defecte din fabrică care compromit siguranța șoferilor și a pasagerilor. Unele probleme devin evidente în timp și producătorii sunt obligați din punct de vedere legal să recheme vehiculele afectate pentru reparații.

Cu toate acestea, mulți șoferi nu se ocupă de aceste rechemări, ceea ce duce la prezența pe drumuri a unui număr mare de vehicule care au probleme nerezolvate de fabricație. Experții de la carVertical au efectuat un studiu pentru a determina care sunt țările în care cumpărătorii au cel mai mare risc de a da peste mașini rulate cu rechemări active.

masini rechemate

România, printre țările cu cele mai multe RECHEMĂRI ale mașinilor noi în service

Studiul a analizat rapoartele privind istoricul vehiculelor achiziționate de utilizatorii companiei între ianuarie 2023 și septembrie 2024 și a numărat ponderea rapoartelor care conțin informații despre rechemarea de mașini. Datele de care dispune compania ne permit să identificăm dacă o rechemare a fost rezolvată, nerezolvată sau dacă starea problemei este încă necunoscută.

De ce sunt unele mașini rechemate pentru reparații?

Rechemările sunt un fenomen obișnuit în industria auto, toți producătorii fiind nevoiți să recurgă la acest lucru la un moment dat. De obicei de vină sunt airbagurile, centurile de siguranță, frânele sau sistemele electrice. În timp ce multe defecte din fabrică sunt minore, unele pot ridica riscuri majore de siguranță, făcând nerecomandabilă conducerea vehiculelor afectate.

„Pe măsură ce mașinile devin din ce în ce mai moderne și încorporează mai multe componente electrice, rechemările devin și ele din ce în ce mai frecvente. Din fericire, aceste probleme sunt de obicei rezolvate în timpul reviziilor, cauzând un inconvenient minor șoferilor”, spune Matas Buzelis, expert auto din cadrul carVertical.

masini rechemate

Unele defecte de fabricație pot avea însă consecințe grave. În 2013 știrile despre airbag-urile defecte produse de corporația japoneză Takata care au pus în pericol milioane de vehicule s-au răspândit în întreaga lume. Producători de automobile precum BMW, Chrysler, Ford, Honda, Mazda, Nissan și Toyota au rechemat de urgență mașinile dotate cu airbaguri Takata pentru a fi reparate.

În ciuda acestui fapt, din nefericire, au avut loc decese și s-au produs vătămări corporale. Mai mult, vehicule dotate cu aceste airbaguri defecte se găsesc pe piața mașinilor rulate până în ziua de azi, un deceniu mai târziu.

România este pe locul 10 în rândul țărilor cu cele mai multe rechemări

Dintre mașinile verificate în România pe carVertical, 7,9% fuseseră rechemate cel puțin o dată. Acest procentaj plasează România pe locul 10 din cele 26 de țări incluse în studiu.

Aproximativ 36,6% dintre aceste mașini au avut defectele rezolvate, în timp ce majoritatea se află în continuare pe drumuri cu probleme nerezolvate sau în stare necunoscută.

„Când cumperi o mașină rulată este esențial să verifici dacă producătorul a emis o rechemare pentru acel vehicul și dacă problema a fost rezolvată. Ignorarea rechemărilor nerezolvate ți-ar putea pune siguranța în pericol și poate duce la apariția unor probleme mecanice în timp”, explică Buzelis.

Țările din sudul Europei au cele mai mari rate de rechemări

Dintre țările cercetate, Portugalia (18,2%) și Grecia (17,6%) au avut cea mai mare pondere de vehicule cu rechemări, urmate de Spania (14,5%), Bulgaria (13,9%) și Germania (11,5%).

Numărul de mașini ale căror probleme de la baza rechemărilor au fost rezolvate variază de la o țară la alta. În Portugalia, 38% dintre proprietari au răspuns la notificările de rechemare, comparativ cu 50,2% în Grecia, 42,2% în Spania, 42,6% în Bulgaria și 48,5% în Germania. Aceste cifre indică faptul că mulți șoferi nu iau în serios defectele de fabricație și aleg să le ignore.

Cele mai scăzute rate de rechemări au fost înregistrate în Marea Britanie (3,1%), Belgia (3,1%) și SUA (3,2%).

Având în vedere procentul ridicat de rechemări rămase nerezolvate și complexitatea tot mai mare a tehnologiei cu care sunt dotate vehiculele, este esențial ca toți cumpărătorii să fie proactivi atunci când cumpără o mașină rulată. Aceștia ar trebui să utilizeze bazele de date online pentru a urmări istoricul rechemărilor și stadiul reparațiilor și ar trebui să verifice cu producătorii și dealerii autorizați dacă vehiculul se poate conduce în siguranță.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate