Primarul Emil Boc a explicat că în prezent lipsește o delimitare clară între domeniul public și cel privat pe terenul unde este construit Hotelul Cristian. O expertiză este în desfășurare pentru a clarifica acest aspect, însă până la finalizarea ei, administrația locală nu poate lua măsuri concrete.

În ședința Consiliului Local de joi, primarul Emil Boc i-a criticat pe consilierii USR că oferă soluții „prin presă” privind problema Hotelului Cristian, în loc să discute direct în cadrul Consiliului Local.

„Pentru Hotelul Cristian, am văzut că dați soluții prin presă, dați soluții aici, la Consiliul Local și în Primărie. Ceea ce spuneți dumneavoastră, să meargă primăria în instanță pentru revendicare ca imprescriptibilă, știm cu toții din anul I de Drept, dar nimeni nu știe exact cât e domeniu public și cât privat acolo. Asta e marea problemă, acolo ne blocăm”, a declarat Boc.

Sunt expertize în lucru

Edilul le-a transmis acestora că situația este mult mai complexă decât pare și că, în prezent, administrația locală așteaptă finalizarea unei expertize pentru a determina exact cât din construcție este amplasată pe domeniul public și cât pe domeniul privat.

„Așa s-au dat de îmbârligat autorizațiile de către trecuta administrație, încât acum sunt expertize în lucru să se stabilească hotelul acela cât e pe domeniul privat și cât pe domeniul public. Apoi mergi în instanță și arăți, atât e pe domeniul public, cât o fi – 10, 20, 50%, iar instanța să îți spună, poți să îl demolezi printr-o acțiune de revendicare?”, a arătat acesta.

„Chiar dacă tu ești proprietar pe domeniul public, nu poți să îl demolezi”

Edilul a explicat că expertizele în desfășurare trebuie să stabilească această delimitare clară, iar ulterior se va putea lua o decizie juridică în privința demolării. Totodată, Boc a subliniat că nu este atât de simplu să acționezi în instanță, deoarece există hotărâri judecătorești care prevăd că, dacă demolarea afectează structura de rezistență a unei clădiri, aceasta nu poate fi efectuată fără alternative legale clare.

„Sunt sentințe judecătorești care ne spun: dacă afectează structura de rezistență și afectează clădirea în totalitate, chiar dacă tu ești proprietar pe domeniul public, nu poți să îl demolezi. Trebuie să găsești alte formule juridice”, a mai arătat primarul.

Hotelul Cristian, un caz controversat

Hotelul Cristian, situat în Piața Mihai Viteazul, a fost construit inițial pe domeniul public, având doar o autorizație pentru o gheretă. În 2022, imobilul a fost cumpărat cu peste 250.000 de euro de către milionarul Dorin Bob, care intenționa să îl transforme într-un apart-hotel. Totuși, problema juridică legată de terenul pe care este amplasat blochează orice dezvoltare sau intervenție asupra clădirii.

„Această expertiză pe care o avem acum sperăm să ne dea un răspuns cât este exact. Nici proprietarul nu poate face mare lucru astăzi, el are întăbulat în cartea funciară, dar nu mă întrebați pe mine cum a întăbulat”, a mai precizat primarul.

Autoritățile locale așteaptă acum concluziile expertizei pentru a decide ce măsuri pot fi luate în continuare.

Directorul Aeroportului ”Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, a anunțat că estimează în acest an un trafic de 3.381.000 pasageri în acest an, mai mare față de anul 2024, și un profit net de 11 milioane de lei. 

Ciceo a declarat, joi, în ședința Consiliului Județean Cluj, în care s-a analizat bugetul aeroportului pe anul 2025, că preconizează o creștere a profitului Aeroportului ”Avram Iancu” și a traficului de pasageri.

Bugetul aeroportului a fost votat cu 19 voturi pentru. 7 abțineri și un vot împotrivă.

”Ne propunem în acest an un număr de 3.381.000 de pasageri, în creștere față de anul trecut când am avut 3.266.000 de pasageri.

De asemenea, ne propunem venituri de 202 milioane de lei, în creștere, cheltuieli de 188 milioane, un profit net de 11 milioane de lei, care este în creștere în ultimii ani.

Am reușit să realizăm investiții din fonduri europene, în ultimii 3 ani am investit 100 de milioane de euro, din care 50% fonduri europene.

Avem 2 proiecte importante, unul din fonduri europene pentru construirea unui parc fotovoltaic, cu o capacitate de 5 MW, iar de anul viitor vom deveni independenți energetic. Parcul este pe 6 ha, în urma unei investiții de 6 milioane de euro.

Al doilea proiect este înlocuirea echipamentelor de handling pe motorină și benzină cu echipamente electrice – autobuze, scări, proiect de 12 milioane de euro prin accesarea de fonduri europene”, a spus Ciceo.

Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj poate asigura 250 de pasageri pe săptămână pe relația Cluj-New-York (SUA), un zbor care va fi inaugurat după devierea râului Someș și prelungirea pistei la 3400 de m, consideră directorul instituției, David Ciceo.

Acesta a declarat, joi, în ședința Consiliului Județean Cluj, în care s-a analizat bugetul aeroportului pe anul 2025, că 65.000 de pasageri pleacă în fiecare an de la Cluj spre New York.

”În acest an dorim să demarăm licitația pentru noi 4 locuri de parcare aeronave și așteptăm devierea râului Someș. Odată cu această deviere vom reuși extinderea pistei la 3400 de mp.

Am făcut o analiză din care rezultă că, din România, pleacă spre SUA 430.000 de pasageri, din care 65.000 sunt din Cluj, prin zborurile Cluj-Munchen, Cluj-Istanbul sau Cluj-Varșovia.

Ce ar însemna să avem zborul Cluj-New York? Înseamnă în fiecare săptămână 250 de pasageri spre New York, ceea ce este fezabil. Odată cu finalizarea devierii Someșului și extinderea pistei, vom inaugura și zborul Cluj-New York”, a precizat Ciceo.

Primarul Emil Boc a făcut un apel apăsat asupra necesității unei reforme administrative asumate de Guvern, după alegerile din mai, chiar cu riscul căderii guvernului.

Primarul Clujului, Emil Boc, face un apel ferm pentru reforma administrativă, subliniind că viitorul orașului depinde de dezvoltarea zonei metropolitane. Acesta susține că fără o consolidare juridică a zonei metropolitane, proiectele de mobilitate și extindere urbană vor fi dificil de implementat.

Reforma administrativă trebuie asumată cu riscul căderii guvernului

Edilul consideră că reforma administrativă trebuie să fie o prioritate pentru viitorul guvern, chiar și cu riscul căderii acestuia.

„Sper că o să vină și reforma administrativă după alegerile din mai și un Guvern își va asuma, chiar cu riscul de a cădea un guvern, dar să facă reforma administrativă să putem avea o zonă metropolitană consolidată juridic”, a declarat primarul Clujului.

Emil Boc face de ani buni presiuni asupra guvernului pentru realizarea reformei administrative și crearea unui cadru legal clar pentru funcționarea zonelor metropolitane.

„Fără acordul primarilor nu am fi putut muta un pai”

În prezent, dezvoltarea zonei metropolitane se bazează exclusiv pe cooperarea dintre primari, însă această formă de colaborare nu oferă suficientă stabilitate pe termen lung, arată primarul.

„Noi, astăzi, dacă nu am avea înțelegere, nu am putea face nimic în zona noastră. Fără acordul primarilor din zona metropolitană nu am fi putut muta un pai. Dacă reforma nu s-a putut face de sus în jos, noi am făcut-o de jos în sus, colaborând între noi și absorbind fonduri europene, prin care am creat dezvoltare”, a subliniat Emil Boc.

Fără reforma administrativă, Clujul nu poate crește

„Singura soluție a Clujului pe termen mediu și lung este dezvoltarea zonei metropolitane a Clujului, acesta este viitorul Clujului. Suntem cei mai avansați din România pe partea trenului metropolitan și ne chinuim să ducem locurile de muncă, locuirea de calitate, mobilitatea alternativă, cu trenul, dincolo de Cluj”, a declarat Emil Boc, în ședința consiliului local de joi.

Primarul a explicat că orașul are resurse limitate în ceea ce privește dezvoltarea urbană în interiorul municipiului. Singura zonă unde mai există posibilitatea unei extinderi semnificative este cartierul Sopor, însă acesta depinde de adoptarea noului Cod al Urbanismului.

„Clujul are resurse limitate în municipiu, nu are mari rezerve, iar cele pe care le avem, le utilizăm. La Sopor așteptăm codul urbanismului ca să putem trece la faza de implementare, singurul cartier mare, de dimensiunea Mănășturul, care poate fi dezvoltat în municipiu”, a explicat Boc.

Proiecte strategice pentru viitorul Clujului

Edilul a subliniat că administrația locală lucrează de ani de zile la proiecte majore menite să pregătească Clujul pentru anul 2050, printre care se numără centura metropolitană, metroul sau trenul metropolitan.

Boc a amintit și de proiectele deja finalizate, precum Autostrada Transilvania și Centura Vâlcele-Apahida, care au contribuit la scoaterea traficului greu din oraș.

„Lucrăm de mulți ani la aceste proiecte. Gândiți-vă la centură, la metrou, trenul metropolitan ca să nu mai vorbim de cele realizate deja: Autostrada Transilvania, Centura Vâlcele-Apahida, primul moment de extindere și de scoatere a traficului greu din Cluj. Aceste proiecte duc viitorul Clujul la nivelul anului 2050, așa gândim dezvoltarea, pentru că altfel, inevitabil, ajungem la un moment în care mai poți doar să îmbunătățești ce ai, dar nu mai ai unde să te extinzi. Așa se întâmplă peste tot în lume”, a explicat edilul.

Edilul insistă că, fără această reformă, Clujul se va confrunta în curând cu limitări majore în ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii.