Un studiu al cercetătorilor Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca relevă o mobilizare ”importantă și impresionantă” pe platforma TikTok după respingerea de către BEC, în 9 martie 2025, a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale și a mesajelor care îndemnau la proteste. Cu datele pe care le-au avut la dispoziție, aceștia nu pot spune dacă a fost vorba sau nu despre o coordonare.

Cercetătorul Dan Mercea a declarat pentru Cluj24 că proiectul de cercetare, început în 2023, este unul derulat la nivel european, în 5 țări – România, Marea Britanie, Germania, Spania și Ungaria- și se referă la învățarea socială a participării civice, mai exact ce se întâmplă în mediile sociale în momentul în care apar forme de participare civică, cum ar fi protestele, care au și o prezență în mediul online.

”Vrem să înțelegem în ce măsură și cum folosirea mediilor sociale contribuie la participarea civică sau, dimpotrivă, o inhibă. Prin învățare socială înțelegem un proces de preluare a unui exemplu, de modelare a unui anumit comportament, a unei anumite atitudini.

Ne interesează participarea la proteste, pentru că vedem protestele ca fiind, cumva, o supapă care eliberează presiune în momentul când apar anumite probleme în societate sau în comunitate.

Știm că mediile sociale au fost folosite cu succes și ne interesează să înțelegem cum apare și se dezvoltă legătura între participarea la proteste și comunicarea online, care precedă protestele, care continuă în paralel cu protestele și, ulterior, după proteste”, a explicat Mercea.

Acces la platformele sociale

Potrivit acestuia, în demersul inițiat s-a ținut cont de analiza evenimentelor de protest, care este o metodologie deja foarte bine structurată și cu tradiție, care oferă un aparat de lucru prin monitorizarea presei.

”Ne-am uitat, de-a lungul perioadei începute în 2023 cu analiza privind evenimentele de protest și am încercat să cartografiem toate evenimentele de protest de la începutul lui 2023 și până în 2024 și am continuat și în 2025. Am luat cele 5 țări – România, Marea Britanie, Germania, Spania și Ungaria – și, în măsura în care au apărut în presă sau pe mediile sociale știri că urmează, au fost sau se întâmplă în timp real evenimente de protest, noi avem configurat un protocol de culegerea datelor pe mediile sociale la care noi, ca și cercetători, avem acces -YouTube, TikTok, Facebook și Instagram.

Noi suntem pregătiți cu protocoalele respective și ne uităm în date să vedem cum apare comunicarea respectivă, cum s-a desfășurat, care sunt punctele interesante, care, potențial, pot fi exploatate ulterior, teoretic”, a menționat cercetătorul UBB.

Peste 2000 de conturi de TikTok

În ceea ce privește protestele din România care au avut loc după respingerea candidaturii lui Georgescu de către Biroul Electoral Central (BEC) din 9 martie 2025, cercetătorii au identificat un număr de 2297 de conturi de TikTok răspândite în 35 de țări, care aveau mesaje similare.

”În data de 9 martie au fost niște proteste cvasi-spontane, după care lucrurile s-au formalizat și au fost anunțate proteste ulterioare, lumea s-a mobilizat și au avut loc mai multe proteste, fiecare cu o anumită comunicare care le anunța. Noi ne-am uitat strict pe TikTok, pentru că această platformă a fost mediul în care știam că acest candidat a fost foarte activ.

Dar am întâmpinat o mică problemă, și anume faptul că, deși

noi avem acces la platforma TikTok în mod legal și transparent, TikTok ne impune o limită a parametrilor de căutare, câte date pot fi culese într-un interval de 24 de ore.

Nu e nelimitat, ai voie la o mie de întrebări, pentru că noi chestionăm serverele lor și cerem să ni se trimită lista de video-uri publicate într-o perioadă, iar în momentul când am atins o mie de întrebări, platforma ne oprește și ne anunță că trebuie să așteptăm 24 de ore până primim acces din nou”, a subliniat Dan Mercea.

Acesta a arătat că numărul de vizualizări pe TikTok referitoare la Călin Georgescu a fost un parametru luat în calcul, reieșind că au fost în acea perioadă peste 33 de milioane, ceea ce este o cifră ”enormă”.

Video-uri din 35 de țări

”Parametrul de căutare a fost <<Georgescu>>, care a fost cel mai specific, suficient de larg încât să ne lase să vedem și comunicarea de protest și contextul ei mai larg. Cel mai vizualizat video, de 1,59 milioane de ori în 8 zile, era cel în care erau prezentați mai mulți candidați, inclusiv Georgescu, care dansau în public.

Au fost video-uri postate din 35 de țări, ai căror utilizatori au postat cuvântul <<Georgescu>> în titlurile video-ului, în perioada 9-17 martie. În momentul când și-au făcut cont pe TikTok, s-au declarat ca fiind rezidenți în țara respectivă, astfel că platforma i-a localizat. Dar e posibil ca unii să fi folosit VPN, înainte de a se înregistra pe TikTok, ca să-și ascundă identitatea.

Algoritmul de recomandări pe care TikTok îl folosește este foarte influențat de locație, care este foarte importantă pentru TikTok. Eu, dacă am IP de Marea Britanie, primesc video-uri care sunt diferite de ce primesc utilizatorii din România.

Ipoteza noastră a fost că, în marea lor majoritate, utilizatorii din cele 35 de țări erau români din diaspora, care a fost foarte activă, în condițiile în care Georgescu a fost candidatul numărul unu în preferințele electoratului din străinătate.

Dar au fost și locații care ne-au surprins, cum ar fi Argentina”, a mai spus Mercea.

O altă concluzie a cercetării a fost cea din care rezultă că ceea ce se întâmplă în România are reverberații, că diaspora este foarte substanțială și activă și că toate lucrurile care se întâmplă au contribuit la amplificarea comunicării legate de Călin Georgescu.

La fel, și media internațională, inclusiv din zona alternativă, a fost interesată de evenimentele de protest. În plus, au existat și ale categorii de utilizatori, de exemplu oportuniști, care exploatează evenimente în desfășurare în alte scopuri, pentru a capta atenția publicului în favoarea conținutului lor, spre exemplu comercial sau de divertisment.

Liste de cuvinte cheie

Întrebat care a fost numitorul comun din video-urile verificate și hashtag-urile respective, Dan Mercea a precizat că pe TikTok apăreau liste lungi de hashtag-uri cu cuvinte cheie, iar video-ul cu cele mai multe hashtag-uri avea 108 hashtag-uri, ceea ce i se părut ”extraordinar”.

”Sunt cuvinte cheie care ajung în cât mai multe medii, în mai multe zone, e un mix de cuvinte. Sunt câteva cuvinte cheie, gen FYP, adică <<for your page>>, care se leagă de algoritmul de recomandare al TikTok și în momentul când cineva folosește hashtag-ul FYP înseamnă că încearcă să direcționeze video-ul, să ajungă pe pagina oamenilor care sunt în aceiași locație.

Din punctul nostru de vedere, genul acesta de hashtag dovedește o anumită intenționalitate, deci oamenii încercau să facă din temele respective un trending topic, o temă care să devină proeminentă pe prima pagină de recomandări a TikTok. Să plaseze mesajul pe pagina principală a oamenilor din locația unde ei erau care căutau Georgescu sau care aveau probabilitatea mai mare să fie expuși la acest gen de video.

Noi nu putem știi sigur dacă a fost vorba despre un <<bombardament>> informațional, pentru că algoritmul TikTok este privat, nu este public, astfel că nu putem știi exact cum arată el și care sunt parametri și proporționalitatea diferiților parametri și diferitelor variabile pe care le folosesc, cum ar fi locația versus hashtag-uri versus interesele pe care tu le-ai exprimat ca utilizator când ți-ai setat contul. Acestea sunt toate variabile care intră într-un calcul, iar pe urmă rezultă anumite video-urile pe care tu le vezi.

Și atunci, sigur, oamenii care vor să atragă atenția asupra unei teme, fac chestia asta.

Oamenii comunicau despre proteste, care n-au fost descrise pur și simplu ca și proteste, ci ca fiind o revoluție. Uitându-ne la titlurile video-urilor, am vrut să vedem cum se aranjează pe teme.

Și în temele acestea apărea, de exemplu, cuvântul revoluție, legat de multe alte cuvinte care îl descriau pe candidatul Georgescu, ca fiind <<liderul unic>>, <<președintele ales>>, <<România alege Georgescu>>, <<politică>>, <<protest>>, << candidatură>>, <<CCR>>, cuvinte cheie care încercau să atragă atenția față de situația care era în desfășurare la momentul respectiv.

În plus, mai erau și cuvinte gen <<curățenie generală>>, care a avut o evoluție internă a campaniei Georgescu, cumva în nota lui Trump, în ideea de a curăța clasa politică, de a curăța elitele.

E important și faptul că descrierea respectivă contribuie la felul în care algoritmul vede postarea și ajută să o răspândească, hashtag-urile fiind o variabilă aparte și care sunt folosite în plus față de titluri.

Tu, ca și utilizator, descrii video-ul tău și pe urmă adaugi câteva hashtag-uri pentru oamenii care caută informații despre Georgescu sau vor să vadă chestii despre Georgescu, pentru a atrage atenția”, a mai explicat Dan Mercea.

33 de milioane de vizualizări

Potrivit acestuia, pentru o săptămână, cifra de 33 de milioane de vizualizări pe TikTok este una ”substanțială”.

”Ce mi s-a părut cel mai interesant dintre toate datele pe care le-am colectat și din analiza descriptivă pe care am făcut-o, a fost felul în care s-a postat. În ideea în care s-a postat din foarte multe țări pe toată perioada asta, din România în mod evident, pe urmă din țări proeminente când ne gândim la relația cu diaspora –  Marea Britanie, Germania, Italia și Spania. Și pe urmă faptul că s-a postat la un interval de timp foarte scurt.

Să spunem că avem un video, primul video într-o zi, postat de cineva la ora șase dimineața. Și noi ne-am uitat să vedem într-un interval de 24 de ore la ce distanță în timp de primul video postează lumea după ce a apărut primul video.

Media era de 5 minute, în 5 minute posta cineva un alt video și mediana era 2 minute pe aceeași temă. Dacă tăiem la punctul de mijloc între toate postările astea, la 2 minute, jumătate din cei care au postat un video, postau după ce apărea prima postare pe zi. Ceea ce ne-a dus la ideea că era vorba de Info Ops, plantarea informației. Practic, genul acesta de operațiuni coordonate, care de multe ori sunt făcute în mode artificial, cu o prezență sau cu un suport automatizat, gen boți, se întâmplă cât mai aproape în timp real.

Noi am văzut postări nu la interval de zeci de secunde, dar am văzut la puține minute.

Cel mai lung interval de la prima postare până la ultima postare într-o zi a fost 158 de minute, cam două ore jumătate.

Nouă asta ne-a sugerat cel puțin un grad mare de mobilizare, care poate să fie organic, în sensul că oamenii urmăresc și în momentul când alții din cercurile lor și din rețelele lor sociale, postează, postează și ei, dar asta înseamnă că tu ai, totuși, conținut pregătit, ceea ce nu e un lucru puțin.

Deci tu, teoretic, ești cu un video pregătit și, în momentul când alții îl plasează, ori că te-ai gândit și tu să faci chestia asta, ori că te-ai mobilizat și în momentul când ai văzut că alții postează, ai postat și tu. Dar e un interval surprinzător de timp, ca să nu folosesc alți termeni.

O parte din explicație pentru activitatea asta intensă, am observat noi din analiza datelor, e legată și de prezența unor organizații de media precum Antena1 sau Digi24 dar și a unor conturi de influenceri, care aveau peste 10.000 de urmăritori, la momentul cercetării. Toată lumea asta, împreună cu suporterii lui Georgescu, concurează pentru atenția publicului de pe TikTok. Comunicând strategic pot să influențeze algoritmul de distribuție al TikTok, fie direct în favoarea lor sau, alternativ, pot să creeze <<zgomot>> adică să distragă atenția, să ducă un subiect ȋntr-o altă direcţie decât cea data, de exemplu, de massmedia”, a menționat cercetătorul UBB.

Mobilizare impresionantă

Acesta s-a ferit să afirme dacă a fost o acțiune coordonată de distribuire de video-uri pro-Georgescu, precizând doar că a fost ”un moment de mare mobilizare”.

”Vedem acest fenomen, dar nu avem cum să-l explicăm în totalitate cu datele noastre.

Nu este deloc improbabil ca aceste conturi să fie, de fapt, conturi cât se poate de reale, dar să fie și ale unor oameni care lucrează, sunt plătiți ca să facă chestia asta, cum era pe vremuri postacii, care trimiteau e-mail-uri sau sunau. Asta este o tehnică de campanie pe care noi am întâlnit-o în alte cercetări ale noastre, de exemplu pe Brexit, care a fost, cumva, momentul de început al fabricilor de boți politici.

Numărul mare de hashtag-uri pe care l-am văzut noi poate fi o modalitate de a angrena anumite conturi în comunicarea pe care tu încerci să o generezi, o comunicare foarte rapidă.

Într-un studiu legat de boții de pe Twitter din 2016 am văzut că erau două tipuri mari de conturi, primul tip fiind cei care postau în momentul când se întâmpla ceva, apărea o știre cu unul dintre promotorii unei campanii pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sau rămânerea în UE. Se întâmpla ceva și era un tip de conturi care posta rapid, aproape în timp real, după ce apărea știrea respectivă, după care în jurul contului respectiv, era o activitate foarte proeminentă, foarte rapidă, care se epuiza în câteva minute.

Ce am văzut în datele astea de pe TikTok legate de Călin Georgescu este că totul s-a întâmplat foarte rapid, s-a postat foarte rapid, activitatea fiind foarte concentrată în timp. Nu putem să spunem mai mult decât asta.

Putem să spunem că a fost o mobilizare foarte impresionantă. Nu putem exclude o coordonare, dar nu putem decât să arătăm că așa s-a comunicat și să ne întrebăm de ce s-a comunicat așa. Cum, de exemplu, dacă cineva s-a uitat la datele din campania electorală de anul trecut, cum s-a comunicat atunci, dacă apar cumva similitudini între cum s-a comunicat atunci și cum s-a comunicat acum.

Inclusiv comunicările legate de timp, de locație geografică și așa mai departe. Toate astea ne-ar putea arăta un anumit model de comunicare. De fapt despre asta e vorba și cam asta am putea noi să spunem: că s-a comunicat foarte intens, că a existat o mobilizare foarte importantă și impresionantă într-un mediu de comunicare competitiv cum este TikTok și într-un moment de atenție publică ridicată”, a mai spus Dan Mercea.

Ce presupune coordonarea

“Dacă te gândești la felul în care comunici pe o platformă de genul TikTok, unde tu ești producător de conținut, trebuie să ai un conținut gata de postat.

Asta presupune un anumit grad de premeditare, ca să poți să fii pregătit să postezi.

Ce nu putem să spunem noi, cu datele noastre, este în ce măsură oamenii vedeau că alții postează.

Coordonarea presupune, în plus de premeditare, o comunicare în afara platformei sau, poate, pe platformă, în mesaje directe, unii cu alții, pe un anumit video sau să trimiți niște video-uri și comunici pe video,

În literatura de specialitate se face o diferență între front-end și back-end, front-end fiind partea publică și back-end partea privată a platformei. Și ar fi însemnat ca două persoane să comunice în partea privată și să se înțeleagă să posteze ceva în următoarele 5 minute. Asta ar însemna, din punctul nostru de vedere, coordonare”, a mai afirmat Mercea.

Coordonare în Italia

Acesta a menționat că o astfel de coordonare a fost scoasă în evidență în alegerile parlamentare din Italia, începând din 2017, pe Facebook, documentată cu schimb de URL-uri, deci de adrese de web, iar studiile arătau că erau foarte mulți postaci care la secunde postau același link.

”Noi nu am văzut coordonare de acest gen pentru că nu avem cum să vedem cu analiza pe care am făcut-o până în acest moment. Mai este și chestiunea legată de felul în care lumea comunică pe TikTok. Dacă cineva a urmărit subiectul Georgescu pe platforma pe care își petrece o mare parte din zi și este deja în mediul respectiv, algoritmul TikTok, atunci când vede că un utilizator se uită la clipuri cu Georgescu, amplifică și îi va da tot mai multe clipuri cu Georgescu.

Și atunci, în momentul când tu ești în bula asta și se întâmplă un eveniment cum este respingerea și anularea candidaturii, e foarte probabil, pentru că tu ai exprimat anterior un interes vizibil, din punct de vedere al algoritmului, pentru subiectul Georgescu, să-ți apară din nou video-uri în momentul când este din nou un vârf de comunicare pe această temă. Și atunci ajungi să te angrenezi și tu, în virtutea faptului că ești, deja, parte din mediul ăsta, de comunicare. Ai fost expus, ți-ai exprimat interesul, și atunci ești un participant activ și posibil ca asta să te stimuleze pe tine, inclusiv, să postezi.

În literatură se vorbește de efectul ăsta cameră de rezonanță, în ideea în care tu, în momentul când ți-ai exprimat anumite interese pe care algoritmul le-a văzut, tehnologia să amplifice anumite atitudini, anumite percepții și un anumit comportament. Este posibil ca tu deja să funcționezi într-o cameră de rezonanță și în momentul când ești expus, pentru că ești deja de-atâta timp consumat de subiectul ăsta, să fii pe fază.

Probabil că între utilizatorii din România erau chiar mulți care simt, trăiesc momentul, trăiesc alături de candidatul lor, rezonează cu candidatul Georgescu și care și-au spus că e momentul să își susțină candidatul, mai ales că era un candidat cu valențe mesianice. Oamenii trăiau puternic sentimentul de susținere a acestui candidat”, a conchis Dan Mercea.

Echipa care a realizat studiul

Informaţii despre echipa de cercetare pot fi accesate pe site-ul proiectului TakePart, https://www.takepart.ro/the-team/.

Blogul unde echipa a publicat rezultatele acestei analize descriptive poate fi accesat pe site-ul proiectului TakePart, https://www.takepart.ro/2025/04/10/as-it-happened-an-analysis-of-tiktok-activity-in-the-wake-of-the-ban-on-calin-georgescus-2025-presidential-run-and-the-protests-that-followed-it/.

Cine este Dan Mercea

Dan Mercea e directorul proiectului de cercetare TakePart (www.takepart.ro) la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) și profesor universitar in Departamentul de Sociologie și Criminologie de la City St George’s, University of London.

Dan Mercea studiază adoptarea și reutilizarea tehnologiilor Internet în diferite domenii ale activității sociale și politice.

Cercetările sale empirice examinează legătura dintre comunicarea în rețea si participarea civică și politică, dezinformarea și propaganda pe rețelele de socializare.

Publicațiile sale pot fi accesate aici, https://www.takepart.ro/2024/12/10/prs02_list-of-publications/