Strada Alba Iulia va primi numele Doinei Cornea

Consiliul Local Cluj-Napoca a adoptat astăzi hotărârea prin care actuala stradă Alba Iulia va purta numele fostei disidentei anticomuniste, Doina Cornea, decedată în urmă cu doi ani la vârsta de 88 de ani.

Locuința de pe strada Alba Iulia în care aceasta a trăit cea mai mare parte a vieții urmează să devină casă memorială.

Cine a fost Doina Cornea

Născută la data de 30 mai 1929 la Braşov, Doina Cornea a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ”Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, unde a ocupat funcția de lector și de conferențiar la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie

Ea a avut îndrăzneala de a gândi liber într-o epocă dominată de frică și de insecuritate, fapt demonstrat de realizarea așa-numitelor „samizdate” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni).

De asemenea, ea a trimis peste 30 de scrisori de protest către Radio Europa Liberă și alte ziare din vestul Europei, condamnând politicile de înfometare a populației practicate de Nicolae Ceaușescu.

Eforturile pentru reintrarea în legalitate a Bisericii Greco-Catolice

În plus, printr-o scrisoare adresată Papei Ioan Paul al II-lea în 1988, aceasta a cerut reintrarea în legalitate a Bisericii Române Unite cu Roma. Efortul său a fost răsplătit prin abrogarea decretului abuziv care scotea în afara legii Biserica Greco-Catolică în 1948.

Cum a fost persecutată de Securitate

În perioada dictaturii comuniste, agenții Securității au interogat-o și au și bătut-o.

După ce a răspândit peste 150 de de manifeste de solidaritate împreună cu fiul său, Leontin, în timpul mișcărilor de stradă din Brașov din 1987, Doina Cornea a fost arestată și condamnată la două luni de închisoare, iar mai apoi la arest la domiciliu.

Regretele Doinei Cornea

„Mie mi-e necaz pe treaba asta la români. În loc să stăm aşa – cum am văzut eu fotografie a polonezilor – fiecare din spate punea mâna pe cel din faţă. E o lipsă de solidaritate umană şi pentru asta nu sunt de vină tinerii, că ei n-au avut de la cine să înveţe. Trebuie cultivată şi respectată”, a afirmat fosta disidentă.

„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esenţă, împotriva lui Ceauşescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială”

Momentul eliberării a venit în 21 Decembrie 1989, când Doina Cornea a participat la manifestația din Cluj-Napoca împotriva lui Nicolae Ceaușescu care s-a soldat cu 28 de morți.

A făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), din care a demisionat, după numai o lună, în ianuarie 1990. Totodată, în acelaşi an a fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România, din dorința de a uni opoziţia democrată, abia născută după peste 40 de ani de comunism.

De asemenea, a fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a Alianţei Civice. Ultimul partid în care a activat a fost PNŢCD.

„Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii”

„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esenţă, împotriva lui Ceauşescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceauşescu nu era decât un produs al sistemului. M-am străduit, realmente, să trăiesc ca şi cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimţit-o destul de des.

Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toţi aceşti ani au reprezentat pentru mine un bun exerciţiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca şi cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un interviu.

Distincțiile câștigate de Doina Cornea

Rolul esențial al activității anticomuniste derulate de Doina Cornea a fost recunoscut și onorat cu diferite distincții precum Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer, Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce, în anul 2000, cea mai înaltă distincție a României, dar și Crucea Casei Regale a României în octombrie 2009 care a fost primită din partea regelui Mihai.

Cristian Lungu