Un accident rutier a avut loc marți pe strada George Barițiu din Cluj-Napoca, iar din primele cercetări efectuate la fața locului de polițiști a reieșit faptul că, un bărbat de 38 de ani, din municipiu, care conducea un motociclu, ar fi pierdut controlul direcției de deplasare în condiții de carosabil umed, căzând pe partea carosabilă.

”În urma evenimentului rutier, a rezultat rănirea conducătorului de motociclu, acesta fiind transportat la o unitate medicală pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate.

Testarea cu aparatul etilotest a indicat rezultat negativ”, au precizat polițiștii.

În Sfânta și Marea zi de Marți din Săptămâna Patimilor, 15 aprilie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a întâlnit cu persoanele nevoiașe aflate în evidența Sectorului social-filantropic și misionar al Eparhiei, printre care se află și rromii de la Pata Rât, care au primit pachete, informează Radio Renașterea.

Astfel, în curtea Centrului Eparhial din Piața Avram Iancu, de la ora 12:00, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei le-a adresat celor prezenți un cuvânt duhovnicesc, i-a binecuvântat și le-a oferit 400 de pachete cu alimente neperisabile pentru sărbătorile pascale.

În total, au fost pregătite 700 de pachete, celelalte urmând a fi împărțite în zilele următoare.

În prezent, Arhiepiscopia Clujului are 62 de proiecte și programe sociale, prin care oferă adăpost, hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îngrijiri medicale și paliative, educație pentru copii și tineri, alinare pentru cei bolnavi și speranță acolo unde aceasta lipsește. Astfel, conform datelor de anul trecut, prin unitățile de cult, asociațiile și fundațiile eparhiale, au fost cheltuiți, în scop filantropic, 40.392.686 de lei, fiind ajutate 18.624 de persoane.

Sociologul clujean Mircea Comșa de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) a făcut o primă analiză pe tema dinamicii intențiilor de vot la alegerile prezidențiale, cu mai bine de două săptămâni în urmă și a veneit, marți, cu o nouă analiză.

”Am făcut unele modificări importante: (1) i-au în calcul și estimările din sondajele apărute între timp, (2) prezint rezultatele a trei variante de modelare și (3) exclud două estimări în care lista candidaților prezentată respondenților a inclus-o și pe Diana Șoșoacă.

Foarte important, faptul că nu am exclus din analiză niciun sondaj public, indiferent cine l-a realizat și cât de diferite au fost estimările respective de estimările din alte sondaje, crește incertitudinea, respectiv, foarte probabil, reduce calitatea estimărilor agregate. Astfel, includerea în analiză a ultimelor sondaje publicate (Sociopol, CURS, DataEcho, FlashData și Noi, cetățenii), unele cu estimări foarte diferite, chiar a produs astfel de efecte.

Fără aceste sondaje, imaginea descrisă mai jos ar fi fost parțial diferită: George Simion ar fi avut o intenție de vot estimată mai mare, iar Nicușor Dan și Crin Antonescu mai mică.

A testat trei modele statistice

Pentru prima parte a anului există un număr redus de sondaje, realizate mai degrabă de același institut. Ulterior, apar mai multe sondaje, realizate de mai multe institute, folosind metodologii diferite. Mult mai important, în unele cazuri, apar diferențe foarte mari între estimările produse de sondaje.

Pentru a corecta parțial aceste probleme, am testat trei modele statistice care ar putea sta în spatele estimărilor produse de sondaje.

Rezultatul unei astfel de analize depinde în principal de modul în care modelăm relația dintre intenția de vot și numărul de zile până la alegeri, respectiv de diferențele dintre institutele de sondare („house effects”).

Cele trei grafice prezentate mai jos diferă prin modul în care am modelat relația dintre timp și intenția declarată de vot: liniar, non-liniar și non-liniar GAM (Generalized Additive Models). Modelarea non-liniară e de fapt o medie ponderată între liniar și non-liniar (funcție polinomială de grad 2 aici). Date fiind diferențele dintre estimările produse de sondaje, estimarea de tip liniar este probabil mai apropiată de dinamica generală reală. Însă, probabil, tendințele recente sunt surprinse mai corect de modelele non-liniare.

Valorile prezentate în grafice nu reprezintă predicții ale procentelor pe care le au cu adevărat candidații sau pe care le vor obține, ci o imagine care descrie sintetic, în baza unor asumpții, estimările din sondajele publice. Simplu spus, în loc să ne uităm la estimările din toate sondajele, ne putem uita la tendințele din graficele prezentate aici”, a spus Comșa.

Cum arată clasamentul

În comentariile scurte de mai jos acesta prezintă doar tendințele și a recomandat ca, pentru a lua în calcul și incertitudinea estimărilor, oameii să se uite și la ariile colorate asociate fiecărei estimări.

Considerând strict estimările din sondajele publice, modelarea propusă a intențiilor de vot conform sondajelor publicate arată astfel:

La data ultimului sondaj (13 aprilie), George Simion se situa pe prima poziție, cu o intenție de vot de 30-32%. La alegeri va obține probabil 32-33%. Funcție de model, trendul e ușor ascendent sau stabil.
Pe poziția secundă, la distanță de locul 1, se situa probabil Crin Antonescu (diferența față de Nicușor Dan e mai mică decât marja de eroare), cu o intenție de vot de aproximativ 22-24%. La alegeri va obține probabil 23% sau chiar mai mult, dat fiind trendul ascendent.
La data ultimului sondaj (13 aprilie), ultimul pe podium, se situa probabil Nicușor Dan, cu o intenție de vot de 22-24%. La alegeri va obține probabil 20-22%. Funcție de model, trendul e ușor descendent sau stabil. Sondajul DataEcho îl situează pe Nicușor Dan pe primul loc.
Pe locul patru se situa Victor Ponta, cu o intenție de vot de 13-14%. La alegeri va obține probabil la fel.

Funcție de model, trendul e mai degrabă ușor descendent sau stabil. Foarte important, sondajele prezintă estimări foarte diferite ale intențiilor de vot în cazul lui Victor Ponta.

Astfel, sondajele realizate de Sociopol și cele comandate de USR îl poziționează în zona locurilor doi-trei, cu aproximativ 20% intenție de vot, în timp ce aproape toate sondajele online (AtlasIntel, FlashData, DataEcho și Noi, cetățenii) îl văd pe locul patru, cu cel mult 10% intenție de vot.
Pe poziția cinci se situa Elena Lasconi, cu o intenție de vot de 7-8%. La alegeri va obține probabil 6-7%. Trendul e ușor descendent.

Primul tur ale alegerilor prezidențiale are loc în 4 mai, iar cel de-al doilea în 18 mai.

Un nou pol urban ar putea prinde contur în Cluj-Napoca și anume zona fostului sit industrial Remarul 16 Februarie care se intenționează să fie transformat într-un ansamblu modern cu funcțiuni mixte, clădiri de până la 27 de etaje, spații verzi și patrimoniului industrial.

Proiectul de regenerare urbană pentru zona Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca a fost analizat, marți, în cadrul ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare Teritorială și Urbanism (CTAT) a municipiului, dar nu a trecut la vot, astfel că va reveni într-o ședință viitoare după ce vor fi rezolvate anumite puncte.

Proiectul prevedea construirea unor blocuri de până la 27 de etaje și valorificarea patrimoniului industrial și integrarea acestuia în rețeaua urbană a orașului.

De la hale industriale, la clădiri de 27 de etaje

Amplasamentul studiat are o suprafață de aproximativ 6 hectare, parte a fostului sit industrial Remarul 16 Februarie. O mare parte dintre clădiri sunt în prezent neutilizate sau în stare avansată de degradare. Dintre imobile, hala de locomotive și cazangeria au fost identificate ca valoroase din punct de vedere istoric și vor fi reabilitate, în timp ce alte clădiri industriale vor fi integrate sau demolate, în funcție de relevanța lor estetică și funcțională.

Proiectul propune schimbarea funcțională a zonei din industrială în funcțiune mixtă, incluzând locuire colectivă, servicii, comerț, educație, cultură, alimentație publică și spații verzi. Clădirile noi vor putea avea până la (3-5)S+P+27 etaje, cu o înălțime maximă de 100 de metri.

„Având în vedere caracterul cultural semnificativ al unora dintre imobilele existente pe amplasament acestea trebuie reabilitate și puse în valoare, în timp ce caracterul strategic al activității desfășurate de Remarul 16 Februarie pe proprietatea învecinată spre V impune o profitabilitate ridicată a proiectului care să susțină atât dezvoltarea ulterioară a activității Remarul 16 Februarie, cât și investiția menționată anterior în imobilele existente de valoare.

O opțiune potrivită pentru această situație o reprezintă dezvoltarea unor imobile pe verticală, ce vor aduce atât suprafață construită desfășurată generatoare de capital, cât și un semnal ce va asigura vizibilitate din toate punctele orașului”, se arată în documentația urbanistică.

Două poduri peste Nadăș și o promenadă urbană

Proiectul prevede amenajarea a două poduri peste râul Nadăș – unul carosabil și pietonal (etapa I) și unul pietonal (etapa II), ambele finanțate din investiția beneficiarului. Totodată, malurile râului vor fi amenajate peisagistic, incluzând o promenadă pietonală și un spațiu de loisir cu alei și locuri de relaxare.

Zona de contact cu râul Nadăș va fi tratată ca un element central în peisajul urban propus, cu locuri de joacă pentru copii în proximitatea viitoarei clădiri de învățământ, spații verzi și integrare în culoarul verde-albastru de mobilitate lentă al municipiului Cluj-Napoca.

Sens giratoriu nou și peste 1.100 de locuri de parcare

Pe latura sudică a amplasamentului, în imediata vecinătate a liniilor de cale ferată, va fi realizată o arteră carosabilă nouă, ce va face legătura între strada Fabricii de Chibrituri și strada Septimiu Mureșan, inclusiv cu amenajarea unui sens giratoriu.

Proiectul prevede, de asemenea, 1.176 de locuri de parcare, dintre care 1.145 vor fi amplasate în subteran, pentru a răspunde cerințelor ridicate de mobilitate.

În completare, dezvoltatorul se angajează să realizeze lărgirea bretelei de descărcare vestică a podului Locomotivei și un traseu carosabil de incintă cu acces public neîngrădit, ce va asigura legătura dintre str. Septimiu Mureșan si str. Fabricii de Chibrituri și Podul Locomotivei.