Maghiarii din Transilvania sunt mai puţin sceptici faţă de vaccinarea împotriva coronavirusului, decât media naţională, în schimb în rândul secuilor scepticismul depăşeşte media pe ţară, arată rezultatele unui sondaj de opinie publică.
Sondajul de opinie a fost efectuat telefonic pe un eşantion reprezentativ de maghiari din Transilvania, de către Institutul Bálványos, în baza datelor colectate de companiile de sondare a opiniei Transylvania Inquiry şi TT Research & Communications, în perioada 16 noiembrie – 20 decembrie 2021.
Potrivit cercetării, 53% din populaţia adultă din România a fost vaccinată împotriva coronavirusului cu cel puţin o doză. În rândul maghiarilor proporţia celor vaccinaţi este de 58%, în timp ce în Ţinutul Secuiesc doar 39% din populaţie a fost vaccinată.
Sociologul Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos, a atribuit faptul că datele diferă uşor de cele oficiale din România prin faptul că a fost analizată doar situaţia populaţiei adulte şi că drept referinţă au fost luate în considerare doar datele populaţiei rezidente.
Un sfert dintre maghiari se opun vaccinării
În România, 28% din populaţia adultă se împotriveşte categoric vaccinării. În rândul maghiarilor din Transilvania, această proporţie este de 24%, iar în Ţinutul Secuiesc de 40%. În rândul celor care locuiesc la sat, a celor care au un nivel de şcolarizare scăzut şi a celor care se află într-o situaţie financiară precară, proporţia scepticilor şi a celor nevaccinaţi este mai mare.
În eşantionul maghiar, dorinţa de vaccinare este mai mare şi reticenţa faţă de vaccinuri este mai scăzut în rândul vârstnicilor şi a celor de religie protestantă. Potrivit cercetătorilor, rata mai mare de scepticism faţă de vaccinare şi dorinţa mai scăzută de vaccinare a romano-catolicilor este parţial legată de faptul că proporţia acestora este mai mare în Ţinutul Secuiesc.
32% dintre români, 35% dintre maghiarii din Transilvania şi 40% dintre secui sunt sceptici faţă de virus, adică consideră că boala COVID-19 nu reprezintă cu adevărat o ameninţare. 36%, 31%, respectiv 44% consideră că vaccinarea nu oferă o protecţie eficientă împotriva epidemiei.
În timpul cercetării, oamenii au fost întrebaţi şi dacă au fost infectaţi, respectiv dacă atunci când au prezentat semne clare de infecţie, au făcut sau nu un test pentru coronavirus. Potrivit sondajului, 13% din populaţia României a avut un test COVID pozitiv; în rândul maghiarilor din Transilvania proporţia celor care au fost confirmaţi ca fiind infectaţi a fost de 12%, iar în rândul secuilor de 9%.
Atunci când la calculul persoanelor care au trecut prin infecţie, au fost luaţi în considerare şi cei care au observat simptome clare de infecţie dar nu au făcut un test, s-a dovedit că, în timp ce la nivel naţional, 72% dintre persoane au recurs şi la un test, în rândul maghiarilor din Transilvania proporţia acestora a fost de numai 59%, iar în rândul celor din Ţinutul Secuiesc de numai 41%. Astfel, în Ţinutul Secuiesc, nu rata de infectare este mai mică decât media naţională, ci nivelul de testare al celor infectaţi.
Încrederea în stat, zdruncinată
Institutul Bálványos a constatat că atunci când au apărut îmbolnăviri sau decese în rândul membrilor de familie şi cunoştinţelor, media românească a fost mai puternic influenţată să se vaccineze, decât s-a întâmplat în rândul maghiarilor din Transilvania.
În cazul eşantionului românesc dorinţa de vaccinare a crescut în urma inspiraţiei sosite din viaţa publică, în timp ce în rândul maghiarilor a fost vorba de aspecte legate de voluntariat.
S-a constatat, de asemenea, că în timp ce în România scepticismul faţă de vaccinare şi nivelul scăzut de vaccinare sunt alimentate de lipsa de încredere, în cazul Ţinutului Secuiesc – o regiune caracterizată de o încredere interpersonală ridicată – nu s-a putut constata o astfel de corelaţie.
Potrivit sociologului Tamás Kiss, în România, încrederea în instituţiile statului “este puternic zdruncinată”, iar în eşantionul naţional, scepticismul privind vaccinarea creşte şi în urma acestui fapt. Însă în eşantionul maghiar, o corelaţie semnificativă a fost măsurată doar în cazul bisericii. S-a dovedit că în rândul maghiarilor care au încredere în biserică, proporţia celor vaccinaţi este mai mică decât în rândul celor care nu au încredere în biserică.
În cazul românilor majoritar ortodocşi, această corelaţie nu s-a creionat, a adăugat sociologul. Tamás Kiss a declarat, pentru MTI: ”Faptul că episcopii bisericilor istorice maghiare au încurajat vaccinarea este un fapt cunoscut, însă nu se ştie în ce măsură preoţii şi pastorii au dat mai departe mesajele acestea în cadrul comunităţilor religioase”.
Potrivit cercetătorului, cifrele de vaccinare scăzute din Ţinutul Secuiesc pot fi explicate şi prin atitudinea medicilor de familie. În timp ce în România, 46% dintre respondenţi au fost încurajaţi de medicul de familie să se vaccineze, în cazul secuilor, această proporţie a fost de numai 24%.
Dintre respondenţii care au şi întrebat medicul de familie despre asta, 18% au spus că medicul le-a oferit argumente împotriva vaccinării. Tamás Kiss a adăugat că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege dacă medicii de familie din Ţinutul Secuiesc au influenţat opinia publică, sau doar s-au raliat la aceasta.
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Miercuri, 24 iulie, emiterea rovinietelor și a peajelor ar putea fi întreruptă, anunță CNAIR, din cauza unor operațiuni de actualizare a echipamentelor de comunicații din centrul de date.
”Miercuri, 24.07.2024, în intervalul orar 00.00 – 2.00, în urma unor lucrări de update ale echipamentelor de comunicații din centrul de date, emiterea rovinietelor și a peajelor prin SIEGMCR poate fi îngreunată/ întreruptă.
Atenție, ȘOFERI! Emiterea rovinietei și a peajelor ar putea fi ÎNTRERUPTĂ în 24 iulie, anunță CNAIR
În aceste condiții, traficul vehiculelor prin punctele de trecere a frontierei în acest interval de timp poate fi îngreunat.
Reamintim utilizatorilor că rovinieta poate fi achiziționată în avans, cu până la 30 de zile înainte de data de început a valabilității, iar peajul poate fi achitat până cel târziu la ora 24: 00 a următoarei zile în care a fost efectuată trecerea”, a anunțat CNAIR.
Dacă aveți drum prin Hoia nu-l ocoliți pe Robi, cel mai bătrân stejar din Cluj-Napoca.
Mai ales acum când Robi s-a umplut de ghinde “uriașe” și ține umbră în zilele atât de toride.
Robi, stejarul care face umbră la Cluj-Napoca de 250 de ani. Poate “preda” o mare lecție de istorie. Cine l-a botezat
Robi nu doar că este este cel mai bătrân și cel mai gros stejar din Cluj-Napoca, dar este și “sănătos tun”. O spun specialiștii.
“Este cel mai gros stejar din Cluj-Napoca. Are o circumferință de 5,40 – 5,50 metri și în jur de 250 de ani. Este ‘ultimul Mohican’ al generației lui”, a precizat pentru Cluj24.ro Tibor Hartel, conferențiar universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB.
Acesta spune că Robi este și “sănătos tun”, pentru că a făcut ghinde foarte mari.
“Mai mult, sub stejar nu sunt ghinde căzute, cu toate variațiile climatice externe, ca seceta și căldura foarte mare.
Ca să ‘navigheze’ prin aceste variați climatice, arborii produc niște hormoni ca să grăbească coacerea ghindelor și astfel cade doar surplusul. Dar Robi ține toată ghinda pe el, nu suferă de stresul hidric ca alții”, a explicat Tibor Hartel.
Robi va trăi încă mulți ani. În teorie
Conferențiarul clujean spune că trebuie o confirmare științifică, dar din observații se poate spune că stejarii bătrâni sunt mai rezilienți.
Dar având în vedere schimbările climatice din ultimii ani chiar și Robi, la venerabila lui vârstă, este vulnerabil.
“Torectic, Robi va trăi mult și bine. Nu arată semne că ar fi stresat. Este și el vulnerabil.
Dacă se compactează solul și nu mai este apă, nu mai sunt ciuperci. Mor ciupercile, moare și coronamentul arborelui”, a precizat pentru Cluj24.ro Tibor Hartel, explicând astfel legătura vitală între arbore și ciuperci.
Un arbore-moștenire
Tibor Hartel săpune că Robi este un arbore prețios, prin “informațiile” pe care le poate oferi.
“Când merg să îl vadă, clujenii să se gândească că atunci când Robi era ‘adolescent’, totul se măsura în câți porci poate să hrănească un stejar cu ghinda.
Pe vremea aceea, porcii erau duști printre stejari câteva luni, la îngrășat, la jir.
Robi ne poate povesti despre niște vremuri apuse”, a mai spus Tibor Hartel.
Un time-lapse ar putea fi realizat pe baza informațiilor istorice, în jurul lui Robi.
Sunt 250 de ani de schimbări dramatice, conform conferențiarului clujean, care spune că Robi este un “arbore-moștenire” și că trebuie făcute pepiniere din ghindele lui.
În ultimii ani tot mai multe articole știițifice vorbesc despre importanța arborilor bătrâni.
“Noi nu cunoaștem multe despre lume. Și ‘tăiem’ șansa să descoperim valoarea stejarilor bătrâni. Iar aceștia sunt câștigătorii loteriilor genetice”, a mai spus Tibor Hartel, referindu-se la faptul că arborii dispar sub topoare.
Cum a ajuns stejarul să fie numit Robi
Totul a început cu o idee a Danei Peca, biolog și activist de mediu.
“I-am propus învățătoarei de la clasa fiului meu să adopte stejarul. Era pandemie, îmi amintesc că copiii aveau măști”, a precizat Dana Peca pentru Cluj24.ro, care mergea și atunci cu grupuri de copii în natură.
Învățătoarei Bianca Sabou de la Colegiul Național George Coșbuc i s-a părut o idee bună și așa s-a ajuns ca elevii să îl adopte la 11 decembrie 2020.
Profesoara a propus și ca elevii să construiască o hrănitoare pentru păsări.
“Tuturor li s-a părut o idee bună. Părinții au pus la dispoziție lemnul pentru hrănitoaarea de păsări, iar acum ne dorim ca până în toamnă să punem și o bancă”, a mai spus Dana Peca.
Cum numele speciei de stejarul este Quercus robur, arborele a fost numit „Robur”, și a fost pusă și o plăcuță. Dar rapid a început să fie alintat Robi. Și așa i-a rămas numele.
Un accident rutier a avut loc, marți, la Căianu Mic, în Cluj. O mașină s-a răsturnat. Un bărbat a fost descarcerat și i se aplică manevre de resuscitare. Din păcate, acesta a decedat.
„Pompierii din cadrul Punctului de Lucru Mociu și al Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente la un grav accident rutier petrecut pe raza Căianu Mic, comuna Căianu.
ACCIDENT la Căianu Mic, în Cluj. Mașină răsturnată. Un bărbat a MURIT
La fața locului au ajuns trei autospeciale cu modul de descarcerare, un echipaj SMURD, un echipaj SAJ și elicopterul SMURD, din cadrul Punctului Aromedical Jibou.
Pompierii au asigurat accesul către o persoană încarcerată într-unul dintre autoturismele avariate, acesta din urmă fiind răsturnat în afara părții carosabile. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 30 de ani, nu prezenta semnale vitale, astfel încât s-a impus extragerea de urgență și aplicarea imediată a manevrelor de resuscitare.
În acest moment manevrele de resuscitare sunt continuate sub coordonarea echipajului medical al elicopterului SMURD”, a transmis ISU Cluj.
Update:
Din păcate bărbatul nu a răspuns manevrelor de resuscitare. De asemenea, la locul accidentului un al doilea bărbat a primit primul ajutor calificat și a fost transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.
George Simion este primul candidat la funcția de președinte care și-a prezentat public programul pentru țară. Planul SIMION cuprinde 200 de măsuri concrete pentru dezvoltarea României.
Sute de clujeni au stat la coadă ca să semneze contractul din planul Simion pentru a primi locuințe de 35.000 de euro.
