Sociolog clujean de la UBB: Ascensiunea AUR, eșecul statului în a gestiona o situație de criză

Sociologul clujean Ioan Hosu de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul UBB Cluj-Napoca a analizat alegerile parlamentare pentru Cluj24.ro și a spus că este demn de semnalat procentul de peste 5% obținut de AUR la Cluj, formațiune înființată în urmă cu un an.

”AUR a avut o prestație modestă la locale, dar procentul obținut la parlamentare ar trebui să dea de gândit. M-am uitat la scorul obținut la nivel național de AUR, care a înregistrat procente ridicate în zone cu un nivel mai ridicat de sărăcie și în care campania electorală a fost neglijată de partidele mari.

Acest electorat nu a avut un vehiculul pentru a se manifesta, nu au avut o platformă unde să se materializeze voturile, în condițiile în care voturile lor erau disipate, împărțite la partidele mari, unde a fost întâlnită o retorică euro-sceptică a unor lideri de la PNL și PSD”, a spus Hosu.

Potrivit acestuia, printre factorii care au modificat peisajul alegerilor parlamentare se numără pandemia de COVID, scăderea PSD și creșterea USRPLUS.

”USRPLUS rămâne cu un ușor discurs anti-sistem dar rămâne de văzut performanța în plan parlamentar și guvernamental, pentru că vor intra la guvernare. Ei încă nu au avut prestații la nivel de Guvern, iar acolo lucrurile se schimbă semnificativ și trebuie să vedem dacă își schimbă discursul anti-sistem, pentru că e mai greu ca, fiind parte a sistemului, să mai ai un astfel de discurs.

Trebuie să vedem și în ce măsură electoratul USRPLUS rămâne fidel mai departe în noile condiții”, a menționat sociologul clujean.

Publicul AUR, unul care suferă

În ceea ce privește ascensiunea AUR, surpriza alegerilor generale, Ioan Hosu este de părere că acest nou partid crește nu pentru că România ar avea un bazin mai mare de eurosceptici, conspiraționiști, naționaliști sau tradiționaliști, conservatori aproape de extremă, ”ci din cauza unui eșec al statului în a gestiona o situație de criză”.

”Pandemia de COVID a dus la reducerea activității economice, închideri de firme, de piețe, de școli. USRPLUS vine, la fel, de pe o plaformă cetățenească și civică dar are un public din mediul urban, educat, din multinaționale, antreprenori, care nu sunt săraci.

Or publicul AUR, din țară sau din diaspora, este unul care suferă din cauza fabricilor închise, a bisericilor închise. În vremuri de criză, acești oameni încearcă să se exprime iar votul, într-un sistem democratic, este un astfel de semnal”, a explicat sociologul de la FSPAC.

Ioan Hosu este de părere că leadership-ul politic în perioada COVID a fost unul deficitar, cu o comunicare proastă cu un public cu vulnerabilități mari, cu oameni care nu au trăit cu ședințe pe Zoom și cu Netflix-ul în față, pentru că nu au așa ceva.

Ralierea în jurul discursurilor anti-europene

”Acești oameni și-au pierdut locurile de muncă, și în diaspora, și vor să se întoarcă acasă dar nu au la ce. Atunci este un semn al disperării această raliere în jurul unor discursuri care neagă realități europene și globale.

România are acum un actor politic în Parlament cu un discurs anti-european, euro-sceptic sau cu accente naționaliste dar astfel de formațiuni se găsesc în toate țările, și în Germania, Franța sau Italia.

E preferabil să vedem aceste partide că se manifestă la vedere și nu se grupează underground în alt tip de rețele. Acum vor fi mult mai expuse publicului în presă”, a mai explicat Hosu.

Votanții AUR, în afara jocului economic

Acesta a menționat că formulele adoptate de guvernanți, de actuala guvernare și de cea anterioară, au mimat și au ocolit decizia referitoare la această categorie de public.

”Toată lumea vorbește de antreprenoriat, or acești oameni nu au capacitatea și reursele de a avea propria afacere. În contextul COVID, cu digitalizarea accentuată, sunt în afara oricărui proiect de digitalizare a României pentru că nu au acces la tehnologia informației și comunicării.

Acești oameni sunt în afara jocului economic și social, fiind în zone de sărăcie, atât adulții cât și copiii. Ei rămân într-o zonă de risc de sărăcie”, a mai spus Ioan Hosu.

Sociologul clujean a precizat că aceste persoane accesează teoriile conspiraționiste deoarece sunt singurele pe care le găsesc la îndemână după navigarea pe internet, în condițiile în care informațiile oficiale sunt fie prea sofisticate, fie prea generale.

Inițiatorii AUR, beneficiarii unui sprijin logistic și financiar

Întrebat la ce putem aștepta peste un an sau peste patru ani din partea AUR, Ioan Hosu a spus că în cazul acestui partid se poate vorbi despre un alt tip de rezonanță emoțională privind problemele economice, lipsa de resurse, atitudinea negativă față de străini, fiind alte resorturi identitare.

”Cred că acestea sunt durabile și nu se sting rapid. Rămâne de văzut dacă eforturile de mobilizare din ultima perioadă, din diapora și din țară, vor fi viabile.

Inițiatorii AUR au beneficiat de un sprijin profesionist privind comunicarea online, microtargetarea, ceea ce înseamnă că a existat un suport logistic, de cunoștințe, chiar financiar, să vedem cine sunt cei din spate.

Dacă atenția unor segmente din opinia publică se va duce către AUR, atrase de un discurs justițiar al unora care reprezintă nu pe urbanul corporatist ci pe ceilalți, care se simt părăsiți de societate, cred că situația merită urmărită.

AUR este altceva decât UNPR, decât APR, decât PPDD, aici sunt oameni care s-au manifestat pe teme de interes general care nu dispar. Se va încerca fie decapitarea unor elemente din conducerea acestui partid fie stabilirea unor punți de comunicare, dar, o perioadă, AUR va exista.

Câtă vreme criza economică va continua, după cea medicală, astfel de comportamente de radicalizare vor fi frecvente”, a mai explicat Ioan Hosu.

Criza a transformat o stare latentă într-una manifestă

Sociologul clujean crede că dacă nu ar fi fost pandemia de COVID, cu restricțiile impuse, cu purtarea măștii, dacă nu ar fi fost criza de leadership la PSD și ar fi fost o situație normală din punct de vedere social și politic în alegerile parlamentare probabil nu am fi asistat la această amplitudine legată de AUR și intrarea sa în Parlament.

”Criza a transformat o stare latentă într-una manifestă. Nu neapărat transformarea PSD și contraperformanța, pe alocuri, a Guvernului Orban sau contraprestațiile președintelui Iohannis care au reușit să țină deoparte și să enerveze propriul electorat, cât mai ales faptul cum partidele mainstream s-au raportat la cetățean.

AUR, sau alte formațiuni de acest gen, care merg pe direcții populiste, mimează măcar sau joacă rolul consultării oamenilor și exprimă nevoile lor. Or partidele mainstream, partidele mari, s-au rupt de partea aceasta.

Modul de a te îndepărta de comunități, de nevoile lor, a fost taxat prin neparticiparea la vot sau spre orientarea unei părți a electoratului spre partide gen AUR”, a conchis Hosu