”Sfinții de gheață” din calendarul romano-catolic. Vin ”Orbanul” și ”Medardul”. Frig și ploi în luna mai în Transilvania.

Tradiția ”sfinților de gheață”, pentru că este o poveste din popor, cum se spune, este recunoscută și în alte țări, în special din vestul Europei, precum Germania sau  Austria. Este caracterizată de frig, ploi și, mai ales de posibilitatea producerii de îngheț la sol. Așa că, majoritatea locuitorilor din Transilvania au auzit de ”sfinții de gheață”. Mai mult, este și o perioadă care împarte semănatul de primăvară în două pentru că unele plante nu rezistă acestei perioade.

În unii ani, în luna mai, între 11 și 25, se comemorează, în calendarul romano-catolic și calvinist, șase sfinți, primii cinci între 11 și 15 mai, iar ultimul în data de 25, o comemorare a episcopilor și martirilor catolici.

Este posibil ca perioada de instabilitate a vremii, cu fenomene extreme să se mențină până spre sfârșitul lunii mai, atunci când se sărbătorește Sfântul Orban. În popor i se spune ”Orbanul” și se referă la un papă care a murit în anul 230. Acest sfânt poate aduce ultimul îngheţ, după care vremea se încălzeşte şi vară își arată adevăratele puteri.

Majoritatea credincioşilor romano-catolici și reformați, în special maghiarii, cunosc povestea acestor sfinți din familie. Își aduc aminte că bunicii lor erau resemnați în fața intemperiilor și frigului, cum nu puneau la păstrare hainele groase în dulapuri sau ghetele ”la locul lor”, cum se spune, până mai aproape de vara calendaristică.

Îngheț la pomi

”Orbanul”, sărbătorit pe data de 25 mai, încheie o perioadă plină de emoții în ceeace privește vremea, în special pentru agricultori. Și pomii fructiferi pot fi afectațide această perioadă rece, cea mai rezistentă cultură fiind cea de măr și prun, motiv pentru care sunt cele mai întâlnite în zona Transilvaniei. Una dintre explicații ar fi că legarea fructelor se realizează în condiții de temperatură cuprinsă între 12 si 20 grade Celsius.

Cum să ții cont de ”Orban”

Eny Boldizsar locuiește într-un sat din comuna Vlaha, situat la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, înspre zona de munte a județului.

Ea ne-a povestit că datorită acestor sfinți, mai demult, nimeni din sat nu punea în pământ fasolea și castraveții înainte de data de 25 mai, bătrânii considerând că munca de până atunci devenea inutilă. Așa că dacă voiai să ai fasole și castraveți de pus la murat, trebuia să îi plantezi la sfârșitul lunii mai.

Dacă scăpăm deîngheț în acestă lună, mai avem de trecut un hop. În 8 iunie, ne spune Eny, este trecut în aceleași calendare Sfântul Medard.

În tradiția populară se spune că dacă plouă în această zi, va ploua încontinuu timp de două săptămâni. Dar,există și o variantă optimistă! Dacă e soare și nu sunt nori, atunci putem să stăm liniștiți, a venit vara cu siguranță!

Cristina Pintilie-Șendrea