În data de 20 iulie, ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă.

Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul de a deschide și închide Cerurile.

Sfântul Ilie, cel care aduce ploaia. Minunile înfăptuite, tradiții și superstiții

Sfântul Ilie este sărbătorit de către creștinii ortodocși în fiecare an în 20 iulie. Este cunoscut ca sfântul care aduce ploile.

Se spune că provoaca tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, și hotărăște unde și când să bată grindina.

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți.

Sfântul Ilie mai este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.

Sfânt drept, corect și bun la suflet

Cunoscut în credinţa ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii.  Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor.

Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și l-a iertat. L-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc. trasă de cai albi, înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăzneste demonii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au provocat.

Și, pentru că demonii, înspăimântați, se ascund pe pământ, prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar in trupul unor animale, Sfântul Ilie trăznește năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Tradiţia spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.

Ilie, care în limba română înseamnă “Al cărui Dumnezeu el este’’ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Minunile Sfântului Ilie

Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și a mers la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace.

Aceasta a primit plata ospitalității ei prin faptul că, pe toată perioada secetei, covata cu făină și ulei nu i s-a mai golit.

După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia a murit, iar femeia, în durerea ei, l-a acuzat pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale. Sfântul Ilie l-a luat pe copil și, după ce a suflat de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață. Sfântul a profețit, prin acest lucru, învierea morților.

Marele Proroc Ilie Tesviteanul – binecuvantat cu misiunea de a aduce ploaia pe pământ

Marele Proroc Ilie Tesviteanul este unul dintre cei mai importanţi profeţi ai Vechiului Testament, fiind venerat de creştini deoarece a fost binecuvântat de Divinitate cu misiunea de-a aduce ploaia pe pământ.

Devotat Domnului, el nu a putut suporta să vadă cum poporul lui Israel se îndepărta de cele sfinte şi l-a confruntat direct pe conducător, prevestind urgii, dacă păgânii nu reveneau la cuvintele biblice.

La rugăciunile Sfântului Ilie, asupra poporului evreu s-a abătut o secetă de durată, râurile au secat, recoltele s-au uscat, iar o mare parte din populaţie, animalele domestice şi cele sălbatice au pierit din cauza lipsei de hrană şi de apă.

Văzând puterea lui Dumnezeu, necredincioşii au recunoscut învăţătura divină şi s-au căit, întorcându-se la cele sfinte.

Făcătorul de minuni

Având o inimă caldă şi iertătoare, Marele Proroc Ilie nu i-a pedepsit pe cei nevinovaţi pe timpul secetei, iar un caz doveditor este văduva săracă din Sidon. Aceasta i-a oferit găzduire în umila sa casă şi l-a ospătat cu ultima sa pâine.

Drept recunoştinţă, sfântul a făcut ca scrinul cu făină şi urciorul cu ulei să nu sece până la revenirea ploii. Tot în casa văduvei, Profetul Ilie a săvârşit o altă mare minune.

Întrucât fiul vădanei a murit, durerea fără margini a mamei l-a mişcat pe slujitorul Domnului şi, după ce a suflat de 3 ori asupra corpului neînsufleţit şi s-a rugat, l-a readus la viaţă.

Din dorinţa de a salva sufletel necredincioşilor şi de a-i readuce pe drumul credinţei, marele proroc i-a pedepsit cu ajutorul focului divin pe cei care îndemnau la o viaţă de pierzanie.

Astfel, la chemarea lui, s-a pogorât din ceruri flacăra care l-a ars de viu pe regele Ohoziei, dar şi pe cei care, prin păcatele lor, l-au mâniat pe Dumnezeu.

De asemenea, atunci când a trebuit să treacă apa Iordanului împreună cu discipolul său, a fost de-ajuns să o atingă cu mantia, iar apele s-au retras pentru ca amândoi să păşească pe uscat.

Ultima minune a Sfântului Ilie

Ultima minune este reprezentată chiar de modul miraculos în care a trecut la cele veşnice.

Se spune că Domnul a fost atât de impresionat de râvna cu care Sfântul Ilie i-a apărat cuvântul, încât acesta nu a trecut în nefiinţă, ci a fost ridicat la cer cu ajutorul unui car de foc tras de cai albi.
În perioade prelungite de secetă, credincioşii îşi înalţă rugăciunile câtre Sfântul Ilie ,el fiind cel care a trimis ploaia izbăvitoare către poporul lui Israel după ce perioada de pedeapsă a luat sfârşit.

Astfel, el a primit de la Dumnezeu sarcina de a lega şi de a dezlega ploile, de a provoca trăsnete şi de a decide unde şi când va bate grindina.

Dacă în perioada în care se sărbătoreşte praznicul Marelui Proroc pământul este uscat, atunci au loc procesiuni, cum este cea de la Schitul Sfântul Ilie, din comuna Berzunţi, judeţul Bacău, prin care se caută îmbunare şi mijlocire de la Dumnezeu prin intermediul acestui sfânt.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie

Cele mai numeroase tradiții practicate de sărbătoarea Sfântului Ilie se regăsesc în mediul păstoresc.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Ziua Sfântului Ilie: Ce nu trebuie să faci

nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină), îl cinstesc mai ales cojocarii, stupariise retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană
oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere, se duc berbecii la berbecar
dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile
se spune că dacă porți ramuri de salcie, te ferești de trăznete
vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece
oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu
dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă
fetele tinere, nemaritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.

Foto: Arhidiaconul Ilarion Mureșan, Mănăstirea clujeană Nicula – Sfântul Prooroc Ilie – pictură pe sticlă/ Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj