Connect with us

ACTUALITATE

Secretar de stat clujean despre PNRR: Muzeul din Florești va prezenta conviețuirea din Ardeal. E o minune ce am reușit în Europa

Publicat


Viitorul muzeu care va fi construit în Florești, finanțat prin PNRR cu 15 milioane de euro, va prezenta conviețuirea de sute de ani din Ardeal, total diferită în această parte a Europei, a declarat secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, clujeanca Hegedus Csilla.

”Muzeul Identităților și Conflictelor Transilvănene din comuna clujeană Florești, o extidere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), va prezenta conviețuirea de sute de ani în Ardeal. Eu cred că a fost o minune că am reușit să construim împreună o societate unde, e adevărat, mai sunt mici puseuri de naționalism, dar am reușit o conviețuire total diferită în această parte a Europei, fără război. Cei de la MNIT și-au propus un proiect foarte ambițios, în condițiile în care în Florești este nevoie de un centru al comunității”, a declarat Hegedus pentru Cluj24.

Potrivit acesteia, în situații similare din Europa s-au creat astfel de centre, iar viitorul muzeu din Florești se dorește a fi unul al porților deschise și va juca rolul unui coagulant al comunității din Florești.

”Nu va fi un muzeu static și prăfuit, ci unul interactiv unde vizitatorul devine co-creator pentru acest spațiu”, a precizat secretarul de stat.

Viitorul muzeu va prezenta în format fizic și digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacțiune șI conviețuire.

Astfel, se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea și digitalizarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, realizarea expozițiilor interactive, crearea de module de educație muzeală și de cunoaștere a patrimoniului pentru școlile și instituțiile de cultură din România, și dezvoltarea unui centru al comunității în vederea păstrării șI dezvoltării identităților, pentru o mai bună cunoaștere a istoriei comune.

Colecția de bunuri de patrimoniu a MNIT

În PNRR se precizează că MNIT păstrează și acumulează, de peste 150 de ani, valori ale civilizației transilvănene iar principiile formulate de fondatorii muzeului sunt cunoașterea și promovarea culturii transilvănene, sprijinirea și dezvoltarea materială a patrimoniului muzeal.

”MNIT deține o colecție de 457.806 de bunuri culturale arheologice, istorice, numismatice, documentare, memorialistice, artistice etc, fiind al doilea muzeu din țară din puncul de vedere al mărimii și importanței patrimoniului cultural mobil deținut.

Spațiile în care sunt depozitate aceste obiecte sunt insuficiente și necesită mari investiții care presupun instalații de control al temperaturii, umidității, asigurarea ventilației, mobilier modular mobil, refacere spații de acces, rampă încărcare-descărcare, utilaje pentru manipulare/transport mecanizat.

Depozitele permanente cât şi cele amenajate temporar au un indice de ocupare de 100%. Datorită specificului muzeului, patrimoniul se îmbogățește permanent ca urmare a descoperirii de noi artefacte în urma cercetărilor arheologice efectuate.

Laborator de restaurare, spațiu impropriu

Se adaugă problemele legate de laboratoarele de conservare și restaurare ale MNIT. Pe lângă insuficiența spațiului în raport cu numărul mare de bunuri culturale asupra cărora trebuie intervenit, o serie de probleme de ordin tehnic fac dificilă funcționarea în condiții competente: laboratorul funcționează în prezent în spații improprii, care nu au fost desemnate de la început a fi folosite în acest scop, ci au fost modificate și adaptate ulterior (clădirea a funcționat ca și proprietate personală).

Astfel, spațiul nu poate fi prevăzut cu dotările optime necesare, cu titlul de permanență, neavând nici suprafața necesară, nici acces facil, nici deschideri de dimensiuni acceptabile, nici instalații moderne. Este, astfel, necesar existența unui spațiu de dimensiuni și cu dotări adecvate, special proiectat spre a deservi un Laborator de Restaurare, dotat cu sisteme de încălzire, ventilaţie, control al microclimatului şi mobilier și suprafețe de lucru adaptate criteriilor optime de funcționare, compartimentat în spații de intervenții, carantină, tranzit, depozitare de materiale, birouri, cu acces facil și deschideri de dimensiuni mari.

Extrem de important este aspectul proximității Laboratorului de conservare și restaurare față de depozitele muzeului”, se arată în PNRR.

Primăria Florești a pus deja la dispoziție un teren de 12.000 de mp pentru această investiției iar muzeul va fi gata până în 2026, fiind deja este emis certificatul de urbanism și urmează finalizarea studiului de prefezabilitate.

Patrimoniul național în PNRR

Hegedus Csilla a explicat că PNRR a început anul trecut și, discutând cu ministrul Cristian Ghinea, acesta i-a spus să se ocupe de partea de cultură și patrimoniu cultural, una foarte grea deoarece tot PNRR se bazează pe Raportul Specific de Țară (RST) din 2019-2020 în care ”cuvântul cultură nu exista iar cuvântul turism exista doar prin organismele de management ale destinației”.

”Am luat cele două rapoarte de țară să văd ce pot face. Ministerul Culturii a avut niște proiecte bune, dar care nu se legau de RST. În ceea ce privește PNRR, singurul lucru de care m-am putut lega a fost el privind dezechilibrele între regiuni și în interiorul regiunilor. Ce am constatat a fost faptul că, în loc ca toată regiunea să se dezvolte în același ritm, în realitate avem, pe Regiunea de Nord-Vest, de exemplu, un ritm extraordinar de dezvoltare la Cluj, și mult mai mic în alte zone”, a mai spus Hegedus.

În Raportul de țară se spune că majoritatea persoanelor care nu își găsesc un loc de muncă potrivit provin din zona rurală, fiind afectată cel mai mult generația tânără.

12 rute culturale

”Și atunci aceste disparități între regiuni și necesitatea locurilor de muncă pentru tineri, alte locuri în afara agriculturii, a fost baza pe care am construit proiectul <<România atractivă>> în cadrul căruia ne-am propus trei obiective, reforma vizată fiind schimbarea situației socio-economice în zonele defavorizate și în cele rurale din România.

Astfel, prin PNRR se finanțează 12 rute culturale și ne-am bazat în creionarea lor pe categoriile care au atras cei mai mulți vizitatori”, a precizat secretarul de stat.

Rutele acoperă toata plaja de patrimoniu cultural al României – ruta castelelor, a curiilor din Transilvania, a culelor din Oltenia, a mănăstirilor, a bisericilor fortificate, a bisericilor de lemn, a castrelor romane, dar avem și ruta gastronomiei și a vinurilor românești, precum și cea a satelor cu arhitectură tradițională din România.

”În cadrul acestei rute a satelor, care este o premieră, ne-am propus să restaurăm 100 de proprietăți dar, în același timp, să fie și o școală, adică în timp ce restaurezi, să îi înveți și pe meșterii locali – tâmplari, dulgheri, cioplitori în piatră, zidari”, a mai explicat Hegedus.

Proiectul prevede și dezvoltarea unei aplicații multilingve pe telefonul mobil iar utilizatorul își alege o rută și vede traseul, programul cultural, de evenimente, dar are și o componentă de specializare a unor persoane de la fiecare obiectiv prin care acestea sunt învățate cum se primesc turiștii și cum să pună în valoare obiectivul, cum să ”vândă” produsul de patrimoniu cultural național.

Proiecte pentru obiective referitoare la totalitarism

O altă componentă se referă la opresiunile și totalitarismul din România – nazismul, comunismul, astfel că se vor finanța cu câte 15 milioane de euro Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Închisoarea Tăcerii de la Râmnicu Sărat, Fortul 13 de la Jilava, Memorialul de la Sighet, Râpa robilor din Aiud, Memorialul Revoluției din 1989.

Prin PNRR se vor finanța și trei centre ale științei unde toată lumea este invitată într-o călătorie în viitor, la care se adaugă Muzeul Fotografiei de la Târgu Mureș, cu un centru de cercetare.

Prin amplasarea acestor obiective în mediul rural se creează locuri de muncă pentru tineri, va fi piață de desfacere pentru produsele locale, iar pe orizontală se pot înființa pensiuni și restaurante.

Obiectivele finanțate prin PNRR devin poluri de dezvoltare locală pentru sate și comune.

”Ne-am propus să creștem până în 2026 cu 50% numărul vizitatorilor din străinătate dar și din România care vizitează obiectivele și să creștem numărul înoptărilor.

De asemenea, cele 12 rute vor fi promovate de România în cadrul târgurilor internaționale de turism astfel încât va crește vizibiliatea patrimoniului care este unul absolut extraordinar. Cu aceată ocazie conștientizăm și noi valorile pe care le avem și vom stimula turismul intern și redescoperirea României.

PNRR, un plan ambițios

Noi am nominalizat în PNRR cele 12 rute și ne așteptăm ca ADR-urile, organismele de management ale destinației să dezvolte și alte rute. Ce va fi restaurat – castele, gospodării tradiționale – se va stabili în urma unor consultări cu mai multe instituții”, a subliniat Hegedus Csilla.

Aceasta consideră că PNRR este un plan ambițios, care răspunde la foarte multe nevoi ale societății românești.

”România nu s-a axat doar pe unul sau două paliere, ci a încercat să pună degetul pe rană, să vadă care sunt problemele majore, sistemice”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În total, proiectul ”România atractivă” primește prin PNRR 182 de milioane de euro.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Emil Aluas

    iunie 5, 2021 la 5:23 pm

    D-na Hegedus: Felicitari pentru initiativa Muzeului Culturii Transilvane din Floresti. Ideea este una extraordinara. Suntem mandri ca suntem ardeleni. Emil Aluas, Uniunea Ardelenilor SI Banatenilor (UAB), Cluj, Kolozsvar, Klausenburg.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Scriitorul Ovidiu Pecican, noul director al revistei de cultură ”Steaua”

Publicat

De

Scriitorul Ovidiu Pecican, colaborator al Cluj24, este noul director al revistei de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca.
Pecican mai conduce două reviste culturale private, „La Mongolu” și „Avalon”.
Acesta este profesor la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Steaua, denumită pe larg „Steaua literară, artistică și culturală”, este o revistă de literatură, cultură și spiritualitate românească din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO/ Zboruri spre Constanţa şi Burgas, operate de Blue Air, de pe Aeroportul Internațional Cluj

Publicat

De

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj anunță debutul a două noi destinații de vacanţă, Burgas (Bulgaria) și Constanța, operate de către compania aeriană Blue Air.

Destinația Burgas reprezintă o premieră pentru rețeaua de rute a Aeroportului Internațional Cluj, fiind primul zbor direct spre o destinație turistică din Bulgaria. Zborurile vor fi operate începând din 20 iunie 2021, cu două frecvențe pe săptămână, în zilele de miercuri şi duminică.

În data de 21 iunie 2021, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj vor demara zborurile regulate sezoniere spre Constanța, operate de către compania aeriană Blue Air. Noua destinație disponibilă de pe aeroport, va fi operată cu 2 frecvențe pe săptămână, în zilele de luni și vineri.

La doar o oră de zbor, rutele care conectează Clujul de Constanța şi Burgas facilitează călătoriile spre litoralul Mării Negre, atât pentru clujeni, cât și pentru pasagerii din întreaga Transilvanie.

Creșterea traficului turistic

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, Viorel Federiga, a declarat: „Suntem entuziasmați să anunțăm operarea celor două noi destinații de vacanță, Constanţa şi Burgas, de  pe Aeroportul Internațional Cluj. Salutăm decizia companiei aeriene Blue Air de creștere a operațiunilor de zbor precum și noutățile pe care acest operator le aduce rețelei de rute disponibile de pe Aeroportul Internațional Cluj.

Aceste noi rute răspund necesităților de conectivitate ale pasagerilor pe segmentul de trafic turistic și oferă opțiuni atractive de călătorie, către cele mai dorite destinații de pe riviera Mării Negre.”

De asemenea, directorul general al aeroportului, David Ciceo, a subliniat că una din prioritățile Aeroportului Internațional Cluj este creșterea traficului turistic.

”Reluarea zborurilor spre Constanța este un moment așteptat de mulți pasageri, pentru că este o destinație tradițională, iar Burgas reprezintă o premieră absolută cu un potențial ridicat”, a spus Ciceo.

Legătura aeriană care se stabileşte cu litoralul Mării Negre, prin cele două noi destinaţii, Burgas şi Constanţa, aduce o conectivitate excelentă şi rapidă pasagerilor care aleg să călătorească de la şi spre Cluj-Napoca, contribuind totodată dezvoltării relațiilor turistice și economice dintre cele 2 ţări, oferind pasagerilor, numeroase oportunităţi de a-şi petrece vacanţa de vară a sezonului 2021.

Zborurile spre Constanţa şi Burgas sunt disponibile spre vânzare accesând site-ul www.flyblueair.com.

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

La CFR Cluj începe CURĂȚENIA de vară! Trei jucători disponibilizați de Marius Șumudică

Publicat

Odată cu pregătirea de vară, Marius Șumudică încearcă să stabilească oamenii pe care se va baza din sezonul următor. Ca atare, trei jucători au fost puși pe liber.

Vineri, CFR Cluj a emis un comunicat prin care anunță că Syam Ben Youssef, Luís Aurélio și William Soares nu vor continua la formația lui Șumudică și în sezonul viitor.

„Mulțumim, Syam Ben Youssef, Luís Aurélio și William Soares!

Clubul CFR 1907 Cluj anunță despărțirea de fundașul Syam Ben Youssef, respectiv mijlocașii Luís Aurélio și William Soares.

Sosit la echipa noastră în noiembrie 2020, Benny s-a dovedit a fi de fiecare dată o opțiune de încredere în defensivă, cucerind un titlu de campion și o Supercupă a României cu CFR.

Experiența lui Aurélio și-a spus cuvântul ori de câte ori s-a apelat la serviciile sale, iar palmaresul său s-a îmbogățit cu cele două campionate și o Supercupă cucerite în alb-vișiniu.

Cu venirea sa, în octombrie 2020, Soares a adus un „suflu” brazilian în linia mediană CFR-istă, prestațiile sale fiind încununate cu o medalie de campion, dar și o Supercupă a României.Le mulțumim pe această cale tuturor și le dorim multă baftă în carieră!”, se arată în comunicatul clubului.

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE/ Petru ROMOȘAN – Summit-ul Biden-Putin: o semifinală înaintea finalei SUA-China

Publicat

Noul lider al „lumii libere”, preşedintele Joseph Robinette Biden jr., împăratul noului Imperiu Roman de Apus, a făcut prima călătorie la aliaţii săi, în Marea Britanie, centrul fostului Imperiu Britanic, cel mai preţios aliat şi supus al său, şi în Europa Occidentală continentală, noul Imperiu Roman de Răsărit sau noul Imperiu Bizantin, UE, şi la sfârşitul călătoriei sale s-a întâlnit cu puternicul ţar al Celei de-a Treia Rome (Rusia), Vladimir Putin.

După crizele multiple din ultimii ani, din timpul imprevizibilului preşedinte american anterior, Donald Trump – ultima şi cea mai gravă fiind cea a coronavirusului, o pandemie, de fapt, un probabil război biologic scăpat de sub control, încă nu pe deplin descifrat –, întâlnirile politice ale lui Joe Biden din Regatul Unit (noua „Global Britain”), inclusiv cu regina, dar şi cu liderii G7, cu conducătorii tehnocraţi ai UE, cu liderii ţărilor membre NATO la Bruxelles (armatele sale din partea europeană a vastului imperiu american) şi întâlnirea de câteva ore de la Geneva, organizată la iniţiativă americană, sunt veşti bune pentru planeta Pământ. Criza şi crizele încep să fie treptat dezamorsate.

În Cornwall (Marea Britanie) a avut loc întâlnirea G7. G7 a însemnat în Franţa, Germania, Italia, probabil şi în alte părţi „lumea bună” (le beau monde). Dar, dacă ne uităm bine la cei care compun azi cândva prestigiosul G7, pe lângă SUA (Marea Britanie, Germania, Japonia, Franţa, Italia, Canada), vedem imediat că este vorba doar de principalii parteneri (şi supuşi) ai SUA. Criteriul actual anunţat al selectării lor e cel al PIB-ului pe cap de locuitor (un calcul pur occidental, irelevant pentru restul lumii). Lipsesc China, India, Rusia, Brazilia, Turcia şi Africa de Sud. Italia se găseşte, cu o datorie faraonică, într-o situaţia aproape comparabilă cu cea a Greciei de acum câţiva ani. Canada e o ţară frumoasă şi bogată, dar nu e o mare putere, ci doar vecinul sigur al SUA, aşa cum nu prea e Mexicul. PIB-ul Chinei e egal cu cel rezultat din însumarea PIB-urilor a patru sau chiar cinci din ţările G7, exceptând SUA.

Reuniunile la care a participat preşedintele Joe Biden au fost mai degrabă formale, un bal mai mult sau mai puţin mascat (la una a fost invitat şi preşedintele român, Klaus Iohannis, care a avut onoarea de a-şi ciocni pumnul de augustul pumn american ; de la Trump primise o şapcă), ca să nu spunem un „Congres al babelor” din Viena lui 1815. Asemenea întâlniri nu mai impresionează pe nimeni, produc mai degrabă iritare, glume, satire sau doar indiferenţă în rândul populaţiilor. Şi nici măcar importanta întâlnire dintre Joe Biden şi Vladimir Putin nu e de prima mână. Decât din punct de vedere militar. Întâlnirea de gradul zero ar fi fost cea dintre SUA şi China, care, iată, nu poate avea loc deocamdată.

Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin după ce l-a făcut recent „asasin”. El însuşi nu e un preşedinte recunoscut pe deplin nici măcar acasă, în SUA. Donald Trump nu-l recunoaşte nici astăzi şi destulă presă „republicană” sau trumpistă anunţă întoarcerea lui Donald Trump în vara sau în toamna asta. E adevărat că încă se renumără voturi în SUA, un audit în statul Arizona, comitatul Maricopa. Alte state republicane se pregătesc să facă acelaşi lucru. Dar e foarte improbabil ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă fără noi alegeri. Auditul din Maricopa pare să fi provocat şi reacţii la Departamentul de Justiţie, şi noi comentarii ale lui Donald Trump, liderul de facto al republicanilor, precum acesta : „Că e vorba de maşinile de vot, de votanţi care nu au vârsta legală pentru a vota, de persoane decedate, de străini aflaţi ilegal pe teritoriu, de voturi adăugate, de voturi falsificate, de voturi ale celor absenţi, de livrari ale voturilor prin poştă sau de absenţa lor, de cutii cu voturi, de oameni plătiţi să voteze sau de alte lucruri, alegerile prezidenţiale din 2020 sunt, după mine, crima secolului” (Zachary Stieber – „Trump wanted Supreme Court to order new election in key swing states, emails show”, theepochtimes.com, 16.06.2021).

Ce au putut negocia la Geneva Joe Biden şi Vladimir Putin ? După cum a reieşit din conferinţele lor de presă, ambasadorii celor două mari puteri se vor întoarce la posturile lor. Un mare pas înainte. E posibil să aibă loc şi un schimb de prizonieri (tot pe podul din Berlin ?). Echipe ale Ministerului de Externe rus se vor întâlni cu echipe din Departamentul de Stat pe diferite subiecte de interes bilateral. S-a discutat şi despre securitatea cibernetică, despre activitatea ONG-urilor, despre grosolanele şi abuzivele mistificări ale mediei, despre falsele îngrijorări privind Arctica.

Dar, deocamdată, în urmă cu câteva zile, SUA au acordat Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 150 de milioane de dolari. Tot recent, Vladimir Putin precizase că o eventuală aderare a Ucrainei la NATO ar însemna încălcarea unei linii roşii, adică Rusia va reacţiona brutal. Şi Ucraina riscă să devină mult mai mică, dacă nu cumva să dispară de tot de pe hartă. Iar România şi-ar putea recupera teritoriile pierdute în favoarea fostei Uniuni Sovietice. La fel ca Polonia, Ungaria şi Rusia, bineînţeles. Teritoriile şi cetăţenii români (la fel ca polonezii şi maghiarii) care locuiesc dincolo de graniţele actuale. Pentru moment, Ucraina, care nu este încă ţară NATO, a devenit un ciudat poligon de antrenament – nu mai puţin de şapte exerciţii militare împreună cu NATO sunt prevăzute în Ucraina pentru anul în curs. La graniţa Rusiei. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg de la începutul acestei luni, ministrul de Finanţe rus a anunţat că, până într-o lună, Rusia va renunţa la toate rezervele sale în dolari şi îşi va diminua semnificativ rezervele în lire sterline. În schimb, îşi va spori rezervele în yuani, în euro şi în aur.

Din punct de vedere economic nu a fost nimic de discutat între delegaţiile SUA şi Rusia. Decât, poate, ridicarea unor sancţiuni americane (şi europene). Care vor fi discutate în următoarele şase luni. Rusia s-a reorientat economic spre Asia şi e din ce în ce mai puţin interesată de Occident. După lovitura de stat din 2014 din Ucraina, după Maidan, relaţiile politice, economice şi militare ale Rusiei cu China, India, Iran şi alte ţări din Asia au devenit mult mai consistente. Ne putem întreba dacă Republica Populară Chineză a refuzat un summit cu Joe Biden. Ar putea fi mai multe explicaţii. Politica agresivă a lui Donald Trump faţă de China e continuată de Administraţia Biden. În plus, originea virusului devastator nu e deloc clarificată.

După Gilbert Doctorow, important expert american în relaţiile SUA-Rusia, negocierile americano-ruse vor fi în primul rând militare. Summit-ul de la Geneva nu e decât „deschiderea” : „De ce ţine Joe Biden să organizeze o întâlnire atât de devreme în mandatul său ? Ni se spune că obiectivul este acela de a obţine o „mai mare stabilitate” în relaţiile bilaterale. Dar nu i-am auzit pe comentatorii de la noi explicând despre ce stabilitate ar fi vorba […]. Din punctul meu de vedere limitat, summit-ul n-are decât un obiectiv, să pună capăt unei curse a înarmărilor pe care Statele Unite sunt pe cale s-o piardă, dacă nu cumva au pierdut-o deja irevocabil, şi să împiedice ca schimbarea echilibrului strategic în defavoarea Statelor Unite să se mai agraveze.

Avantajul secundar ar fi anularea cheltuielilor militare prevăzute, cheltuieli care depăşesc cu mult 1 000 de miliarde de dolari alocaţi pentru a moderniza numai triada nucleară. Aceasta ar permite eliberarea unor fonduri pentru a face investiţii masive în infrastructuri pe care Biden acum încearcă să le facă adoptate de Congres […]. De la retragerea Statelor Unite din tratatul ABM (anti-ballistic missile – n.n.) în 2002, sub George Bush, politica americană vizează să permită o primă lovitură eliminând ICBM-urile (intercontinenal ballistic missile – n.n.) ruseşti şi apoi făcând inutile forţele nucleare reziduale din Rusia, care ar putea fi distruse prin sistemele antibalistice americane. Noile rachete ruseşti, maniabile şi de foarte mare viteză, ar putea scăpa tuturor sistemelor ABM cunoscute. Conform discursului lui Putin din martie 2018, noile armamente strategice ruseşti au făcut ca sutele de miliarde pe care americanii le-au investit pentru a obţine superioritatea să fie un fel de Linie Maginot a timpurilor moderne. Orice ar putea lansa Washingtonul împotriva Rusiei, forţele ruseşti reziduale ar penetra sistemele de apărare americane şi ar face prăpăd în patria americană” („A reductionist approach to the forthcoming Biden-Putin summit in Geneva”, gilbertdoctorow.com, 30.05.2021).

În luna următoare va avea loc la Beijing un alt summit, poate mai important decât cel de la Geneva, summit-ul Xi Jinping-Vladimir Putin. Chinezii şi ruşii îşi aniversează colaborarea pe cât de strânsă, pe atât de extinsă – 20 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate şi de colaborare prietenească.

Petru Romoşan

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate