Secretar de stat clujean despre PNRR: Muzeul din Florești va prezenta conviețuirea din Ardeal. E o minune ce am reușit în Europa

Viitorul muzeu care va fi construit în Florești, finanțat prin PNRR cu 15 milioane de euro, va prezenta conviețuirea de sute de ani din Ardeal, total diferită în această parte a Europei, a declarat secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, clujeanca Hegedus Csilla.

”Muzeul Identităților și Conflictelor Transilvănene din comuna clujeană Florești, o extidere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), va prezenta conviețuirea de sute de ani în Ardeal. Eu cred că a fost o minune că am reușit să construim împreună o societate unde, e adevărat, mai sunt mici puseuri de naționalism, dar am reușit o conviețuire total diferită în această parte a Europei, fără război. Cei de la MNIT și-au propus un proiect foarte ambițios, în condițiile în care în Florești este nevoie de un centru al comunității”, a declarat Hegedus pentru Cluj24.

Potrivit acesteia, în situații similare din Europa s-au creat astfel de centre, iar viitorul muzeu din Florești se dorește a fi unul al porților deschise și va juca rolul unui coagulant al comunității din Florești.

”Nu va fi un muzeu static și prăfuit, ci unul interactiv unde vizitatorul devine co-creator pentru acest spațiu”, a precizat secretarul de stat.

Viitorul muzeu va prezenta în format fizic și digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacțiune șI conviețuire.

Astfel, se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea și digitalizarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, realizarea expozițiilor interactive, crearea de module de educație muzeală și de cunoaștere a patrimoniului pentru școlile și instituțiile de cultură din România, și dezvoltarea unui centru al comunității în vederea păstrării șI dezvoltării identităților, pentru o mai bună cunoaștere a istoriei comune.

Colecția de bunuri de patrimoniu a MNIT

În PNRR se precizează că MNIT păstrează și acumulează, de peste 150 de ani, valori ale civilizației transilvănene iar principiile formulate de fondatorii muzeului sunt cunoașterea și promovarea culturii transilvănene, sprijinirea și dezvoltarea materială a patrimoniului muzeal.

”MNIT deține o colecție de 457.806 de bunuri culturale arheologice, istorice, numismatice, documentare, memorialistice, artistice etc, fiind al doilea muzeu din țară din puncul de vedere al mărimii și importanței patrimoniului cultural mobil deținut.

Spațiile în care sunt depozitate aceste obiecte sunt insuficiente și necesită mari investiții care presupun instalații de control al temperaturii, umidității, asigurarea ventilației, mobilier modular mobil, refacere spații de acces, rampă încărcare-descărcare, utilaje pentru manipulare/transport mecanizat.

Depozitele permanente cât şi cele amenajate temporar au un indice de ocupare de 100%. Datorită specificului muzeului, patrimoniul se îmbogățește permanent ca urmare a descoperirii de noi artefacte în urma cercetărilor arheologice efectuate.

Laborator de restaurare, spațiu impropriu

Se adaugă problemele legate de laboratoarele de conservare și restaurare ale MNIT. Pe lângă insuficiența spațiului în raport cu numărul mare de bunuri culturale asupra cărora trebuie intervenit, o serie de probleme de ordin tehnic fac dificilă funcționarea în condiții competente: laboratorul funcționează în prezent în spații improprii, care nu au fost desemnate de la început a fi folosite în acest scop, ci au fost modificate și adaptate ulterior (clădirea a funcționat ca și proprietate personală).

Astfel, spațiul nu poate fi prevăzut cu dotările optime necesare, cu titlul de permanență, neavând nici suprafața necesară, nici acces facil, nici deschideri de dimensiuni acceptabile, nici instalații moderne. Este, astfel, necesar existența unui spațiu de dimensiuni și cu dotări adecvate, special proiectat spre a deservi un Laborator de Restaurare, dotat cu sisteme de încălzire, ventilaţie, control al microclimatului şi mobilier și suprafețe de lucru adaptate criteriilor optime de funcționare, compartimentat în spații de intervenții, carantină, tranzit, depozitare de materiale, birouri, cu acces facil și deschideri de dimensiuni mari.

Extrem de important este aspectul proximității Laboratorului de conservare și restaurare față de depozitele muzeului”, se arată în PNRR.

Primăria Florești a pus deja la dispoziție un teren de 12.000 de mp pentru această investiției iar muzeul va fi gata până în 2026, fiind deja este emis certificatul de urbanism și urmează finalizarea studiului de prefezabilitate.

Patrimoniul național în PNRR

Hegedus Csilla a explicat că PNRR a început anul trecut și, discutând cu ministrul Cristian Ghinea, acesta i-a spus să se ocupe de partea de cultură și patrimoniu cultural, una foarte grea deoarece tot PNRR se bazează pe Raportul Specific de Țară (RST) din 2019-2020 în care ”cuvântul cultură nu exista iar cuvântul turism exista doar prin organismele de management ale destinației”.

”Am luat cele două rapoarte de țară să văd ce pot face. Ministerul Culturii a avut niște proiecte bune, dar care nu se legau de RST. În ceea ce privește PNRR, singurul lucru de care m-am putut lega a fost el privind dezechilibrele între regiuni și în interiorul regiunilor. Ce am constatat a fost faptul că, în loc ca toată regiunea să se dezvolte în același ritm, în realitate avem, pe Regiunea de Nord-Vest, de exemplu, un ritm extraordinar de dezvoltare la Cluj, și mult mai mic în alte zone”, a mai spus Hegedus.

În Raportul de țară se spune că majoritatea persoanelor care nu își găsesc un loc de muncă potrivit provin din zona rurală, fiind afectată cel mai mult generația tânără.

12 rute culturale

”Și atunci aceste disparități între regiuni și necesitatea locurilor de muncă pentru tineri, alte locuri în afara agriculturii, a fost baza pe care am construit proiectul <<România atractivă>> în cadrul căruia ne-am propus trei obiective, reforma vizată fiind schimbarea situației socio-economice în zonele defavorizate și în cele rurale din România.

Astfel, prin PNRR se finanțează 12 rute culturale și ne-am bazat în creionarea lor pe categoriile care au atras cei mai mulți vizitatori”, a precizat secretarul de stat.

Rutele acoperă toata plaja de patrimoniu cultural al României – ruta castelelor, a curiilor din Transilvania, a culelor din Oltenia, a mănăstirilor, a bisericilor fortificate, a bisericilor de lemn, a castrelor romane, dar avem și ruta gastronomiei și a vinurilor românești, precum și cea a satelor cu arhitectură tradițională din România.

”În cadrul acestei rute a satelor, care este o premieră, ne-am propus să restaurăm 100 de proprietăți dar, în același timp, să fie și o școală, adică în timp ce restaurezi, să îi înveți și pe meșterii locali – tâmplari, dulgheri, cioplitori în piatră, zidari”, a mai explicat Hegedus.

Proiectul prevede și dezvoltarea unei aplicații multilingve pe telefonul mobil iar utilizatorul își alege o rută și vede traseul, programul cultural, de evenimente, dar are și o componentă de specializare a unor persoane de la fiecare obiectiv prin care acestea sunt învățate cum se primesc turiștii și cum să pună în valoare obiectivul, cum să ”vândă” produsul de patrimoniu cultural național.

Proiecte pentru obiective referitoare la totalitarism

O altă componentă se referă la opresiunile și totalitarismul din România – nazismul, comunismul, astfel că se vor finanța cu câte 15 milioane de euro Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Închisoarea Tăcerii de la Râmnicu Sărat, Fortul 13 de la Jilava, Memorialul de la Sighet, Râpa robilor din Aiud, Memorialul Revoluției din 1989.

Prin PNRR se vor finanța și trei centre ale științei unde toată lumea este invitată într-o călătorie în viitor, la care se adaugă Muzeul Fotografiei de la Târgu Mureș, cu un centru de cercetare.

Prin amplasarea acestor obiective în mediul rural se creează locuri de muncă pentru tineri, va fi piață de desfacere pentru produsele locale, iar pe orizontală se pot înființa pensiuni și restaurante.

Obiectivele finanțate prin PNRR devin poluri de dezvoltare locală pentru sate și comune.

”Ne-am propus să creștem până în 2026 cu 50% numărul vizitatorilor din străinătate dar și din România care vizitează obiectivele și să creștem numărul înoptărilor.

De asemenea, cele 12 rute vor fi promovate de România în cadrul târgurilor internaționale de turism astfel încât va crește vizibiliatea patrimoniului care este unul absolut extraordinar. Cu aceată ocazie conștientizăm și noi valorile pe care le avem și vom stimula turismul intern și redescoperirea României.

PNRR, un plan ambițios

Noi am nominalizat în PNRR cele 12 rute și ne așteptăm ca ADR-urile, organismele de management ale destinației să dezvolte și alte rute. Ce va fi restaurat – castele, gospodării tradiționale – se va stabili în urma unor consultări cu mai multe instituții”, a subliniat Hegedus Csilla.

Aceasta consideră că PNRR este un plan ambițios, care răspunde la foarte multe nevoi ale societății românești.

”România nu s-a axat doar pe unul sau două paliere, ci a încercat să pună degetul pe rană, să vadă care sunt problemele majore, sistemice”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În total, proiectul ”România atractivă” primește prin PNRR 182 de milioane de euro.