Connect with us

ACTUALITATE

Se deschide sezonul DRUMEȚIILOR. Unde evadăm din Cluj-Napoca? Drumul spre ”Țara Lăpușului”

Publicat


Tg. Lăpuș – azi în județul Maramureș, cândva în județul Someș cu capitala la Dej (de care este și mai aproape), era centru de plasă (și de raion în anii staliniști).

Orașul se află la 107 km de Cluj, un drum de 1 oră și 40 de minute cu mașina, 2 ore și 30 de minute cu autocarul (dacă este ora la care poți ieși din Cluj și de înghesuială nu ”adresezi vorbe de scădere” (cât de elegant se exprimau țăranii și când erau supărați ), Parlamentul, Guvernul, Primăria și Poliția – posibil în ordine inversă.

Traseul este o frumusețe, cu excepția a trei locuri unde mai pomeniți printre dinți de instituțiile  susmenționate, semaforul de la Jucu,  trecerea de cale ferată la intrare în Dej (unde nu se știe când trec vreodată trenuri) și podul urmat de sensul giratoriu la ieșire din Dej.

Drumul – european, național. Se poate ajunge acolo din Cluj trecând prin Dej.  La Dej se merge pe traseul Apahida – Gherla, drumul cel mai bun și drept, dar nefăcut segment de autostradă pentru că un om politic, a spus că ”în România nu se impune construcția de autostrăzi, traficul fiind insuficient”.

Doar dacă vrei să vezi bizoni (adevărați, nu ironici) poți merge spre Dej din Cluj și prin Panticeu (acolo-i crescătoria de bizoni).

Din Dej ajungi în Țara Lăpușului pe doua variante  egale ca lungime). Curios, altfel ne-ar arăta harta:

  1. Dej, Cășei și apoi dreapta – drum național, spre Rugășesti, Chiuiești, Măgoaja, Rohia, Tg. Lăpuș – splendid și împădurit peisaj colinar.
  2. Dej, drum european Cășei, înainte spre Baia Mare, Cățcău, Căpâlna, Gâlgău și dreapta prin Poiana Blenchii, Cheile Babei, Baba, Coroieni, spre Tg. Lăpuș.

Relief carstic

Varianta pe la Gâlgău, Baba, Coroieni este cu un drum mai larg, cu un relief carstic pe traseu (Cheile Babei) și o mănăstire în drum – Mănăstirea Sf. Ilie de la Coroieni.

Ce este cel mai important, drumul este excelent renovat prin fonduri europene, curbele de acolo sunt cu o vizibilitate mai mare decât cele de pe deal la Măgoaja. În Cheile Babei  există un izvor cu o denumire neaoșă la care niște maneliști politici din Sălaj i-au pus temporar și tablă indicatoare cu denumirea în argou.

Eu însă îi auzeam pe seniorii satelor spunându-i ”Rușinea Babei”,  iar unei flori de primăvară ”Rușinea țigăncii”, pe același considerent de bună creștere, grav afectat actualmente.

Amândouă traseele sunt surprinzător de frumoase, mai ales pentru cel care le vede întâia dată.

Sunt șapte mănăstiri în zona Lăpuș

  1. Mănăstirea Rohia- cea mai cunoscută cu biblioteca (și cimitirul) Nicolae Steinhardt.

2.Mănăstirea Rohiița – la 5 km de Rohia spre satul Boiereni- tabara anuală de pictura si filozofie.

  1. Mănăstirea Râoaia – în comuna Lăpuș (Lăpușul românesc) cu o splendidă grădină de flori la cca 25 de km de Tg. Lăpuș spre Băiuș. Cavnic, Ocna Șugatag.
  2. Mănăstirea Șatra – dealul (muntele) unde își avea refugiu central Pintea Viteazul (care nu prea avea mai nimic cu Maramureșul – era născut în Țara Lăpușului, sat Măgoaja, comuna Chiuiești și ataca în zone bogate). Se urcă din satul Dumbrava.
  3. Mănăstirea Sf.Ilie, Dealu Mare este în traseu, în vârf de deal imediat după comuna Coroieni, splendid loc amenajat de un arhitect.
  4. Mănăstirea Breaza – în comuna Suciu de Sus la 30 de km de Tg. Lăpuș, sub munte.
  5. Mănăstirea Greco-Catolică din oraș, lângă Lacul Lighet. ”Conventul „Ss. Îngeri Păzitori” din Târgu-Lăpuş este cel mai nou convent al Custodiei „Fericitul Ieremia” din România. După o colaborare de un an cu fraternitatea din Sighetu Marmaţiei, pr. Silviu Hodiş, parohul Bisericii Greco-Catolice „Buna-Vestire” din localitate, a solicitat prezenţa permanentă a fraţilor capucini pe teritoriul parohiei sale. Preotul greco-catolic, Silviu Hodiș, are și o Editură ” Galaxia Gutemberg” foarte lăudată si ține singura librărie a orașului.

Marea majoritate a populației românești era cândva Greco-catolică, mai puțin satele Râzoare (Mașca) și Peteritea, iar populația maghiară era reformată și minoritar romano-catolică, religie prigonită în Transilvania sute de ani de principii protestanți sau unitarieni, dar revigorată de împărații habsburgi catolici.

Sinagoga și bisericile

Cea mai frumoasă clădire de cult a orașului era Sinagoga, evreii fiind a doua minoritate a târgului în 1940. Cumplit de eficientă a fost deportarea și ce a rămas mai apoi din comunitate a plecat din ”raiul” comunist. De departe își întrețin cimitirul de pe dealul școlii, iar când s-a dărâmat sinagoga de comunisti în anii 70  mi-am vazut o seamă de dascăli cu lacrimi. Eram mic copil atunci și nu am înțeles. Acum, îmi plâng eu acei dascăli deși nu toți s-au dus. Elevii de acum nu înțeleg de ce.

În centrul orașului sunt patru biserici, trei în piața centrală și imediat alături cea greco-catolică. Cea mai impunătoare biserică  este cea reformată. Are în hol table de marmură închinate ”eroilor noștri” din războiul dintre 1914-1918. Copilul ne-a întrebat cu cine s-au luptat acei eroi ai maghiarilor ? ”Eroii lor cu eroii noștri !”

Cea mai mare biserică

Biserica unde merg cei mai mulți credincioși este desigur cea ortodoxă care respectă stilul bizantin cu o frescă interioară în aceeași manieră artistică a reprezentării orientale.

Biserica romano-catolică din piața centrală, are un aer de gingășie datorită micilor sculpturi și icoane, iar mie îmi este dragă pentru că în copilărie era singura deschisă tot timpul și mă adăposteam de ger sau ploi. La ortodocșii mei era închis.

Biserica Greco-catolică la intrarea în ”Piața de joi” are o arhitectură vădit occidentală, fiind ridicată și prin intervenția unor directori de firme ortodocși, iar acolo se pot vedea  printre credincioși câțiva din marii dascăli lăpușeni.

Preotul greco-catolic Silviu Hodiș a făcut să viețuiască în orășel o librărie, o editură prestigioasă ”Galaxia Guntenberg”, o tabără ecumenică pentru copii și multe evenimente culturale.

Cea mai mare biserică a orașului este a Protopopiatului ortodox, lângă stadion și este aproape de finalizare, acolo construindu-se și spații administrative pentru protopopiat.

În zonă sunt reprezentate și alte confesiuni religioase în procente mici, cea mai importantă fiind cea penticostală și mai sunt și membri din ”Martorii lui Iehova”, baptiști, ”Oastea Domnului ”. Curios este că ”Oastea Domnului”, deși a fost înființată cu scopul de a proteja ortodoxismul de neoprotestantism, unii preoți au considerat-o anticamera ”pocăiților ” – termenul generic dat neoprotestanților.

Competiție la sate

Oamenii seamănă, dar între sate există și mici diferențieri. Cei din Rohia sunt apreciați drept mai descurcăreți și mai solidari, (”Oltenia Țării Lăpușului”), dar un fost student îmi replica că ”pocăiții din Răzoare sunt mai tari, au ocupat toate spațiile comerciale”.

În Răzoare (Mașca) este într-adevăr o importantă comunitate penticostală cu oameni de apreciat ca reușită economică și cea mai frumoasă biserică a cultului penticostal din zonă – ”Maranata”.

În vremea copilăriei mele era și o competiție – cea mai importantă, între școlile  de pe sate – Rogozul și Răzoarele concurau pentru locul I atunci (în această ordine) prin cei mai mulți elevi reușiți în foartele bune clase de liceu și ulterior la facultate.

În afară de valoarea dascălilor de acolo trebuie apreciat și faptul că naveta era mai ușoară, satele mai numeroase si cu acces mai ușor la locurile de muncă. În, Răzoare, erau de exemplu patru exploatări diferite de minereu- mangan, bentonită, calcar marmoreean și mică (”sclipăț”). În anii 50 aici, erau cei mai mulți nealfabetizați, dar nivelul școlii determină în timp și pe cel al comunităților.

Elevii Lăpușului

Sate cu oameni foarte valoroși, Suciurile, Groșii, Coroienii, Vimele, Boierenii, Cupșenii, Lăpușul românesc, aveau condiții de navetă foarte grele ceea ce a afectat rezultatele școlare ale elevilor navetiști.

Memoria este selectivă și avem tendința de a reține doar ceea ce a fost frumos. Majoritatea elevilor străluciți ai Lăpușului au plecat și nu s-au mai întors pentru că se dădeau doar două ore de ”curent electric” pe zi, drumurile erau mizere, viața era deosebit de grea, iar părinții se sacrificau și plăteau meditații din greu să le poată pleca pruncii de acasă, din această zonă.

Când dai nume, chiar de localități, apar invidii și nemulțumiri. Mai există o competiție a caselor. După frumusețea (unii spun și inutilitatea mărimii) îți poți da seama de unde au plecat cei mai mulți oameni la lucru ”afară”.

Un clasament ar putea fi Ungureni (singurul sat necooperativizat și mari cumpărători de case în momentul 1989), Rogoz, Răzoare. Din păcate, banii agonisiți ajung mai ales de case și mașini nu se dezvoltă și unități economice. Întreaga zonă are frumusețea ei și fiecare loc frumusețea lui. Mai nou frumusețile se pot și vedea pentru că s-au construit și drumuri asfaltate, iar accesul este ușor.

Monument pentru români

Un monument în centrul orașului este închinat românilor uciși la 5 decembrie 1918 pentru ce s-a întâmplat în 1 Decembrie 1918. I-au mitraliat niște militari unguri din alte zone, fiindcă, spre cinstea lor, mulți maghiari din Lăpuș i-au adăpostit atunci pe românii care veniseră să sărbătorească Marea Unire de la Alba Iulia și erau căutați pentru a fi omorâți. Satul Libotin a dat cei mai mulți martiri atunci.

Dacă mai există resentimente între  români și maghiari în zonă, culmea, aceastea nu sunt datorită masacrului din 1918, sau a anului 1940 al Dictatului de la Viena, ci faptului că în primii ani ai stalinismului, funcțiile de activiști PCR/ PMR, securiști și milițieni erau ocupate de niste unguri care asupreau populația (să recunoaștem că îi asupreau inclusiv pe ungurii lor). A rămas o zicală ”L-a bătut mai tare decât Hadrany” – după numele unui milițian din anii 1950 care bătea și schingiuia oameni.

Biserici de lemn

Sunt mai multe biserici de lemn monument istoric, cele mai cunoscute în satele Rogoz si Răzoare. Protopopiatul are 49 de parohii cu frumoasă activitate, deși multe sate sunt îmbătrânite.

Din păcate, Sărbătoarea ”Luminației” (Pomenirea morților ) de la începutul lui noiembrie, care era de fapt un prilej de comuniune între români si maghiari, între ortodocși si celelalte comunități, practic o adunare a fiilor orașului răspândiți în țară și în întreaga lume, a fost decalată de protopopiat, dar credincioșii speră că se va reveni asupra acestei decizii.

Liceele din oraș

Unul dintre cele două licee poartă numele lui Petru Rareș, la inițiativa unui extraordinar profesor de literatură, Ioan Filip, domnitorul fiind cel care a pomenit în scris satele din zonă care i-au dat viteji ostași, iar al doilea liceu (tehnologic) numele lui Gr. Moisil din motive necunoscute (mie), și care nu mai are în curte stejarul multisecular, ci doar amintirile a peste 50 de generații de elevi.

Exista în vremuri un singur liceu, ”Petru Rareș” mutat acum într-un spațiu nou, lângă râu, (în ”deal” s-a înființat Liceul Tehnologic). Despre vechiul liceu se glumește că a fost ”cea mai productivă fabrică” a orașului.

Productivitatea și-a avut secretul în câteva generații de dascăli de excepție care au ” produs” nu numai foarte mulți elevi care au ”intrat la facultate”,  dar în principal au modelat oameni și caractere care s-au impus de la Politehnică – IT , Medicină, Presă, Justiție prin multe locuri în țară și străinătate.

Sigur că fiecare om are amprenta lui individuală și suntem atât de diferiți, dar cei care cunosc zona și oamenii locului ar putea să indice niște trăsături comune – osârdia, în primul rând sunt niște robași și apoi  cumsecădenia, pudoarea – timiditatea chiar, și ne-am opri aici și din respect față de cei din alte părți și din … pudoare, dacă mai e voie în ziua de azi.

Casa de Cultură

Casa de Cultură are numele academicianului Vasile Latiș – important latinist și folclorist.

Un șantier arheologic spectaculos din comuna Lăpuș arată că zona este de foarte multă vreme populată – sigur înainte de venirea maghiarilor cu care de altfel, relațiile sunt foarte bune, iar pe hărțile vechi localitatea era trecută drept Lăpușul unguresc spre deosebire de Lăpușul românesc lângă munte – unde era și pământul mai rău.

Apropo de calitatea terenului agricol, satul Ungureni a fost mutat sub munte și pe vechea vatră s-a constituit un sat exclusiv din maghiari, Dămăcușeni – acum remarcați ca și excelenți zarzavagii și cultivatori de flori.

Orașul este mult mai circulat în iulie, august, când se întorc ”brigăzile internaționale” și joia când e zi de târg.

În Tg. Lăpuș sunt două hoteluri mici în centru și mai știu vreo 3 pensiuni, spre Dămăcușeni, spre Rohia – unde patronii produc miere și zarzavaturi bio și în pădure lângă lacul Lighet. În satul Răzoare este o pensiune rustică, cu straie și mobilă populare.

Ceainărie cu expoziție de haine

În centrul orașului este o Ceainărie cu expoziție de haine și obiecte populare superbe (locul I pe județ ca amenajare într-un an recent) și un restaurant unde sunt poze ale orașului vechi.

În satul Stoiceni, al cunoscutului Grigore Leșe, există o Casă a creației populare, un loc superb de popas, casa fiind o reproducere fidelă a locuințelor tradiționale.

În satul primarului colonel (rez) Mitru Leșe, nu întâmplător reales, Borcut, și în Stoiceni sunt excepționale izvoare de apă minerală, dar specific unor bravi români și bravi politicieni, nu se prea poate bea din acele izvoare.

La 10 km spre Baia Mare se găseste un muzeu de sculptură în aer liber, Florian, în Poiana Soarelui, cu intrare liberă, acces auto, la 2 km prin pădure .

Comuna Coroieni de lângă oraș, are cel mai mare primar al judetului Maramures si unul dintre cei mai mari din țară (la propriu), Gavril Ropan, considerat însă și foarte de ispravă, cu impact asupra întregii zone.

Triburile cu pălării mici

Din Tg. Lăpuș se poate merge ușor spre vestita zonă a harnicilor oameni din ”triburile cu pălării mici”:

  1. Pe un drum recent asfaltat prin Suciu de Sus, Groșii Țibleșului, peste munte la Mănăstirea Botiza și imediat Bârsana
  2. Pe la Lăpușul Românesc, Băiuț, Cavnic spre Ocna Șugatag – Sighetul Marmației

Cunoscătorii știu, însă, că pălăriile mici au fost relative recent adoptate din portul oșenilor, înainte vreme clopurile moroșenilor fiind destul de mari.

În timp există schimburi culturale între regiuni. Așa de exemplu în Lăpuș se dansează acum și un fel de horă în cerc, lucru care nu se făcea de loc mai demult, jocurile doar în pereche și cântecele fiind ca pe Someș adică o succesiune – un pas jumătate (de început), doi pași, patru pași, roate și șapte pași. Există și o puternică influență a Năsăudului, în zona Suciu de Sus – Groșii Țibleșului, pălăriile fiind împodobite cu pene de păun.

În zona pentru drumeție sunt ”Cheile Lăpușului” – din satul Răzoare (imediat lângă Tg. Lăpuș) până dincolo de Cetatea Chioarului.

Propice pentru vânătoare

Meleagurile sunt lăudate ca excepționale pentru vânătoare de mistreți, căprioare, cerbi și restul faunei care trăiește în zonă. Dacă vorbim despre trăsături comune umane poate ar merita să amintim că din păcate, majoritatea celor care practică vânătoarea (sport în trecut) sunt asimilați, în toată țara și prin extensie si în zona Lăpuș, unei ”faune” controversate unde se întâlnesc potentați ai zilei să socializeze departe de microfoanele ”serviciilor” și să își etaleze mașinile, armele și echipamentele.

Oamenii buni și corecți ar trebui să fie și ei mai atenți cu cine se însoțesc la vânătoare. În plus creșterea și hrănirea mistreților de către vânători este reclamată că duce  la distrugerea culturilor agricole a satelor, mai ales a celor adiacente Cheilor Lăpușului.

Rai pentru pescari

Aceste Chei erau un rai pentru pescarii, adolescenții și studenții iubitori de natură. Există o densitate extraordinară a scobarului dar erau bine reprezentate și alte specii. Recordul văzut este o știucă de 5,5 kg ( dl. Soni Szoke ) și pescuitul la clean cu ruda (când cleanul se împerechea  se adunau peștii în vaduri atât de mulți încât bărbații băteau apa cu bote lungi pentru a-i culege mai apoi în coșuri cu mâna liberă). Recordul auzit, din mai multe surse, este de 155 scobari într-o zi, iar cel personal nu poate fi glorificat, fiindcă s-a manifestat mai ales cu speciile albișoară și roșioară (pești foarte mici prinși de obicei de copiii începători).

O microcentrală din aval de Lăpuș și invazia din ultimii ani a cormoranilor (păsări pescari extrem de lacome) tind să statueze toate aceastea în…amintiri doar din copilărie, fără șanse de  întoarcere.

Un țăran din zonă se întreba de ce oare sunt mai ocrotiți mistreții și cormoranii decât oamenii locului? Iar dacă este vorba despre ocrotirea oamenilor trebuie să amintim că între satele Vălenii Lăpușului și Peteritea există un cătun de romi – Ponorâta, cu o explozie demografică manifestată din păcate și prin cerșetorie, furturi de recoltă și nutreț, furturi de găini, care interesează și ca masă electorală și asistați sociali.

Doar într-un asemenea loc disperat poți să îți dai seama ce nereușite are societatea românească în rezolvarea unor probleme sociale.

Povestea acordeonului

Am vorbit despre oamenii de pe sate și mai nimic despre cei din oraș. Între clasele a -2-a și a 4 a, tata, care știa muzică precum toți învățătorii clasici, m-a trimis la Casa Pionierilor din Tg. Lăpuș la acordeon. Era un instrument mai simplu, potrivit talentului și mă duceam o dată sau de două ori pe săptămână. Ori eu eram foarte mic sau acordeonul era mare, că în drumul de la stația de autobuz la Casa Pionierilor de fiecare dată cineva îmi lua acordeonul și mi-l căra pe drum.

Erau vreo 500 de metri- iar eu încercam să fug pentru că autobuzul întârzia de multe ori. Nu voiam să dau acordeonul nimănui să îl care pentru că mă simțeam viteaz și mi-era rușine.

Cel mai rușine mi-a fost când m-a ajutat o doamnă. Deloc nu am vrut, iar altă dată un tânăr m-a păcălit și mi-a zis că el oricum avea drum într-acolo. L-am pândit și am văzut că mergea în cu totul altă parte, a venit ceva drum special să îmi care mie, copilul de atunci, acordeonul. Cât de mult aș fi vrut să știu acum cine a fost acel om. Cam atâtea sunt toate cuvintele care ne pricepem să le spunem despre acei oameni. Eram dator cu ele.

Adrian Marian

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

U-BT Cluj-Napoca PIERDE meciul 3 al finalei Ligii Naționale de Baschet în fața CSM CSU Oradea

Publicat

u-bt

U-BT Cluj-Napoca a pierdut meciul 3 al finalei Ligii Naționale de Baschet în fața CSM CSU Oradea. Bihorenii au câștigat cu 94-92. Este prima înfrângere în competițiile interne în mai bine de un an, scrie Baschet.ro

„Felicit echipa Oradiei, au jucat un baschet mai bun decât noi azi. Din păcate, un nou meci în care am pierdut foarte urât lupta la recuperări. Nu am reușit să câștigăm această bătălie, a fost 42-26. Cred că acolo trebuie să vedem formulele de joc și să îmbunătățim, să ne luptăm mai mult pentru acest aspect. E o finală, jucăm cu o echipă bună, e 2-1 și mergem mai departe.

U-BT Cluj-Napoca PIERDE meciul 3 al finalei Ligii Naționale de Baschet în fața CSM CSU Oradea

Ne-am luptat până la urmă, asta este o caracteristică a echipei noastre, însă azi nu am mai reușit să întoarcem soarta meciului și să câștigăm. Gândul nostru se îndreaptă deja spre meciul de luni și să vedem ce putem face mai bine pentru a câștiga”, a declarat după meci, Mihai Silvășan, antrenorul clujenilor.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Trenurile Soarelui vor lega zilnic Clujul de staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării, de la jumătatea lunii iunie

Publicat

De

Trenurile Soarelui vor pleca zilnic de la Cluj-Napoca

Trenurile Soarelui vor pleca zilnic din gara din Cluj-Napoca începând din noaptea de 14 spre 15 iunie, anunță CFR Călători.

Trenurile vor circula pe toată durata sezonului estival, rtespectiv timp de trei luni, până la data de 7/8 septembrie 2024.

Trenurile Soarelui vor lega zilnic Clujul de staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării, de la jumătatea lunii iunie

Clujenii vor avea stfel posibilitatea să meargă cu trenul în staţiunile de la Marea Neagră, dar şi în Delta Dunării

CFR Călători a anunțat că 30 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe spte Litoral din toată ţara.

„Toate regiunile ţării vor fi conectate în perioada verii cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători oferind tuturor posibilitatea de a călători fie cu trenurile directe dinspre Arad, Deva, Timişoara Nord, Reşiţa Nord, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Buzău, fie prin asigurarea unei conexiuni rapide din Bucureşti Nord prin intermediul trenurilor care circulă într-un orar cadenţat (la 1-2 ore) pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur”, au precizat reprezentanții CFR Călători.

Cum vor circula Trenurile Soarelui

Timp de trei luni, 30 de trenuri directe (15 dus/15 întors, inclusiv ramurile aferente), din care 14 trenuri (7 dus/7 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia, iar 36 de trenuri (18 dus/18 întors) vor asigura legătura Capitalei cu litoralul şi retur:

  • 15 perechi din Bucureşti Nord (din care 9 perechi trec şi prin Bucureşti Băneasa),
  • 2 perechi numai din Bucureşti Băneasa şi o pereche din Bucureşti Obor.

Pentru călătoria spre Delta Dunării, din 15 iunie 2024, trenurile IR 1981/ R 8653 şi R 8656/ IR 1982 vor asigura zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur pe întreaga durată a sezonului.

De asemenea, în Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraş şi retur cu trenuri dinspre Capitală sau Constanţa.

În perioada programului estival de transport, pe secţia Constanţa – Mangalia, turiştii aflaţi pe litoralul românesc au posibilitatea de a călători între staţiunile de pe litoral cu trenurile Regio puse la dispoziţie de CFR Călători.

De asemenea, trenurile de lung parcurs care vin din mari oraşe ale ţării (cu plecare din Arad, Oradea, Timişoara, Satu Mare, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Sibiu, Reşita, Suceava, Iaşi, Craiova, Bucureşti etc) vor asigura legătura directă cu staţiunile de pe litoral, până la Mangalia.

Reduceri și gratuități

„Durata călătoriei pe ruta Bucureşti – Constanţa este în medie de circa 2 ore şi 20 minute – timp greu de atins de alte mijloace terestre de transport, din centrul Bucureştiului până în centrul Constanţei.

Toate trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane clasa climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptop-ului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uşi de acces şi intermediare semiautomate.

Majoritatea vagoanelor sunt modernizate (reconstruite integral) în ultimii 14 ani. De asemenea, trenurile cu parcurs lung au în compunere vagoane cuşetă şi vagoane de dormit”, au mai precizat reprezentanţii companiei.

  • Călătorii pot beneficia de reduceri precum:
    10% reducere din tariful de transport la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors;
  • o reducere de până la 10% din tariful de transport la cumpărarea cu anticipaţie,
  • 25% la cumpărarea în baza cardului TrenPlus.

Elevii beneficiază de gratuitate, iar studenţii de 90% reducere la călătoria în vagoanele clasa a 2-a.

Citește mai departe

Editorial Opinii

LECȚIA de istorie. Despre tătari. În 18 mai au Ziua Surghiunului. Distrugerea satului Sic

Publicat

Într-o clasă de la un liceu considerat de elită din Cluj un premiant din clasă terminală întreba cine sunt tătarii? În țara clampăului care a lansat sintagma ”România educată” și pe care, observați, cu eleganță nu îl nominalizăm, tema ar merita câteva note. Adolescenții elevi sunt victime, nu autori ai Deșcolarizării României, syntagma lansată de istoricul și scriitorul ieșean Mircea Platon ( NB: clămpău, clămpăi s. m. 1. individ greoi. 2. demagog. cf. Wikipedia).

La 18 mai 2024 se împlinesc 80 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, când Stalin a hotărât strămutarea lor în condiții de transport ucigătoare. 18 Mai 1944, zi de doliu pentru întreaga etnie care îşi aminteşte cu spaimă și durere eternă de povestea dramatică a unui întreg neam.

OPINIE. Lecția de istorie. Despre tătari. În 18 mai au Ziua Surghiunului. Distrugerea satului Sic

Pentru că noi suntem o comunitate crescută într-un spirit umanist, suntem creștini și mai ales suntem români caracterizați de bunătate și toleranță avem respect și compasiune față de suferința omenească. Cu atât mai mult cu cât a fost suferința unei întregi etnii.

Din păcate nici pe vremuri, manualele de istorie nu erau prea generoase în date privind istoria popoarelor vecine sau cu care românii au interacționat și conviețuit secole dacă nu milenii. Ce nu cunoști ajungi să te sperie sau chiar să urăști.

Avem 17 deputați care reprezintă în Parlamentul României minorități entice în afară de cea maghiară. Au fost puține informații în școală despre istoria ungurilor, sârbilor, ucrainenilor, turcilor, bulgarilor. Se pare că în prezent situația este și mai acută fiindcă am avut (ne ?)șansa de a avea reformatori care au bulversat școala românească.

„Denumirea în sine de tătari a fost o inexactitate care s-a perpetuat”

Pentru că suntem în 18 Mai să rememorăm câteva date. Poate mulți tineri nici nu știu cine au fost tătarii și îi ajutăm fără să fie ei nevoiți să apeleze la ”goagăl” cum spunea un primar de sector din București.

Denumirea în sine de tătari a fost o inexactitate care s-a perpetuat. Armatele lui Gingis Han si a urmașilor săi erau un conglomerat de etnii. Una dintre ele era o facțiune turcică, tătarii, foarte asemănători cu mongolii după comportament și mod de luptă, iar numele lor s-a dat acelor hoarde care s-au stabilit în Estul Europei, mai ales în Crimeea. Numele de tătar vine din chineză și nu este tocmai un eufemism, cei intresați pot afla imediat.

Apar în Europa pe la 1241. Au pulverizat în acel an statul maghiar la Bătălia de la Râul Mohi și ceea ce istoricii nu declamă, au dat un răgaz românilor transilvăneni să reziste mai bine în timp tendințelor și acțiunile de maghiarizare.

„Crimeea a fost definitiv cucerită de ruși în 1783”

S-au remarcat cei numiți tătari în istorie prin jafurile, prădăciunile, masacrele, la care au supus timp de secole mai toate popoarele cu care au intrat în contact. Este ”tratamentul” aplicat și românilor din cele trei principate, începând de la invazia lor în Europa la 1241 până în secolul al XVII-lea.

De exemplu, la 1717 au ras de pe fața pământului orașul Sic ( județul Cluj) de mărimea orașului reședință de județ, ucigând toți bărbații de la nou născut până la cei mai bătrâni. Sicul nu și-a mai revenit niciodată la statutul de oraș. În Transilvania au fost învinși de maramureșeni în 1718, iar ultima invazie de jaf și pradă în Țările Române a avut loc în 1768. După aceea Crimeea a fost definitiv cucerită de ruși în 1783.

Să fie îngăduită o comparație. Prima Universitatea europeană a fost înființată la Bologna, Italia pe la 1060. Peste 700 de ani pe noi ne mai prădau tătarii…

„Are loc un declin numeric al populației planetei”

La 1241 – 1242 hoardele mongole conduse de Batu si Subotai nepot si cumnat al lui Gingis Han ar fi putut cuceri mai multe teritorii, dar moartea Marelui Han Ogodai a fost o șansă pentru europeni. Evenimentul i-a determinat să se întoarcă în Asia pentru a participa la alegerea următorului mare han. Batu nu a fost ales și hoardele mongole din Vest care atacau Europa nu au mai primit un sprijin substantial.

Posibil în acest context a crescut rolul/ponderea tătarilor în conglomeratul mongol-european. Hanatul ”Hoardei de Aur” cum era denumit statul mongol dinspre Europa s-a împărțit în timp în Hanatul Kazanului, Astrahanului și al Crimeii. Cel al Crimeii ne interesează mai mult fiind mai aproape și rezistând până când, reiterăm, în 1783 a fost ocupat de ruși.

Numeric, victimele produse de invaziile mongole este colosal, depășesc pe cele din al Doilea Război Mondial. Peste 100 de milioane din care 20 de milioane în Europa, peste 10 milioane in Iran, populatia Chinei se injumătățește ! Scăderile de populație pot fi comparate doar cu ravagiile făcute de variolă în rândul populațiilor amerindiene după apariția europenilor în America.

Are loc un declin numeric al populației planetei în asemenea hal, încât, în stupizenia ecologistă contemporană s-a spus că Gingis Han a fost cea mai mare personalitate care a contribuit la conservarea planetei prin stoparea demografică.

Deși nimeni nu pare să se fi îngrijit să ne învețe și lucruri pozitive despre tătari, pentru corectitudine, ar merita să încercăm câteva.

Subotai, care a atacat Europa, a fost unul din foarte puținii generali din istoria omenirii care nu a pierdut nici o bătălie ( Ex: generalul francez Leclerc, mareșalul Suvorov. )

Concepția strategică a lui Subotai de a fracționa, a deplasa și a reuni armatele în locul cel mai important se va regăsi peste veacuri doar la Napoleon.

„Stilul lor de luptă de arcași călări îi făcea de multe ori invulnerabili”

Arcul tătărăsc era atât de performant încât nu a fost egalat decât de cel făcut în timpul actual cu tehnologie digitală. Era compus din mai multe părți, fabricarea lui dura până la doi ani și se făcea din vine de bou și diferite esențe tari de lemn. Era mult peste teribilul arc galez care a distrus cavaleria în zale franceză la Crecy, Poitiers, Azincourt. Este consemnată performanța că unul dintre nepoții lui Gingis Han a reușit să atingă o țintă la 500 de metri.

Puteau fi învinși mai ales la retragere. ” Și i-a biruit vodă si a slobozit o mulțime de robi și vite si le-a luat prada înapoi !”

Stilul lor de luptă de arcași călări îi făcea de multe ori invulnerabili. Se apropiau de adversar la o bătaie de săgeată, trageau și apoi nu mai putea fi prinși. Se pare că și rasele lor de cai erau unice prin rezistență și viteză. De asemenea reușeau să străbate distanțe enorme prin stilul lor aparte de călărit buiestru.

Au influențat decisiv coagularea unor popoare slave și impunerea Moscovei drept cel mai important oraș al rușilor.

Imperiul mongol a fost cel mai extins teritorial din istorie. Era chiar peste gluma ”Cu cine se învecinează URSS ? Cu cine dorește !”

S-a realizat o extindere a rețelelor comerciale internaționale și perfectarea unor schimburi culturale și tehnologice la distanțe nemaitâlnite până atunci.

„Prohitlerismul a fost un pretext dement”

Pentru că în timpul celui De-al Doilea Război Mondial datorită terorii instituită de rușii de atunci, mulți tătari crimeeni ar fi trecut de partea lui Hitler, au fost strămutați din Crimeea prin tot URSS-ul și de abia după prăbușirea comunismului au reușit o parte din ei să revină în peninsulă. Pănă acum am reținut din istorie termenul de strămutați, nu de genocid. Corect este cel de genocid. Se estimează că cca 46 % dintre tătari, în special copiii, bătrânii și femeile au fost uciși de condițiile groaznice de transport.

Prohitlerismul a fost un pretext dement. Bărbații tătari în putere erau chiar pe front luptând împotriva germanilor. Motivul real care se întâlnește în toată istoria de ocupație a Rusiei este distrugerea națiunilor și rusificarea intensă a țării. Când s-a terminat războiul acei bărbați tătari, eroi unii, nu s-au întoars pentru că nu îi mai aștepta nimeni. Au hoinărit disperați pe întinsul Rusiei pentru a-si regăsi familiile dacă acestea au supraviețuit. Greu de imaginat disperarea acelor oameni.

Este recunoscută cruzimea rusească (de atunci) în a pedepsi popoare întregi fără a cerceta măcar cine anume a fost de vină pentru o atitudine anume. S-a dorit ca tot acel popor să dispară în oceanul rus.

„Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar”

Sugestivă este declarația deputatului corespondent etniei, Amet Varol, din grupul minorităților naționale al Parlamentului României:

„Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor şi a asistenţei sanitare.

„Duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei”

Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora. ”

Deci nu numai că i-au silit să își părăsească localitățile de domiciliu, ci rușii (de atunci) s-au asigurat și că alte etnii nu vor sări în sprijinul tătarilor deportați.

În Ardeal circulă o glumă cu Gheorghe care este supărat brusc pe Janos, până atunci buni prieteni. ”-De ce ?

-Pentru că voi ungurii l-ați ucis pe Mihai Viteazul.

-Dar bine, acestea sunt fapte de acum peste 400 de ani.

„Ar fi culmea să avem resentimente față de tătarii de acum”

-Da, dar eu aseară am fost informat !” ( NB: Marele Voievod a fost ucis de mercenari belgieni vorbitori de franceză, valonii, la ordinul unui italian de origine albaneză, ori dacă ni se pare mai digerabil, a unui albanez Giorgio Basta, născut la Napoli și crescut în Italia.

În același spirit ar fi culmea să avem resentimente față de tătarii de acum, pentru acțiunile de acum câteva sute de ani și să nu fim mișcați de tragedia unui popor și a multor alte popoare lovite de cruzimea acelor ruși de demult. Este de ajuns peste măsură să ne preocupe ce fac rușii de acum.

Când s-au întors în Crimeea, cei care au supraviețuit, sau urmașii lor, și-au găsit casele ocupate de către coloniștii ruși. Acolo nu a funcționat nici o retrocedare. Si-au construit alte case și au fondat localități noi. Li s-a interzis de către ruși să își omagieze morții de la 18 Mai 1944.

Speculând istoric ne-am putea gândi că boierii moldoveni, la Stănilești 1711, nu i-au trădat pe ruși și pe Dimitrie Cantemir când nu au mai vrut să îi aprovizioneze cu mancare și apă, provocand înfrângerea lor. În fapt si-au salvat țara. Agresivitatea cu care rușii s-a purtat cu românii moldoveni din Basarabia justifică peste ani atitudinea acelor boieri înțelepți și patrioți.

„Tinerii trebuie învățați ce a fost Holocaustul”

În România, comunitatea tătară conviețuiește normal în Dobrogea cu celelalțe naționalități, membrii ei fiind remarcați comercianți și meșteșugari. Din păcate mulți au emigrat în Turcia, au rămas tot mai puțini și din cei care au rămas este o vitregie a vremurilor că sunt mai cunoscuți antrenorul de hanbal al Naționalei, Aihan Omer și fotbalistul Denis Alibec.

Este onorabil că a apărut un manual și teme despre Holocaust. Cu nimic nu este știrbită importanța și cinstirea acestui tragic eveniment, dacă avem grijă la proporții, la toate națiunileși la importanța acordată istoriei românilor și mai ales educației naționale. Patriotismul nu e un termen desuet nici caduc.

Tinerii trebuie învățați ce a fost Holocaustul să nu se mai repete. Dar trebui să știe și că la bătalia de la Teișani din 1602, Stroie Buzescu s-a sacrificat și l-a învins pe Ghirai cel mai bun luptător tătar. Condiția era ca armata pierzătorului să se retragă. Se pare că atunci tătarii s-au ținut de cuvânt. Istoria are legend frumoase, precum și povești tragice cum este Holocaustul. Dar, să nu uităm că în această parte de lume rușii de demult au provocat în 1923-1933 Holodomorul. Rușii de acum nu ne lasă să îi uităm deloc.

Adrian Marian

Citește mai departe

EVENIMENT

Moment ISTORIC pentru Cluj-Napoca: Încep lucrările la Spitalul Regional de Urgență. STARTUL la centura metropolitană, pe 24 mai

Publicat

boc

Astăzi a avut loc ceremonia de spargere a solului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, care a însemnat începerea efectivă a lucrărilor la acest obiectiv. La eveniment au participat și președintele PNL, domnul Nicolae Ciucă, primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, președintele PNL Cluj, domnul europarlamentar Daniel Buda, secretarul general al Guvernului, domnul Mircea Abrudean, viceprimarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Dan Tarcea și primarul comunei Florești, domnul Bogdan Pivariu.

„Ce se întâmplă astăzi la Cluj reprezintă un moment istoric nu doar pentru comunitatea noastră, ci și pentru întreaga Transilvanie. În egală măsură, demonstrează capacitatea noastră de a munci împreună: guvernare locală,universități, cetățeni și, nu în ultimul rând, forțe politice responsabile. Mă bucur că am putut fi, acum mulți ani, acela care a semnat Hotărârea de Guvern prin care acest teren de 7 hectare, din Florești, a fost dat pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență. De asemenea, mă bucur că, în calitate de primar al Clujului, împreună cu colegii mei, am reușit să schimbăm proiectul metroului, cu aprobarea Guvernului și a Uniunii Europene, ca lucrările să înceapă de aici, din Florești, pentru a putea asigura un al treilea acces suplimentar la Spitalul Regional de Urgență.

Moment ISTORIC pentru Cluj-Napoca: Încep lucrările la Spitalul Regional de Urgență. STARTUL la centura metropolitană, pe 24 mai

Vinerea viitoare, în 24 mai, vom deschide lucrările la primul tronson al centurii metropolitane de la cluj, care are ca menire principală lărgirea de la patru la șase benzi a drumului Cluj-Florești pentru a asigura în primul rând accesul direct la Spitalul Regional de Urgență pentru ambulanțe, dar și pentru transportul public dedicat.
Avem în această zonă proiecte de peste 3 miliarde de euro în lucru. Aceste proiecte sunt meritul capacității noastre de a lucra împreună.

La Cluj am demonstrat că atunci când este vorba despre interesul public major ne dăm mâna. Doresc să mulțumesc și Universității de Medicină și Farmacie pentru că ne-a oferit motivul pentru care să realizăm acest spital: degeaba dorești, dacă nu nu ai și resursa umană capabilă să facă posibil un asemenea spital regional de urgență” a declarat primarul Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc.

„Îi felicit pe toți cei care s-au implicat în acest proiect”

„Cred că trebuie să vorbim puțin despre ce se întâmplă astăzi aici. S-a vorbit destul în toți acești ani. Este un proiect așteptat de foarte mulți ani. Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, indiferent de formațiunea politică, să ne ocupăm de accesul la servicii medicale performante. Este un gest de recunoaștere față de truda medicilor și profesorilor din România. Clujul merită acest lucru cu prisosință. Nu de multe ori am auzit că cel mai bun medic din zonă este acceleratul de Cluj. Îi felicit pe toți cei care s-au implicat în acest proiect”, a declarat președintele PNL, fost premier al României, domnul Nicolae Ciucă.

„O să vorbesc puțin pentru că eu sunt un om al faptelor. Aș spune că acest teren are o istorie lungă, poate chiar o telenovelă. Ani de zile ne-am chinuit să rezolvăm problema terenului. În 2018 am reușit să-l predăm Ministerului Sănătății. Acum este un nou început. Mă bucur că am ajuns aici. Le mulțumesc mai marilor de la București pentru că au înțeles că această colaboare între cele două partide responsabile este cheia în a reușit în multe proiecte regionale. Oamenii așteaptă de la noi fapte și lucruri concrete. Consiliul Județean va continua să se implice în infrastructura de la acest proiect”, a precizat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.

„Spitalul Regional de Urgență Cluj va avea o suprafață construită totală de 184.013 mp”

„Suntem la un moment istoric, debutul lucrărilor la Spitalul Regional de Urgență. Cu fiecare pas și fiecare etapă parcursă punem bazele pentru a edifica acest spital. Medicii noștri vor salva vieți aici. Spitalul Regional de Urgență înseamnă acces la servicii medicale de calitate și, cel mai important, înseamnă speranță. Vreau să vă asigur că primăria Florești este un partener de nădejde. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți, să ne țină sănătoși și să implementăm cu succes acest proiect”, a declarat primarul comunei Florești, domnul Bogdan Pivariu.

Contractul, cu o valoare licitată de 52.277.047,79 lei (fără TVA), presupune lucrări de organizare de șantier, excavare grosieră a pământului, devierea rețelelor de utilități și amenajarea căilor temporare de acces precum și construcția unei incinte etanșe de pereți mulați și ziduri de sprijin din piloți forați.

La finalizare, Spitalul Regional de Urgență Cluj va avea o suprafață construită totală de 184.013 mp, din care 176.638 clădirea principală, structurată pe 8 niveluri S+P+5E+Eth, heliport. Suprafața terenului pe care va fi construit viitorul spital este de 143.064 mp.

Spitalul va avea o structură modernă, la standarde europene, din punct de vedere arhitectural, medical, al echipamentelor și a tehnologiei IT. În proiectul spitalului sunt prevăzute 22 săli de operație, 4 săli de nașteri și 849 de paturi (106 paturi vor fi pentru îngrijiri critice, inclusiv terapie internsivă, terapie intensivă de urgență și terapie intersivă de urgență și îngrijiri a arșilor).

Material comandat de Partidul Național Liberal Cluj, Cod Mandatar Financiar 21240015

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax