În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

La 1 noiembrie, în Transilvania sunt comemorați cei trecuți la cele veșnice. Astăzi este Ziua Morților sau Luminația, obicei care a pătruns la noi doar de câteva veacuri.

Potrivit obiceiurilor și credințelor vechi din satele românești, strămoșii erau chemați și așteptați în fiecare zi.

Tradiții transilvane. Dacii considerau că morții sunt doar „plecați”, ca mesageri pe lângă divinitatea supremă

La 1 noiembrie se comemorează strămoșii, un obicei care a pătruns de câteva veacuri în Transilvania, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Originea acestei celebrări o dezvăluie etnologii și istoricii, care au studiat obiceiurile și credințele popoarelor antice.

Aflăm că la această dată popoarele celtice sărbătoreau „Capul Anului”, adică începutul unui nou ciclu agrar, când se punea sămânța grânelor în pământ, iar strămoșii contribuiau la „viața rodului” și la fertilitatea ogorului.

“Din acele vremuri, potrivit etnologului Maria Bocșe, în Apusul și Sudul Europei s-a îndătinat celebrarea morților în această zi”, arată specialiștii clujeni.

Luminația, un obicei importat

În ținuturile carpatice, datorită multiplelor legături spirituale cu Occidentul, în condițiile stăpânirii Imperiului austro-ungar, acest obicei a fost importat.

În satul tradițional transilvan, strămoșii erau și sunt celebrați și invocați de multe ori într-un an calendaristic la anumite „praguri” și „răspântii”, între echinocții și solstiții.

Sunt ținute zile ale morților la „Mucenici”, în preajma echinocțiului de primăvară, la „Lăsatul Secului”, în „Joia Mare”, în Sâmbăta Paștilor, la Ispas și la Rusalii, a doua zi de Sâmedru, în ajunul Crăciunului, și, de fapt, în fiecare sâmbătă din săptămânile anului, arată
cei de la CJCPCT Cluj.

În aceste zile se oferă ofrande pentru cei „trecuți în ailaltă lume”, dar și pentru cei „al căror neam s-a șters și nu-i mai pomenește nimeni”.

Duminica Tomii, cea mai mare sărbătoare a morții

În tradiția românească, arată specialiștii clujeni, cea mai mare sărbătoare a morții era considerată „Duminica Tomii”, numită și „Paștile Blajinilor”.

Relația dacilor cu moartea

Dar în concepția străveche moștenită de la daci, se crede că morții sunt doar „plecați” ca mesageri ai celor vii pe lângă divinitatea supremă, pentru a cere ajutor.

“Între cele două lumi, ‘cea de aici’ și ‘cea de dincolo’, așa cum le numește etnologul Ion Ghinoiu, nu există bariere definitive, viața după moarte fiind doar o prelungire a celei terestre”, arată specialiștii clujeni.

Astfel, potrivit obiceiurilor și credințelor satelor românești, strămoșii erau chemați, așteptați în fiecare zi, dar mai ales la marile sărbători, ca să participe, împreună cu cei vii, la toate evenimentele.

Foto: CJCPCT Cluj

Un clujean a surprins două mari cimitire ale Clujului, vineri seara, de Luminație, din dronă, imaginile arătând miile de lumânări aprinse pe morminte.

Este vorba de Cimitirul Mănăștur și de Cimitirul Central – Hazsongard, unde are loc și un concert în aer liber.

Pe scena impresionantă amenajata la intrarea in cimitir, peste 50 de artisti sustine, pentru prima data in Cluj-Napoca, spectacolul Requiem (Missa pro defunctis), de Luigi Cherubini.

Sursa foto: Sergiu Răzvan

Toată lumea a trecut în această perioadă prin cimitir, pentru a pregăti locurile de veci pentru ziua de 1 Noiembrie, Luminația. La Cluj-Napoca există două tipuri de cimitire, cele de stat, administrate de Primăria municipiului și cele eparhiale, care funcționează pe lângă bisericile ortodoxe și care se află sub patronajul Arhiepiscopiei Vadului Feleacului și Clujului.

Cât costă un loc de veci?

Cine are un deces în familie, dar nu deține în concesiune, ori proprietate un loc de veci, trebuie să se adreseze Serviciului Cimitire Domeniul Public din cadrul Primăriei și va primi un loc în concesiune, dacă are domiciliul pe raza municipiului. În această perioadă, mai sunt locuri libere doar în Someșeni, în Cimitirul ”Moș Ioan Roată”, inaugurat în 2020. Suprafața acestuia este de aproximativ 20 de hectare și are peste 5500 de locuri de veci.

Taxa de concesiune nu este anuală, transmit reprezentanții administrației clujene, ci se plătește o dată la 20 de ani și se ridică la 100 lei pe metru pătrat concesionat, la care se adaugă taxa de întreţinere a cimitirului în valoare de 200 lei pentru fiecare loc de înhumare.

Numărul de persoane care pot fi înmormântate într-un singur loc este determinat de gradul de ocupare al locului pe adâncime și este influențat de timpul scurs între înmormântări. Dreptul de concesiune asupra terenurilor din cimitire se transmite moștenitorilor.

Cimitirele au devenit și parcuri

Un nou concept de cimitir a ajuns și la noi, este vorba de cimitirul-parc. Aceste zone se doresc a fi mai mult decât o înșiruire de morminte, fără o logică anume, ci mai degrabă locuri de reculegere, spații unde se poate petrece mai mult timp, unde mormintele și pietrele funerare trebuie să aibă anumite dimensiuni și forme, distanța dintre ele este reglementată încă de la început,unde există bănci, capele, locuri de întâlnire special amenajate și multă verdeață.

Cavouri cu marmură în cimitirul ”Sf. Lazăr”

Două cimitire respectă aceste reguli, este vorba de ”Moș Ion Roată” din Someșeni și ”Sfântul și Dreptul Lazăr”, situat pe Calea Turzii.

Din 2018 funcționează un cimitir destinat familiilor creștin ortodoxe sau celor mixte, pe Calea Turzii, de asemenea considerat cimitir – parc. Aici există o biserică, o clădire administrativă, două camere de priveghi, un magazin bisericesc și o sală de mese.

Familiile îndoliate pot găsi aici servicii funerare complete, de la obținerea unui certificat de deces până la slujbele de pomenire din timpul și după evenimentele de înmormântare.

Toate locurile de veci de aici sunt tip cavou, cu trei sicrie suprapuse, iar vânzarea se face cu transmiterea unui titlu de proprietate, valabil pentru o perioadă de 99 de ani.

Prețurile sunt cuprinse, în funcție de zona aleasă, între 7145 și 10.785 euro, în funcție de zona aleasă. Dacă plata se face în mai multe rate costurile pot ajunge la 11.400 de euro. Finisajele se realizează din granit, oferta fiind cuprinsă între 5600 și 7000 lei.

Întreținerea anuală a unui loc de veci costă 200 lei.

Tot aici, au fost construite șase clădiri tip cavou,care în această perioadă sunt placate cu marmură. Costul unui astfel de stabiliment este de peste 80.000 euro, conform unor surse Cluj24.ro.

În administrarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca se află aproximativ 576.000 de metri pătrați de cimitir, cu peste 51.000 de locuri de înhumare, aflate în mai multe zone ale orașului, denumite în general după străzile pe care sunt situate. Avem, așadar, Cimitirul Central, Mănăștur, Crișan, Pomet și Someșeni.

Lângă Turda se află cel mai apropiat crematoriu uman

Există în cimitirele parc și locuri destinate urnelor columbar. Ce înseamnă acest lucru? Există familii care nu doresc să urmeze calea tradițională a unei înmormântări și decid care trupurile rudelor să fie duse la crematoriu, iar cenușa să fie păstrată într-un loc special, costurile de administrare fiind reduse la jumătate.

Cel mai apropiat și modern crematoriu uman, ”Pro Ignis”, se află lângă Turda și respectă toate regulile internaționale din domeniu, inclusiv cele de mediu.

Cristina Șendrea

Clujul a fost gazda unui nou eveniment din seria de dezbateri dedicate antreprenorilor organizate de deputatul Viorel Băltărețu. Alături de fostul antreprenor clujean, oameni de afaceri, legislatori și specialiști în domeniul financiar, economic și social au analizat contextul economic al lui 2025.

Având în vedere îngrijorarea crescândă a antreprenorilor români în ce privește o posibilă creștere a taxelor în 2025, Viorel Băltărețu, un susținător al mediului privat, a tras, încă de la începutul dezbaterii, un semnal de alarmă dur: “Putem să nu creștem taxele în 2025, dacă scădem cheltuielile statului.

Putem avea angajați bine plătiți, reducând taxarea muncii și, astfel, companii care să investească în angajații lor, pentru a fi competitive. Transmit, în numele angajatorilor și angajaților din companiile clujene un mesaj ferm: nu vom accepta la nesfârșit să fim pedepsiți pentru că muncim!”

Speakerii prezenți la dezbatere au susținut:

Oana Țoiu, vicepreședintă a Camerei Deputaților, membră a Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială: “Știu că mediul de afaceri își dorește să fie mai puține schimbări legislative și mai puțin frecvente. Doar în ultimii opt ani, fiecare afacere s-a confruntat cu sute de modificări în zona de fiscalitate și câteva zeci în muncă.

Luptăm în continuare pentru eliminarea suprataxării muncii cu normă parțială, pentru că flexibilitatea e o necesitate tot mai prezentă în piața muncii. În ce privește dorința mediului privat pentru o intervenție redusă din partea Statului, aceasta trebuie văzută într-un context mai larg.

Tranziția verde, situația geopolitică actuală, refacerea lanțurilor de aprovizionare, reconstrucția Ucrainei cer mai degrabă un parteneriat strategic guvern-mediul privat, care va sprijini competitivitatea companiilor românești.”

Măsuri pentru stoparea scăderii natalității

Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a adus în discuție problema scăderii natalității și a scăderii calității educației. “Încercați să vă implicați, veniți curajos către stat, de exemplu implicându-vă în practica elevilor și studenților.” Actuala deputată a tras un semnal de alarmă: “2025 depinde de cum veți alege, dacă veți alege partide care favorizează funcționarii statuluisau pe cele care iau decizii pentru oameni și antreprenori, având în centrul deciziei dorințele mediului privat.

Cel puțin 40% din aparatul de stat trebuie să plece, reforma salarizării în sectorul public nu a fost făcută. Va fi un decont și va fi pus pe umerii antreprenorilor. Guvernele slabe nu gândesc soluții pentru antreprenori, nu se confruntă cu marile companii, ci cu mediul privat mic, care nu are putere de negociere.”

Reducerea risipei în sectorul public

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României și fost Director de Investiții: “Poza macroeconomică nu arată extraordinar: cererea este mai mare ca oferta, consumul crește, dar din importuri, piața muncii încă este tensionată.

Politica de venituri relaxată (creșteri salariale în sistemul public ce trag în sus și costurile salariale din privat, pensii mai mari, creșteri ale salariului minim) creează cerere, dar nu și ofertă, reducând în același timp competitivitatea externăși exacerbând deficitele gemene.

Astfel, observăm o absorție internă redusă, consumul se duce pe importuri, creează PIB pentru alte țări.

Deficitul public, ce pare a tinde spre 8% din PIB, este finanțat din împrumuturi și asta face ca România să depindă de piețe și finanțatori străini, creează vulnerabilități. Absorbția fondurilor europene a scăzut de asemenea, impactând finanțarea deficitului de cont curent.

În aceste condiții este cu atât mai necesară o revenire la sustenabilitate, pentru a evita o corecție dureroasă impusă de piețe. Sper că se vor găsi mai degrabă soluții precum reducerea risipei în sectorul public și creșterea eficienței cheltuielilor publice. Trebuie, în același timp, să susținem companiile și antreprenorii să facă ce știu ei cel mai bine: să producă mai multe bunuri și servicii, prosperitate. Ei sunt eroii capitalismului.”.

Dezbaterea a fost una dinamică, interactivă, antreprenorii având ocazia să adreseze specialiștilor întrebări detaliate despre evoluțiile estimate pentru 2025 în economie, antreprenoriat sau piața muncii.