În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Vineri seara, pe catwalk-ul evenimentului City Fashion Week a urcat și soția primarului Clujului, Oana Boc. City Fashion Week este evenimentul de referință în modă din Transilvania, recunoscut de toți creatorii de modă și pe scena internațională. Designerii din întreaga Românie își dau întâlnire anual la Cluj. De peste 20 de ani, acest eveniment reprezintă un motiv real de lansare a colecțiilor într-o formulă colectivă și magică, oferind o platformă de încredere pentru debutanți și designeri consacrați. 

Acest eveniment oferă o platformă valoroasă pentru tinerii creatori de modă, oferindu-le acces la resurse, mentorat și vizibilitate. Peste 50 de designeri au ocazia să-și prezinte creațiile. Participanții au ocazia să se conecteze cu influenceri, critici de modă și lideri internaționali, facilitând schimburi de idei și oportunități de colaborare.

VIDEO FOTO. Soția primarului Clujului, pe CATWALK la City Fashion Week

Evenimentul a fost prezentat de invitatul special, Cezar Ouatu.

„City Fashion Week nu este doar o simplă prezentare de modă, ci o mișcare culturală care propulsează talentele naționale și internationale. Este o onoare să ofer această platformă atât debutanților, cât și profesioniștilor consacrați,” afirmă Farrell, reflectând asupra misiunii sale de a promova moda din Transilvania la nivel global”, a declarat Ștefan Farrell, organizatorul evenimentului.

City Fashion Week atrage an de an nume importante din modă, make-up și hairstyling, contribuind la consolidarea statutului său ca un eveniment esențial în peisajul modei europene.

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, evoluția lui fiind monitorizată constant de către BNR.

Asta pentru că Banca Centrală nu dorește evenimente neprevăzute în aceste săptămâni, care premerg alegerile parlamentare și prezidențiale, arată analistul economic Radu Georgescu.

Cursul leu-euro

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9764 la 4,9759 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,97 lei.

„Presiunea pe curs se menține însă, având în vedere situația economiei românești, care a stagnat în penultimul trimestru din acest an față de al doilea trimestru, dar a crescut cu 1,1% din PIB comparativ cu aceeași perioadă din 2023”, arată analistul Radu Georgescu.

Indicilor ROBOR au crescut marginal

După declarația lui Mugur Isărescu conform căreia o nouă reducere a dobânzii de referință mai are de așteptat s-a manifestat o tendință de creștere marginală a indicilor ROBOR.

Miercuri, indicele la 12 luni a crescut după două luni de stagnare de la 5,64 la 5,65%.

Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,55 la 5,56%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,59 la 5,60%, arată Radu Georgescu.

Finanțele au atras 500 de milioane de lei

Radu Georgescu arată că Finanțele au redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadența în iulie 2030.

Valoarea programată a fost de 500 milioane lei, sumă care a fost atrasă la sfârșitul licitației, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,87%.

Dolarul tot crește

Cererea de monedă americană s-a menținut la valori ridicate, evoluție declanșată de victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite.

Euro s-a depreciat la 1,0497 – 1,0568 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,6879 la 4,7339 lei, arată Radu Georgescu.

Media francului elvețian s-a apreciat la 5,3176 lei iar cea a lirei sterline la 5,9824 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 393,4124 lei la 387,3649 lei, după ce metalul galben s-a depreciat la 2.537 – 2.582,10 dolari/uncie.

Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,3365 zloți/euro, respectiv 407,97 forinți/euro.

Bitcoin a atins miercuri noaptea un record de 93.462,18 dolari și s-a retras joi la 89.723 – 91.686 dolari. Volatilitatea ethereum s-a redus la 3.159 – 3.241 dolari, conform analistului Radu Georgescu.

Foto: pixabay.com

Juristul Alexandru Șipoș din Dej nu a mai făcut politică până acum și, după o carieră profesională de 30 de ani, spune că s-a decis să facă acest pas prin înscrierea în Partidul S.O.S. România, iar factorul determinant în această decizie a fost Diana Șoșoacă.

Șipoș, ocupantul locului 2 pe lista S.O.S. România, filiala Cluj, pe lista pentru Senat, a declarat în podcastul Test de sinceritate de pe Cluj24, realizat de Vasile Măgrădean, că prin intrarea în politică vrea să dea societății ceva înapoi.

Acesta susține verificarea legislației pentru înlăturarea din legile existente a micilor portițe strecurate, astfel încât legile să fie clare și să nu lase loc la interpretări.

Candidatul Partidului S.O.S România vrea să convingă cât mai mulți dintre indeciși să iasă la vot și să voteze cu formațiunea condusă de Diana Șoșoacă.

”Să trecem la fapte odată. Încă mai avem șanse să schimbăm și să facem ceva. Să schimbăm în bine”, a precizat candidatul la Senat.

CMF 11240027

”Șervețelele de hârtie tricolore, în culorile drapelului României – roșu, galben și albastru, transmit un mesaj grotesc”, arată dr. Adrian Toader-Williams, un cercetător științific clujean cu dublă cetățenie, română și americană, care cere retragerea urgentă de pe piață a acestora.

”Gestul de a te șterge cu acel șervețel tricolor, ce reprezintă drapelul României, gestul de a-l arunca pe jos și a-l călca în picioare pentru a se ajunge, în final, să îl arunci la gunoi, face parte dintr-un limbaj specific, programare neurolingvistică (NLP), ce induce în mentalul colectiv ideea ca aceasta este destinația drapelului și a identității naționale pe care o reprezintă.

Tot ce mai rămâne e să avem pe piață, ca afișare a <<patriotismului>> nostru și hârtie igienică colorată în tricolor.

Acest lucru demonstrează existența unui vid legislativ în ceea ce privește utilizarea simbolurilor naționale ale României în produsele comerciale și, mai cu seamă, în produsele de unică folosință, chiar dacă intenția este bună.

Inducerea unor mesaje denigratoare în mentalul colectiv este cunoscut a fi una dintre cele mai puternice arme de manipulare în masă. O armă intenționat produsă sau nevinovată”, susține cercetătorul clujean.

Subminarea identității naționale

Potrivit acestuia, companiile care, din dorința de a face un ban în plus, pun pe piață astfel de produse, cum este ”Mototol”, folosesc o metodă subtilă de subminare a identității naționale.

”După ce ștergem cu ele cele nedorite, șervețelele cu tricolorul Românesc sunt făcute “mototol” și aruncate la gunoi. Este identitatea noastră națională a fi făcută “mototol?” Este România a fi făcută „mototol” și aruncată la gunoi?”, s-a întrebat Toader-Williams.

Acesta crede că suntem antrenați într-un ”joc nevinovat, dar josnic, chiar criminal împotriva identității naționale a României”.

”Sau, oare să fie o acțiune intenționată spre a induce în subconștientul individului și în mentalul colectiv, în comportamentul general al populației ideea că România este o națiune de care ne putem dispensa după ce este folosită? Poate că suntem o țară de unică folosință? Poate că, o dată ce suntem folosiți, destinația ne este coșul de gunoi, fie făcuți sau nu <<mototol?>>.

Drapel și imn

În această direcție a fost îndreptată și decuparea drapelului în decembrie 1989, când întreaga simbolistică a averilor naționale a fost extirpată de pe drapel cu pretextul înlăturării simbolului comunist care nu era decât steaua comunistă din vârful stemei.

Acum, prin punerea pe piață a unor șervețele tricolore de unică folosință menite să te ștergi cu ele, sigur de murdărie nu de păcate, sugerăm că ce a mai rămas din România, drapelul sterp de stemă poate merge direct la coșul de gunoi?”, s-a întrebat Adrian Toader- Williams.

Acesta a lansat un apel la cetățenii României să exercite mult discernământ atunci când cumpără, folosesc, fabrică, distribuie sau vând produse ce conțin simboluri naționale.

Cercetătorul clujean este și cel care a inițiat demersuri publice de înlocuire a actualului imn al României, ”Deșteaptă-te, române!”.