În Calendarul Ortodox 2022, una dintre cele mai populare sărbători ale primăverii, înainte de Sfintele Paşti, este Sărbătoarea Mucenicilor, din 9 martie. Tradiția spune că, după Babe, urmează nouă zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele, iar acestea durează până în data de 17 martie.

Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc cei 40 de Sfinţi mucenici din Sevastia. În această zi se respectă superstiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani. Tot în această zi, se vor bea 44 de pahare cu vin roşu.

În toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arat, iar în dimineața acestei zile plugul era scos în fața casei în mod festiv.

Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presarat cu numeroase obiceiuri.

Sărbătoarea Măcinicilor sau Mucenicilor, începe de fapt cu o zi înainte, cu Focurile de Măcinici, şi se încheie în 11 martie, cu Beţia rituală.

Incinerarea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii se realizează, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, în dimineaţa zilei de Măcinici, 9 martie, echinocţiul de primăvară pe stil vechi.

Beția rituală de Sfinții Mucenici: se beau 40 sau 44 de pahare de vin

La începutul anului agrar, obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin este o reminescenţă a sărbătorilor bahice ale Antichităţii.

Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin.

Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia, care poartă diferite nume, în funcţie de zonă – Moşi, Sfinţi, Sfinţişori sau Măcinici.

Ce s-a întâmplat cu cei 40 de mucenici

Înainte să moară, cei 40 de mucenici au fost supuşi la chinuri groaznice. Au fost obligaţi să stea într-un lac îngheţat, apoi li s-au zdrobit picioarele și au fost torturați până când au murit.

Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceștia nu erau doar romani de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.

Aflând despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițati timp de opt zile și bătuți cu pietre.

Prin semne divine au fost însă întariți în dreapta credință. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei.

La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Minunea care s-a întâmplat după rugăciune

Cei rămași să îndure gerul au început sa se roage. În urma acestei rugăciuni se spune că s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorat asupra mucenicilor.

Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumina din cer încălzeste apa și ca o cununa din cele 40, pogorate peste mucenici, nu are peste cine să se așeze (pentru că unul era mort), s-a aruncat în apa, mărturisind că și el este creștin.

Pentru ca au fost scosi vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urma acestui supliciu.

Trupurile lor au fost puse într-un car, ca să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac. Numai Meliton, un tanar soldat, a supravietuit torturii.

Pentru că mai respira, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregatită impărăția cerurilor, își ia fiul în brațe și merge cu el să-l pună în car. Dacă îi dorea salvarea, trebuia sa fie lipsit de credinta in Hristos. Meliton moare pe drum, în brațele mamei sale.

Cine sunt cei 40 de mucenici

Cei patruzeci de Sfinti Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.

A doua zi, trupurile soldaţilor au fost arse, o parte din cenuşă fiind aruncată în apă, iar alta, cumpărată de creştini de la cei ce i-au ucis. Osemintele lor, câte au mai rămas în cenuşă, au fost găsite în prima jumătate a secolului al V-lea de binecredincioasa Pulcheria, sora împăratului Teodosie al II-lea (408-450), într-o capelă în pământ, în afara zidurilor Constantinopolului, unde fusese odinioară casa şi grădina unei diaconiţe cu numele de Eusebia şi deasupra cărora se construise o biserică mai mare, în cinstea martirului Thyrus.

O parte din aceste moaşte se află în capela familiei Sfântului Vasile cel Mare, din provincia Pont, Asia Mică. În această capelă au fost înmormântaţi Sfinţii Vasile cel Mare, Macrina cea Tânără, sora arhiepiscopului Cezareii Capadociei, şi Emilia.

Tradiții de 9 martie la sărbătoarea celor 40 de Sfinți mucenici

Potrivit tradiţiei, în ziua de 9 martie, gospodinele prepară mucenicii. Aceştia pot fi pregătiţi ca o prăjitură cu miez de nucă şi miere sau un aluat în forma cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii şi nucă.

Mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

Se mai spune că, în acesată zi, poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.

Tradiţia spune că, pe 9 martie, an de an, bărbaţii trebuie să bea 44 de pahare cu vin roşu. Vinul simbolizează sângele vărsat de Sfinții 40 de mucenici. Dacă nu poţi bea 44 de pahare cu vin, încearcă 44 de pahare mai mici, dar tot cu vin.

În această zi, în multe părți ale lumii creștine au loc ritualuri de alungare a gerului.
Sfinții 40 de mucenici.

Ce nu ai voie să faci pe 9 martie

Pe 9 martie nu se lucrează, fiind sărbătoare de cruce roșie. Tradiția spune că pentru a fi sănătosi, în dimineață zilei de 9 martie se va spune o rugăciune către cei 40 de Mucenici.

Cu o seară înainte insă, toți creștinii trebuie să pregătească mucenicii muntenești sau pe cei moldovenești, care trebuie să fie impărtiti celor săraci, dar doar după ce au fost sfințiți la biserică.

În această zi, nu avem voie să fim supărati și să purtăm dusmănie nici măcar celor care ne-au făcut rău. Se crede că cine nu ține cont de acest lucru va avea o perioadă de vară în care va avea parte de multe probleme. De asemenea, nu trebuie să dați bani cu împrumut în ziua de 9 martie și nici să cereți cuiva. Astfel, nu veți mai avea probleme cu sporul banilor, iar paguba și bolile vă vor ocoli.
În 9 martie se încheie „zilele babelor” şi începe ”săptămâna moşilor”

Praznicul Moşilor de iarnă este întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare, când credincioşii au dezlegare să consume lapte, brânză, peşte, ouă, bucate de culoare albă sau care conţin ingrediente de aceeaşi culoare.

Odată cu Moşii de iarnă, începe etapa celor şapte sâmbete dedicate celor răposaţi întru Domnul, etapă care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, prăznuită înainte de Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor lui Iisus.

La sărbătoarea Moşilor de Iarnă se face pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neam, de la care se ştiu multe lucruri privind tradiţiile şi obiceiurile religioase, transmise de ei din generaţie în generaţie.

Începând cu sâmbăta Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr, chipurile celor dragi comemoraţi în acest interval revin în viaţa credincioşilor cu cele mai frumoase amintiri.

„La aceste comemorări, ne întoarcem în timp şi retrăim momentele plăcute alături de rudele şi de prietenii noştri mutaţi la viaţa de Dincolo”, spune părintele Constantin Stoica.

Ca la orice praznic de pomenire, cele mai importante de Moşi sunt coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânările. După posibilităţi, fiecare credincios poate să mai ducă la biserică, spre pomenire, şi alte bucate preferate de cei pe care îi comemorează.
Rețete pentru mucenici

Gospodinele fac în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau bradoși. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea și Muntenia, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.

Sursa: Alba24.ro

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News