În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Mădălina Amăistroaie, sportivă legitimată și la CS Universitatea Cluj, s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris, în proba de tir cu arcul.

„Mădălina este prima, și deocamdată, singura sportivă legitimată la un club din Cluj care și-a cîștigat biletul de participare la JO de la Paris.

Sportivă legitimată la CS Universitatea Cluj, CALIFICATĂ la Jocurile Olimpice de la Paris, la tir cu arcul

Mădălina Amăistroaie este originară din Rădăuți și este studentă la Universitatea Babeș-Bolyai, la Facultatea de Matematică și Informatică. Este pentru prima dată cînd un sportiv din Cluj va concura în proba de tir cu arcul la Jocurile Olimpice.

Conform paginii oficiale a Comitetul Olimpic și Sportiv Român este pentru a doua oară consecutiv, cînd Mădălina Amăistroaie va reprezenta Team Romania în competițiile de tir cu arcul de la Jocurile Olimpice. Sportiva legitimată la CSM Suceava și CSU Cluj, antrenată de Viorel Hăbian, a primit loc cotă din partea Federației Internaționale de specialitate și de azi face parte din Echipa Olimpică Team Romania pentru Paris 2024.

Din Cluj mai este o sportivă calificată la JO, atleta Andrea Miklos, de la CSM București.

România are în acest moment 95 de sportivi (47 la feminin, 48 la masculin) calificați la JO de la Paris, care vor concura la 17 sporturi: atletism, box, caiac-canoe, canotaj, ciclism (mountain-bike), gimnastică artistică, gimnastică ritmică, haltere, înot, judo, lupte (libere și greco-romane), polo (singurul sport de echipă cu mingea), scrimă, tenis de masă, tir cu arcul, triathlon, yachting.

Se estimează ca delegația României să participe la JO din această vară cu aproximativ 100 de sportivi.
JO de la Paris vor avea loc în perioada 26 iulie – 11 august 2024”, scrie pe Facebook Dan Bodea.

Foto: Facebook Comitetul Olimpic și Sportiv Român

Rezolvarea subiectelor la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională este făcută marți, în studioul TV al Cluj24, de către profesoara Manuela Galea de la Colegiul Național ”Emil Racoviță” Cluj-Napoca.

Aceasta are la dispoziție atât subiectele, cât și baremurile pentru probă.

Rezolvarea subiectelor poate fi văzută pe site-ul Cluj24, pe YouTube – Cluj24 și pe Facebook – Cluj24.

Subiecte

Bareme

Maestrul Dorel Vișan aniversează azi 87 de ani de viață. A jucat peste 40 de roluri în teatru şi în peste 50 de filme.

Dorel Vișan s-a născut la data de 25 iunie 1937 în satul Tăușeni, județul Cluj. A absolvit în anul 1965 cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. După absolvirea facultății a fost angajat ca actor la Teatrul Național din Cluj.

Marele actor clujean Dorel Vișan împlinește 87 de ani. A jucat peste 40 de roluri în teatru şi în peste 50 de filme

Este unul din cei mai importanți actori de film din România și unul dintre puținii care au ajuns la o solidă reputație europeană. În anul 1974, a debutat pe marele ecran în comedia Păcală, iar patru ani mai târziu este magistral în Între oglinzi paralele, în regia lui Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul Iacob, film în care Vișan a realizat rolul său de referință. Interpretarea sa din acest film a fost foarte apreciată.

Cotidianul The New York Times îl elogia astfel: „Dorel Vișan în rolul principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute”.

După ce în 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul Moromeții, în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul Senatorul melcilor. Pentru prestația din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franța.

În anii următori, Dorel Vișan a jucat în filmele Magnatul (2004) și Sistem nervos (2005). În paralel cu activitatea sa artistică de pe scena Teatrului din Cluj și din filme, a fost și director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj, precum și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din același oraș.

De-a lungul carierei sale, a fost laureat cu numeroase premii:

Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costinești (1981),
Cel mai bun actor al anului acordat de Asociația Oamenilor de Teatru (1987),
Nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988),
Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din „Senatorul melcilor” la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franța (1995),
Premiul de Excelență la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).

A fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

La mulți ani, maestre!

Sursa: Wikipedia

Dacă în Statele Unite, deși se face foarte mult sport, obezitatea a atins cote alarmante, Europa ar trebui să stea mai bine. E adevărat, hamburgerii își fac de cap și aici însă problema e că europenii au lăsat-o mai moale la capitolul sport.

Conform unui studiu, procentajul celor de peste 15 ani care fac sport cel puțin o dată pe săptămână este mai mare în țările nordice, unde cultul pentru mișcare se păstrează în ciuda tuturor tentațiilor gastronomice și scade pe măsură ce cobori spre sud, mai mult ca sigur din cauza temperaturilor mai ridicate care creează o stare de moleșeală…

Europa „sportivă”. Pe ce loc e România la capitolul „SPORT cel puțin o dată pe săptămână”

Finlanda e cap de listă, cu 71%, urmată de Luxemburg, Olanda, Danemarca și Suedia, în timp ce pe ultimele locuri se află Ungaria, Grecia, Polonia, Portugalia, Bulgaria șiii… tadaaam, România, cu doar 20%.

Comentariile sunt împărțite:

„In urban, problema e mare și vizibila, inclusiv în cum arata populația. În rural se muncește fizic încă, sportul ar fi necesar doar pentru relaxare, dar cine sa se mai relaxeze așa după ce e deja obosit fizic? Revenind in urban, sportul e privit ca un soi de chin care ar fi benefic, inclusiv orele de sport ale copiilor tot asa sunt privite, nicidecum ca un foarte bun mod de relaxare psihică”, scrie un cetățean.

„Noi să avem probleme? Nuuu… Important e să ai mașina la scară, dacă se poate BMW sau Audi, dacă nu merge și Volkswagen, și neapărat ceafa sau mici cu cartofi prăjiți. Cine e fraier să alerge sau să meargă cu bicicleta, ăia care încurcă traficul?”, scrie un altul.

„Avem bărbați cu sâni”, conchide un alt cititor.

Sursa: Facebook