Connect with us

ECONOMIE

 Roniada în vocabularul politic

Publicat


Ce este roniada?

”Dacă vreți să stați de vorbă cu mine, definiți-vă termenii”, spunea Voltaire (1694-1778). Ilustrul filosof francez avea dreptate. Multe cuvinte, termeni, noțiuni sunt folosite fără a fi explicate, ”tălmăcite”, cum se spunea odinioară, și se mai spune și astăzi.

Fără a avea pretenția unor sentințe semantice, încerc să explic cuvântul roniadă. Mărturisesc că este invenția mea, în fapt o construcție lingvistică în sau din jurul cuvântului RON.

Se știe că după 1990, inflația și-a făcut simțită prezența în economia românească. Cauzele acestui fenomen economic caracterizat, în principal, prin creșterea generalizată a prețurilor, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și sporirea excesivă a masei monetare, nu le abordăm aici și acum. Însă aceste fenomene au condus la tipărirea de însemne monetare cu multe zerouri. Românii au ajuns fără voia lor milionari. Dar puterea de cumpărare a banilor era redusă, iluzorie și extrem de incomodă. Dacă se continua cu sarabanda aceasta, am fi ajuns să mergem la cumpărături cu… sacul sau ar fi fost extrem de greoaie utilizarea cardurilor, mai ales că, atunci, se preconiza  introducerea acestora,  ceea ce s-a și întâmplat și în România.

Disfuncționalități ar fi apărut și în consemnările/înregistrările contabile. România se pregătea să intre și în Uniunea Europeană, iar situația monetară trebuia regândită și schimbată. Banca Națională a României a venit cu soluția denominării.

La 1 iulie 2005, 1 leu nou era echivalentul a 10.000 de lei vechi. Circulația simultană pe piață a însemnelor monetare, vechi și noi, și exprimarea/consemnarea lor scriptică a impus precizări suplimentare. Leul nou era însoțit de particula RON, de la Romanian New Leu, iar leul vechi ROL de la Romanian Old Leu.

Acțiunea denominării a fost foarte bine pregătită, legislativ, instituțional, bancar și monetar. Prin comunicare și imagine s-au transmis mesaje spre populație, mediul de afaceri, operatori bancari și monetari, spre partenerii externi și piețele financiare din întreaga lume. Prețurile au fost afișate/exprimate dual, în RON și ROL, între 1 martie 2005 și 30 iunie 2006. Cupiurile cu valorile nominale noi au fost emise de Banca Națională la 1 martie 2005, iar cele cu valori vechi și-au  încetat puterea circulatorie la 1 ianuarie 2007, după o circulație paralelă între 1 iulie 2005 și 31 decembrie 2007. Preschimbarea s-a făcut fără perceperea de comisioane și nu a fost limitată temporar. Așa s-a ajuns la roniadă.

Întâlnim și astăzi persoane care exprimă valoarea în milioane, dar și cei care folosesc excesiv și abuziv cuvântul RON. Și astăzi, prin mesajele firmelor de telefoniei mobilă, suntem atenționați că scadența facturii este în valoare de… RON!!! Niciodată, din 1867 până astăzi, nici în cele mai crunte perioade din istoria României, cum a fost cea a stalinismului agresiv, nu s-a procedat la înlocuirea/substituirea denumirii de leu cu alta. Dar, când această roniadă o găsim în limbajul oficial al unor înalți demnitari ai Guvernului României, ne punem întrebarea: oare sunt  consonanți/conectați cu realitățile monetare românești?

Exemple din istoria monetară

Denominarea nu este un fenomen nou. În istoria monetară, statele au mai optat pentru astfel de acțiuni. În secolul al XIX-lea, datorită modificărilor și transformărilor structurale din economia țărilor dezvoltate, s-a procedat la astfel de ajustări, prin adăugarea sau eliminarea de zerouri de pe însemnele monetare.

În secolul al XX-lea, activitățile denominative au fost generate de crizele economice, războaiele mondiale, necesitatea unor reforme structurale, politici macro și microreconomice stimulatoare, contrabalansarea concurenței monetare și recâștigarea încrederii în monedele naționale. De cele mai multe ori, denominarea nu a însemnat renunțarea la denumirea monedei naționale, după cum nu s-a renunțat nici în România din 1867 până astăzi, inclusiv în anii 2005-2007. Există și excepții. Exemplul cel mai edificator ni-l oferă economia Germania din anii 1921-1923, când inflația a fost devastatoare și inimaginabilă. Poate cea mai cruntă din istoria economiei. Înainte de Primul Război Mondial, 1 dolar se putea schimba cu 4,6 mărci, în 1921 un  dolar era egal cu 72 de mărci, pentru ca în 1923 să se ofere pentru 1 dolar suma astronomică de 4.200.000.000.000 (4,2 trilioane) de mărci.

Pentru că ”toate s-au încurcat” statul a impus o politică monetară nouă,  care însemna înființarea unui nou institut de emisiune monetară, Renten Bank, în timp ce activitatea băncii centrale, Deutsche Bank, a fost suspendată temporar. S-au emis așa numitele Rentenmarks, care nu erau bancnote în înţelesul clasic al cuvântului, ci mai mult „bilete de bancă“, cu rază temporară de acţiune, menite să stăvilească haosul inflaţionist.

Pentru absorbirea cu rapiditate a masei monetare aflate în circulaţie, plafonul de schimb dintre cele două însemne monetare a fost deosebit de ridicat: 1 Ren­tenmark = 1 trilion de mărci vechi. Au fost luate, imediat, şi o serie de măsuri de stabilitate macroeconomică, ca su­port real al reformei monetare. În 1924, prin lege, Rentenmarks, care-şi îndepliniseră rolul pentru care au fost emise, au fost retrase de pe piaţă. Noua marcă a primit, în raport cu aurul, o valoare destul de ridicată: 1 marcă = 335,425 miligrame de aur fin. Revenirea la moneda oficială nu a însemnat și conservarea, folosirea denumirii tranzitorie.

În perioada postbelică, denominări au făcut cel puțin 20 de țări, cele mai multe în curs de dezvoltare, cu scopuri macrostabilizatoare.

Denominarea nu înseamnă roniadă

În istoria monetară a României au mai fost mai multe reforme monetare. Unele au fost însoțite de schimbarea imaginii grafice a monedelor și cupiurilor. Niciodată nu s-a renunțat la denumire: LEU!!!. De unde vine aceasta?

Orice om care are o pregătire și experiență economică poate să citească pe bancnotele românești, de ieri și de astăzi, că așa este. Dacă deschidem o carte de istoria economiei, sau dacă accesăm o pagină de pe internet, aflăm că, până în 1867, România (Principatele Române) nu a avut o monedă națională. Pluralismul monetar impunea o ”monedă de calcul”, (așa cum a fost ECU în Uniunea Europeană până la Euro) pentru trecerea valorii dintr-o monedă în alta.

În spațiul românesc, aceasta a fost LEUL, după numele unei monede olandeze de argint de 27,5 gr (bătută în secolul al XVI-lea  și răspândită în întreaga Europă, inclusiv la noi), care avea pe revers un LEU. În secolul al XVIII-lea, talerul olandez a dispărut din circulație datorită încetării emisiunii în țara de origine. A rămas ca o monedă fictivă de calcul, cu submultiplii para și banul. Prima este o denumire turcească, iar banul una românească.

Multe prețuri și socoteli se făceau în și prin leul de calcul, inclusiv ”bugetul” visteriei. În exprimarea și realizarea acestor operațiuni erau implicați zarafii, mânuitorii de bani, care obțineau profit, asemenea băncilor sau caselor de schimb de astăzi.

După unirea din 1859 s-a pus problema formării unui sistem monetar național, ceea ce s-a întâmplat prin legea adoptată în aprilie 1867, prin care se stabilea ca unitate monetară LEUL.

De ce unele persoane mai folosesc denumirea de Ron?

Răspunsul la această întrebare l-am găsit la unii dintre studenții mei. Este mai ”cool”, mai european să spui ”Ron”. Când auzeam astfel de explicații scoteam din buzunar o bancnotă (valoarea nu conta, de care aveam la mine) și îi rugam să-mi arate unde  scrie Ron. Până la urmă acceptau realitatea!!!

Se știe că multe cuvinte, noțiuni, termeni care populează lexicul și/sau vocabularul dintr-un teritoriu, regiune, continent, țară se mențin, concurențial sau amiabil încă multă vreme după ce au fost exprimate și puse în circulație. Treptat are loc uzura și dispariția lor, odată cu restrângerea/dispariția fenomenului care le-a generat, în acest caz denominarea.

Banca Națională a României a transmis, prin purtătorii săi de mesaj, caracterul limitativ temporar al acestei acțiuni, dar și necesitatea utilizării denumirii LEU. Denumirea de Ron, folosită ca reper pe piața interbancară, ”a ieșit din bănci prin clienții lor și s-a răspândit chiar și în limbajul colocvial. Vă recomand să spuneți lei de câte ori aveți ocazia. Avem un un nume foarte interesant pentru vechea noastră monedă națională și e păcat că nu îl utilizăm”, spunea Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR,  la 10 ani de la finalizarea cu succes al denominării.

Oare oamenii politici de atunci și de astăzi nu știu sau nu vor să știe despre toate acestea? Suntem convinși că știu, dar poate doresc să fie mai cool și mai europeni atunci când ne transmit mesaje despre ”creșterea” alocațiilor pentru copii și a pensiilor pentru vârstnici.

În cercuri restrânse, orice om poate vorbi și ”arunca” cuvintele pe care le dorește, dar atunci când pe acestea le (re)găsim în limbajul unor oficiali este mai dificil de înțeles. E dificil de înțeles și pentru faptul că mesajele sunt citite, bănuim de pe documente oficiale, întocmite de persoane abilitate și plătite din bani publici.

Știm că este complicat să diriguiești problemele de muncă și protecție socială în acestă perioadă. Știm că mulți funcționari dezvoltă forme de activitate/grevă perlată, printr-un birocratism  excesiv, dar de aici până la întocmirea unor documente sau mesaje disjuncte cu realitatea monetară este poate prea mult. Sunt convins că mulți spun ”nu are importanță cum numim moneda națională, important este să o avem în buzunarele/cardurile noastre”. Oare să fie chiar așa? Mă îndoiesc, pentru că însemnul monetar național este actul nostru de identitate, iar până la ”Euro” mai este.

În manualele didactice, pentru elevi și studenți, se folosește denumirea de unități monetare (”U.M.”), deși ar fi mai cool să se utilizeze ”Leu” numele oficial, de astăzi al monedei noastre,  sau ”Euro” al monedei spre care aspirăm. Dar până atunci mai este și nu știm dacă va fi și cât va fi de bine. Este o altă problemă pe care trebuie să o abordăm cu multă cumpătare. Deocamdată, și BNR este mai rezervată. Important este să fim corecți și moderni în fapte, nu în vorbe, pentru că ”furculisioanele” Coanei Chirța nu ne-au proiectat și asigurat modernitatea!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

Maestrul Gheorghe Zamfir urcă pe scena Operei române clujene, într-un concert extraordinar de Ziua Națiunilor Unite

Publicat

Gheorghe Zamfir, simbol al muzicii românești, alături de alte nume prestigioase, vor urca pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, într-un tribut adus folclorului și legăturilor culturale globale dedicat Zilei Națiunilor Unite.

Concertul, programat în 24 octombrie 2024, aduce împreună artiști de renume într-o seară memorabilă, dedicată diversității culturale și valorilor internaționale. Evenimentul este organizat de Opera Națională Română Cluj-Napoca, Corpul Consular Cluj-Napoca și Fundația Dumitru Fărcaș, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, cu ocazia Zilei Națiunilor Unite.

Gheorghe Zamfir, concert extraordinar la Cluj

Invitatul special al serii va fi maestrul Gheorghe Zamfir, care va încânta publicul cu virtuozitatea sa inconfundabilă. Alături de el, pe scenă vor urca talentați artiști precum Irina Sîrbu, Cezar Cazanoi și Cristian Totpati, acompaniați de Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, sub bagheta dirijorală a maestrului David Crescenzi.

Programul muzical al serii evocă un dialog artistic între diferite culturi și stiluri muzicale, pornind de la piese tradiționale românești până la compoziții internaționale, într-o armonie a sunetelor care transcende granițele. Un omagiu adus marilor artiști ai folclorului românesc, dar și o celebrare a legăturilor culturale globale, evenimentul va aduce pe scenă momente de virtuozitate, emoție și simbolism, reflectând spiritul Zilei Națiunilor Unite.

Citește mai departe

POLITICA

George Simion: Agricultura trebuie să fie o componentă importantă a industriei românești

Publicat

Președintele AUR, George Simion, a prezentat sâmbătă, 5 octombrie, în județul Vaslui, planul de măsuri pentru domeniul agricol. Evenimentul a avut loc la ferma pomicolă și vegetală „Agro Oliver Trans” din comuna Poienești.

George Simion a spus că AUR este 100% alături de agricultorii români care în luna ianuarie au ieșit în stradă pentru dreptul lor la supraviețuire.

„S-a spus din ianuarie până acum că produsele din Ucraina au încetat să vină în țară. Nimic mai fals. România produce oficial 12.000 de tone de miere în fiecare an. De la începutul anului până acum, din Ucraina, a venit miere în cantitate de 42.000 de tone. (…) Fără a considera agricultura românească și securitatea alimentară a populației o problemă de siguranță națională, nu vom ieși din situația actuală”, a declarat liderul AUR.

„Să dăm undițe, nu pești”

Președintele AUR a subliniat că investițiile în infrastructură critică și investițiile în irigații au fost stopate în România cu mici excepții, arătând că ce are de făcut AUR la guvernare este infrastructură critică, „să dăm undițe, nu pești”. Acesta a atras atenția că degeaba avem producție de struguri, de prune, de mere și alte produse, dacă nu le putem comercializa. Mai mult, a menționat că un obiectiv al Planului Simion este acela de a asigura 50 de unități regionale de preluare, sortare, depozitare și investițiile în mini-fabrici de prelucrare.

George Simion a vorbit și despre fenomenul de land grabbing.

„Acest fenomen trebuie stopat. Noi propunem un moratoriu pentru vânzarea de păduri și de teren agricol în România și propunem ca nimeni care nu are reședință timp de 10 ani în România să nu poată cumpăra pământ”, a adăugat George Simion.

George Simion a vorbit și de pesta micilor rumegătoare

Un alt subiect abordat de președintele AUR a fost și cel al pestei micilor rumegătoare.

„Importăm cel puțin 70% din carnea de porc, așa o să ajungem să facem și cu carnea de oaie, pentru că în zilele acestea sectorul zootehnic ovin este pus la pământ de o pestă inventată. (…) Eram al doilea exportator de oaie în viu și o lege promovată de niște organizații ecologiste a intrat în Parlament, spunând că este o cruzime să exportăm animale în viu, e o cruzime ce facem cu săracele oițe și ar trebui să oprim exportul în viu. N-a trecut legea, dar a fost puternic promovată de Greenpeace și de alte organizații finanțate din Australia și din Noua Zeelandă. Voiau locul nostru pe piață în Orientul Mijlociu”, a spus liderul AUR.

„Primarii și alți băieți deștepți se fac proprietari pe pajiști”

Președintele AUR a precizat că statul român astăzi sprijină niște speculanți și mulți dintre primari sunt implicați în această schemă de deturnare de fonduri.

„Primarii și alți băieți deștepți se fac proprietari pe pajiști, se fac proprietari pe pământul comunităților, iau subvenție și nu produc nimic. Avem o mare problemă la APIA și avem o mare problemă cu felul în care astăzi se acordă subvenții pentru că felul în care se acordă este și moartea agriculturii românești. Soluția stă în unire, soluția stă în unirea micilor producători, în cooperative și în implicarea statului de a ajuta producătorii să vândă în marile lanțuri de magazin. Cum? Legislativ. Cum? Sprijinind și antreprenorii români care, pe modelul de bune practici din zona de bricolaj, pot organiza astfel de centre comerciale”, a conchis liderul AUR.

Hrana, apa și energia, prioritățile zero al omenirii în următorii 30 de ani

Sorin Chelmu, profesor universitar, cu o vastă experiență în domeniul agricol, a declarat că hrana alături de apă și de energie sunt prioritățile zero al omenirii în următorii 30 de ani.

„România este o țară meteodependentă. Este clar, ne-a demonstrat tot ce s-a întâmplat în ultimii trei ani de zile. Din păcate, în momentul de față, sistemul de irigații din România este total depășit. Dacă vreți, din punctul meu de vedere, ar trebui regândit, restructurat de la bază, întreg sistemul de irigații, iar soluții există. Avem potențialul și trebuie să știm să gestionăm apa, din păcate astăzi în continuare udăm pământul și nu plantăm, facem o risipă de apă. Va trebui să știm să ne gestionăm resursele, astfel încât să nu avem probleme”, a spus acesta.

„Politica agricolă din România trebuie să includă o strategie clară”

Dragoș Apostol, doctor inginer horticol, fermier, specialist în strategii și programe de investiții naționale și europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, a declarat că, începând cu anul 2000 și până în prezent, se constată, la nivelul întregii țări, că politica pe care noi o adoptăm în agricultură este strict legată de politica agricolă comună, cu foarte puțină influență din partea fermierilor, din partea agriculturii reale din România, care să pună o amprentă de autenticitate pe programele de finanțare.

Acesta a subliniat că fondurile europene pentru agricultură trebuie să aibă la rândul lor o strategie foarte clară de stimulare a anumitor zone, sectoare, care ne interesează, unde suntem deficitari.

„Ori acest lucru nu se întâmplă. Există sistemul acesta de-a valma, cu plățile la hectar și cu niște top-up-uri pentru anumite tipuri de culturi. Doar atât. Toată paradigma asta, dacă ar fi schimbată, banii aceștia, miliardele acestea de euro pe care Uniunea Europeană le alocă pentru România, ar putea să genereze, la nivelul agriculturii românești, mult mai multă plus valoare și mai mulți bani în buzunarele fermierilor. Am văzut, de-a lungul timpului, o sumedenie de strategii de dezvoltare a agriculturii românești. Mi se pare că strategia AUR este, în momentul de față, cea mai directă și aplicată, simplă și ușor de înțeles”, a afirmat Dragoș Apostol.

Ovidiu Piticari: „Viitorul fermierilor depinde de soluționarea problemei subvențiilor”

Ovidiu Piticari, crescător de animale din județul Suceava, a spus că își dorește ca George Simion și AUR să rezolve problema subvențiilor și pentru tinerii fermieri, și pentru oamenii care sunt de bună credință și să se verifice exact ce se face cu aceste subvenții.

„Nu iau subvenții pentru teren și îmi fac gater sau altceva. (…) Munții noștri se împăduresc cu vegetație forestieră nedorită. Nu mai lucrează nimeni terenul, rămân grădinile de lângă casă necosite și neutilizate. E un mare păcat. Numai în mâna guvernanților stă viitorul nostru și succesul nostru și siguranța alimentară a țării”, a declarat crescătorul sucevean.

Citește mai departe

EVENIMENT

Nuntă de 3 milioane de euro la Paris, între moștenitorii Catena, Alex Vlad, și Opticris, clujeanca Monica Cristescu

Publicat

nunta

Moștenitorul imperiului farmaceutic Catena, Alexandru Vlad, și Monica Cristescu, mezina familiei care deține rețeaua Opticris din Cluj, și-au unit destinele într-o ceremonie fastuoasă organizată în inima Parisului.

Anca Vlad, fondatoarea lanțului de farmacii Catena, a organizat recent o nuntă grandioasă în Paris pentru fiul său, Alexandru Vlad, și Monica Cristescu, moștenitoarea rețelei de magazine Opticris, un business înființat în 1993 la Cluj-Napoca.

Nuntă de 3 milioane de euro în inima Parisului

Evenimentul a avut loc la Pavillon Cambon Capucines și s-a remarcat prin opulență, cu un buget estimat la aproximativ 3 milioane de euro, scrie Cancan. Ceremonia, desfășurată într-un cadru elegant, a reunit o serie de personalități și oameni de afaceri din România.

Sărbătoarea a început cu o petrecere de bun venit la Pavillons de Bercy, un muzeu dedicat artei carnavalului, organizată de o agenție de evenimente renumită din Paris. A doua zi, ceremonia religioasă a avut loc la Pavillon Vendôme, urmată de recepția principală la Pavillon Cambon, unde invitații au fost răsfățați cu preparate sofisticate și divertisment de înaltă clasă.

Printre cei prezenți s-au numărat familii cunoscute din mediul de afaceri românesc, inclusiv membri ai familiei Geoană, Chireac și Micula, evenimentul consolidându-și astfel statutul de unul dintre cele mai importante momente sociale ale anului.

Opticris, afacere de peste 40 de milioane de lei

Rețeaua de magazine Opticris este deținută în prezent de Elena Cristescu. Potrivit termene.ro, în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de lei, în creștere, și un profit de 107.292 lei, în scădere cu 51% față de anul anterior.

Tot pe numele Elenei Cristescu figurează o altă firmă, Option Optica SRL, cu o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei în 2023 și cu profit de 3,5 milioane de lei, cu aproape 250% mai mare decât în anul anterior.

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO FOTO. Traseul Calea Partizanilor din Apuseni a fost deschis oficial, în prezența Principesei Sofia

Publicat

Sâmbătă, 5 octombrie 2024, a avut loc inaugurarea traseului memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni, un omagiu adus luptei anticomuniste din această regiune.

Sâmbătă a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a traseului Calea Partizanilor, un simbol al rezistenței anticomuniste și un prilej de comemorare a eroilor care au luptat pentru libertate în Munții Apuseni.

Slujbă și cuvântări la Troiță

În cadrul evenimentului de inaugurare, a avut loc o drumeție de dificultate medie, desfășurată între orele 10 – 13, la care au participat zeci de persoane. Traseul a pornit de la Troița Grupului „Șușman”, situată pe drumul județean Răchițele-Doda Pilii, în amonte de Valea Firei.

La ora 13:30, a avut loc o slujbă religioasă, urmată de scurte cuvântări, care au subliniat importanța memoriei celor care au luptat împotriva regimului comunist. Evenimentul s-a încheiat cu prânzul partizanilor oferit participanților, la ora 15.

„Este o zi a bucuriei și a emoției, pentru că această zi și acest traseu memorial reprezintă un pas înainte pentru a împlini testamentul moral al Lucreției Jurj și a celor pe care eu i-am cunoscut în anii ’90 în Răchițele și în alte sate și care cu toții își doreau ca durerea, ca lacrimile, ca sângele care s-au revărsat în acești munți să nu rămână în uitare. Aceasta este esența motivațională care ne-a condus să facem acest lucru”, a spus istoricul Cornel Jurju, în cadrul evenimentului.

Principesa Sofia, prezentă la eveniment

La eveniment a fost prezentă și Alteța Sa Regală Principesa Sofia, care a ținut o scurtă cuvântare.

„Mă bucur să fiu alături de voi pe Calea Partizanilor din Apuseni și să comemorăm împreună sacrificiul acestor eroi, în special în lumea de astăzi. Această inițiativă este extrem de importantă pentru noi toți, pentru a ne aminti și a onora reziliența lor. Tatăl meu, Regele Mihai, ne povestea mie și surorilor mele despre curjaul și determinarea partizanilor și cum acestea au devenit un simbol al luptei pentru libertate. Era mândru de ei, așa cum este și familia mea, acum”, a spus Principesa Sofia în cadrul inaugurării.

Eroii din Munții Apuseni, omagiați prin traseul Calea Partizanilor

Calea Partizanilor din Apuseni este un traseu memorial-tematic, primul de acest tip din România, și va face parte din Ecomuzeul Țării Moților. Având o formă de circuit, se întinde pe distanța a 10 kilometri și este presărat de 9 popasuri/panouri care surprind secvențe din povestea Grupului „Șușman” și a moților ce s-au opus dictaturii comuniste.

„Nu mă așteptam să văd atâta lume, țin să vă mulțumesc din suflet celor care ne-ați sprijin toată acțiunea noastră de când am venit în zonă. Ne-ați ajutat enorm în demersurile noastre”, a declarat Constantin Șușman, urmaș al lui Teodor Șușman, liderul grupului de partizani de la Răchițele.

Traseul trece prin locuri ale memoriei în care s-a luptat și s-a murit cu arma în mână, intersectând, deopotrivă, peisaje și fenomene carstice spectaculoase.

Calea Partizanilor beneficiază și de suport digital: hartă GPS interactivă și ilustrări audio aferente fiecărui popas, acestea fiind realizate de prestigiosul regizor Nicolae Mărgineanu și de apreciata actriță Maria Ploae.

Reconstituirea adăpostului partizanilor de la Piciorul Bătrânii

Amintim că în 18 decembrie 1925, Teodor Șușman, liderul de mai târziu al grupului de partizani de la Răchițele, era primit în audiență, ca reprezentant al moților, de Regele Ferdinand al României, străbunicul Principesei Sofia. După acea întâlnire, mult mediatizată în epocă, satele din Apuseni aveau să fie împroprietărite cu păduri și pășuni.

Complementar traseului, evocarea rezistenței anticomuniste este realizată prin reconstituirea unui adăpost montan, cel folosit de membrii ai Grupului „Șușman” în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952 și care a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Acum, coliba partizanilor este refăcută în același spațiu al memoriei care găzduiește mormântul lui Teodor Șușman și Troița comemorativă.

Obiectivul memorial-turistic a fost realizat de urmașii martiricei familiei Șușman (Constantin și Carmen Șușman) și de Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni, Fundația „Corneliu Coposu”, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Asociația Voluntarilor din Ciucea.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax