Connect with us

ECONOMIE

 Roniada în vocabularul politic

Publicat


Ce este roniada?

”Dacă vreți să stați de vorbă cu mine, definiți-vă termenii”, spunea Voltaire (1694-1778). Ilustrul filosof francez avea dreptate. Multe cuvinte, termeni, noțiuni sunt folosite fără a fi explicate, ”tălmăcite”, cum se spunea odinioară, și se mai spune și astăzi.

Fără a avea pretenția unor sentințe semantice, încerc să explic cuvântul roniadă. Mărturisesc că este invenția mea, în fapt o construcție lingvistică în sau din jurul cuvântului RON.

Se știe că după 1990, inflația și-a făcut simțită prezența în economia românească. Cauzele acestui fenomen economic caracterizat, în principal, prin creșterea generalizată a prețurilor, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și sporirea excesivă a masei monetare, nu le abordăm aici și acum. Însă aceste fenomene au condus la tipărirea de însemne monetare cu multe zerouri. Românii au ajuns fără voia lor milionari. Dar puterea de cumpărare a banilor era redusă, iluzorie și extrem de incomodă. Dacă se continua cu sarabanda aceasta, am fi ajuns să mergem la cumpărături cu… sacul sau ar fi fost extrem de greoaie utilizarea cardurilor, mai ales că, atunci, se preconiza  introducerea acestora,  ceea ce s-a și întâmplat și în România.

Disfuncționalități ar fi apărut și în consemnările/înregistrările contabile. România se pregătea să intre și în Uniunea Europeană, iar situația monetară trebuia regândită și schimbată. Banca Națională a României a venit cu soluția denominării.

La 1 iulie 2005, 1 leu nou era echivalentul a 10.000 de lei vechi. Circulația simultană pe piață a însemnelor monetare, vechi și noi, și exprimarea/consemnarea lor scriptică a impus precizări suplimentare. Leul nou era însoțit de particula RON, de la Romanian New Leu, iar leul vechi ROL de la Romanian Old Leu.

Acțiunea denominării a fost foarte bine pregătită, legislativ, instituțional, bancar și monetar. Prin comunicare și imagine s-au transmis mesaje spre populație, mediul de afaceri, operatori bancari și monetari, spre partenerii externi și piețele financiare din întreaga lume. Prețurile au fost afișate/exprimate dual, în RON și ROL, între 1 martie 2005 și 30 iunie 2006. Cupiurile cu valorile nominale noi au fost emise de Banca Națională la 1 martie 2005, iar cele cu valori vechi și-au  încetat puterea circulatorie la 1 ianuarie 2007, după o circulație paralelă între 1 iulie 2005 și 31 decembrie 2007. Preschimbarea s-a făcut fără perceperea de comisioane și nu a fost limitată temporar. Așa s-a ajuns la roniadă.

Întâlnim și astăzi persoane care exprimă valoarea în milioane, dar și cei care folosesc excesiv și abuziv cuvântul RON. Și astăzi, prin mesajele firmelor de telefoniei mobilă, suntem atenționați că scadența facturii este în valoare de… RON!!! Niciodată, din 1867 până astăzi, nici în cele mai crunte perioade din istoria României, cum a fost cea a stalinismului agresiv, nu s-a procedat la înlocuirea/substituirea denumirii de leu cu alta. Dar, când această roniadă o găsim în limbajul oficial al unor înalți demnitari ai Guvernului României, ne punem întrebarea: oare sunt  consonanți/conectați cu realitățile monetare românești?

Exemple din istoria monetară

Denominarea nu este un fenomen nou. În istoria monetară, statele au mai optat pentru astfel de acțiuni. În secolul al XIX-lea, datorită modificărilor și transformărilor structurale din economia țărilor dezvoltate, s-a procedat la astfel de ajustări, prin adăugarea sau eliminarea de zerouri de pe însemnele monetare.

În secolul al XX-lea, activitățile denominative au fost generate de crizele economice, războaiele mondiale, necesitatea unor reforme structurale, politici macro și microreconomice stimulatoare, contrabalansarea concurenței monetare și recâștigarea încrederii în monedele naționale. De cele mai multe ori, denominarea nu a însemnat renunțarea la denumirea monedei naționale, după cum nu s-a renunțat nici în România din 1867 până astăzi, inclusiv în anii 2005-2007. Există și excepții. Exemplul cel mai edificator ni-l oferă economia Germania din anii 1921-1923, când inflația a fost devastatoare și inimaginabilă. Poate cea mai cruntă din istoria economiei. Înainte de Primul Război Mondial, 1 dolar se putea schimba cu 4,6 mărci, în 1921 un  dolar era egal cu 72 de mărci, pentru ca în 1923 să se ofere pentru 1 dolar suma astronomică de 4.200.000.000.000 (4,2 trilioane) de mărci.

Pentru că ”toate s-au încurcat” statul a impus o politică monetară nouă,  care însemna înființarea unui nou institut de emisiune monetară, Renten Bank, în timp ce activitatea băncii centrale, Deutsche Bank, a fost suspendată temporar. S-au emis așa numitele Rentenmarks, care nu erau bancnote în înţelesul clasic al cuvântului, ci mai mult „bilete de bancă“, cu rază temporară de acţiune, menite să stăvilească haosul inflaţionist.

Pentru absorbirea cu rapiditate a masei monetare aflate în circulaţie, plafonul de schimb dintre cele două însemne monetare a fost deosebit de ridicat: 1 Ren­tenmark = 1 trilion de mărci vechi. Au fost luate, imediat, şi o serie de măsuri de stabilitate macroeconomică, ca su­port real al reformei monetare. În 1924, prin lege, Rentenmarks, care-şi îndepliniseră rolul pentru care au fost emise, au fost retrase de pe piaţă. Noua marcă a primit, în raport cu aurul, o valoare destul de ridicată: 1 marcă = 335,425 miligrame de aur fin. Revenirea la moneda oficială nu a însemnat și conservarea, folosirea denumirii tranzitorie.

În perioada postbelică, denominări au făcut cel puțin 20 de țări, cele mai multe în curs de dezvoltare, cu scopuri macrostabilizatoare.

Denominarea nu înseamnă roniadă

În istoria monetară a României au mai fost mai multe reforme monetare. Unele au fost însoțite de schimbarea imaginii grafice a monedelor și cupiurilor. Niciodată nu s-a renunțat la denumire: LEU!!!. De unde vine aceasta?

Orice om care are o pregătire și experiență economică poate să citească pe bancnotele românești, de ieri și de astăzi, că așa este. Dacă deschidem o carte de istoria economiei, sau dacă accesăm o pagină de pe internet, aflăm că, până în 1867, România (Principatele Române) nu a avut o monedă națională. Pluralismul monetar impunea o ”monedă de calcul”, (așa cum a fost ECU în Uniunea Europeană până la Euro) pentru trecerea valorii dintr-o monedă în alta.

În spațiul românesc, aceasta a fost LEUL, după numele unei monede olandeze de argint de 27,5 gr (bătută în secolul al XVI-lea  și răspândită în întreaga Europă, inclusiv la noi), care avea pe revers un LEU. În secolul al XVIII-lea, talerul olandez a dispărut din circulație datorită încetării emisiunii în țara de origine. A rămas ca o monedă fictivă de calcul, cu submultiplii para și banul. Prima este o denumire turcească, iar banul una românească.

Multe prețuri și socoteli se făceau în și prin leul de calcul, inclusiv ”bugetul” visteriei. În exprimarea și realizarea acestor operațiuni erau implicați zarafii, mânuitorii de bani, care obțineau profit, asemenea băncilor sau caselor de schimb de astăzi.

După unirea din 1859 s-a pus problema formării unui sistem monetar național, ceea ce s-a întâmplat prin legea adoptată în aprilie 1867, prin care se stabilea ca unitate monetară LEUL.

De ce unele persoane mai folosesc denumirea de Ron?

Răspunsul la această întrebare l-am găsit la unii dintre studenții mei. Este mai ”cool”, mai european să spui ”Ron”. Când auzeam astfel de explicații scoteam din buzunar o bancnotă (valoarea nu conta, de care aveam la mine) și îi rugam să-mi arate unde  scrie Ron. Până la urmă acceptau realitatea!!!

Se știe că multe cuvinte, noțiuni, termeni care populează lexicul și/sau vocabularul dintr-un teritoriu, regiune, continent, țară se mențin, concurențial sau amiabil încă multă vreme după ce au fost exprimate și puse în circulație. Treptat are loc uzura și dispariția lor, odată cu restrângerea/dispariția fenomenului care le-a generat, în acest caz denominarea.

Banca Națională a României a transmis, prin purtătorii săi de mesaj, caracterul limitativ temporar al acestei acțiuni, dar și necesitatea utilizării denumirii LEU. Denumirea de Ron, folosită ca reper pe piața interbancară, ”a ieșit din bănci prin clienții lor și s-a răspândit chiar și în limbajul colocvial. Vă recomand să spuneți lei de câte ori aveți ocazia. Avem un un nume foarte interesant pentru vechea noastră monedă națională și e păcat că nu îl utilizăm”, spunea Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR,  la 10 ani de la finalizarea cu succes al denominării.

Oare oamenii politici de atunci și de astăzi nu știu sau nu vor să știe despre toate acestea? Suntem convinși că știu, dar poate doresc să fie mai cool și mai europeni atunci când ne transmit mesaje despre ”creșterea” alocațiilor pentru copii și a pensiilor pentru vârstnici.

În cercuri restrânse, orice om poate vorbi și ”arunca” cuvintele pe care le dorește, dar atunci când pe acestea le (re)găsim în limbajul unor oficiali este mai dificil de înțeles. E dificil de înțeles și pentru faptul că mesajele sunt citite, bănuim de pe documente oficiale, întocmite de persoane abilitate și plătite din bani publici.

Știm că este complicat să diriguiești problemele de muncă și protecție socială în acestă perioadă. Știm că mulți funcționari dezvoltă forme de activitate/grevă perlată, printr-un birocratism  excesiv, dar de aici până la întocmirea unor documente sau mesaje disjuncte cu realitatea monetară este poate prea mult. Sunt convins că mulți spun ”nu are importanță cum numim moneda națională, important este să o avem în buzunarele/cardurile noastre”. Oare să fie chiar așa? Mă îndoiesc, pentru că însemnul monetar național este actul nostru de identitate, iar până la ”Euro” mai este.

În manualele didactice, pentru elevi și studenți, se folosește denumirea de unități monetare (”U.M.”), deși ar fi mai cool să se utilizeze ”Leu” numele oficial, de astăzi al monedei noastre,  sau ”Euro” al monedei spre care aspirăm. Dar până atunci mai este și nu știm dacă va fi și cât va fi de bine. Este o altă problemă pe care trebuie să o abordăm cu multă cumpătare. Deocamdată, și BNR este mai rezervată. Important este să fim corecți și moderni în fapte, nu în vorbe, pentru că ”furculisioanele” Coanei Chirța nu ne-au proiectat și asigurat modernitatea!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro ar putea CREȘTE în septembrie la 5 lei

Publicat

euro 2 ok

De la începutul acestui an volatilitatea cursului euro a fost minimă și s-a menținut în jurul pragului de 4,97 lei.

Miercuri media monedei unice a scăzut marginal de 4,9712 la 4,9710 lei, iar tranzacțiile s-au realizat între 4,969 și 4,972 lei, valori identice cu cele de luni și marți.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro ar putea CREȘTE în septembrie la 5 lei

Majoritatea participanților la sondajul realizat în februarie de către CFA România anticipează o evoluție depreciativă pentru moneda națională. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni (septembrie 2024) este de 5,0029 lei/euro iar pentru cel de 12 luni (martie 2025) este de 5,0500 lei/euro.

Au existat și voci care anticipează stabilitatea leului, având probabil în gând faptul că BNR folosește cursul drept principal instrument de luptă împotriva creșterii prețurilor. Sondajul CFA România anticipează că rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (martie 2025) va scade marginal la 5,46%, cea mai mică valoare din noiembrie 2021.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, valoare identică cu cea înregistrată în 6 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,08% iar cel la 12 luni la 6,09%, valori comparabile cu cele din mai 2022.

Perechea euro/dolar fluctua în culoarul 1,0813 – 1,0839 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5788 la 4,5892 lei.

„Cotaţia aurului a crescut cu aproape 12%”

Evoluția a fost influențată de aprecierea dolarului față de moneda japoneză la 151,95 yeni, maxim al ultimilor 34 de ani.

Prețul gramului de aur a crescut miercuri la un nou maxim istoric de 323,4240 lei, efect al aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben stagna la 2.176 – 2.197 dolari/uncie.

De la mijlocul lunii februarie şi până în prezent, cotaţia aurului a crescut cu aproape 12%, tendință care s-a amplificat și a ridicat uncia la un record de De la mijlocul lunii februarie şi până în prezent, cotaţia aurului a crescut cu aproape 12%. Tendința s-a amplificat după decizia de miercurea trecută a Rezervei Federale americane de a menține rata de referință la 5,25 – 5,50% iar oficialii ei au afirmat că există perspective pentru mai multe reduceri de dobândă în acest an. Uncia a atins în data de 21 martie un record de 2.222,39 dolari.

În regiune, media monedei maghiare se întărea la 394,87 forinți/euro iar a celei poloneze se deprecia la 4,3153 zloți/euro.

Bitcoin scădea în a doua parte a zilei de miercuri de la 71.689 la 68.642 dolari. Ethereum fluctua între 3.501 și 3.662 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citește mai departe

EVENIMENT

Ce firme au depus oferte pentru modernizarea Palatului de Justiție Cluj. Valoarea proiectului, peste 70 de milioane de euro

Publicat

De

Palatului de Justiție

Trei asocieri de firme au depus oferte la licitația organizată de Curtea de Apel Cluj pentru proiectare și execuția de reparații capitale și modernizarea clădirii Palatului de Justiție din Cluj-Napoca, proiect cu o valoare estimată de 353.450.340 lei (peste 70 de milioane de euro).

Astfel, până la termenul limită de depunere a ofertelor, 25 martie, au depus oferte trei asocieri de firme de contrucții, unele având în portofoliu lucrări de anvergură desfășurate în Cluj-Napoca.

Ce firme au a depus oferte pentru modernizarea Palatului de Justiție Cluj. Valoarea proiectului, peste 70 de milioane de euro

Prima asociere are ca lider firma MIS GRUP și mai include firmele AQUA SERV, KESZ CONSTRUCTII ROMANIA, SDC PROIECT, KESZ Epito Zrt, M&M DESIGN SRL, IDEA INSTALL, COLUMNA CONSULT, M INSTALL și SDC CONSULTING ENGINEERS S.R.L.

Cea de-a doua reunește firmele BOG’ART, lider de asociere,  și ATHENAEUM CONSTRUCT, POPP & ASOCIATII, ACI CLUJ, UTI CONSTRUCTION AND FACILITY MANAGEMENT, ELECTROPROIECT, SCHINDLER ROMANIA S.R.L., ELECTROPROIECT.

Ultima asociere este formată din CONSTRUCTII ERBAȘU – lider, și firmele CONCELEX, CUBICON INVEST, EURAS, SION SOLUTION, SC CONECO ROMANIA SRL, CSP PROIECT LINE, SCHINDLER ROMANIA S.R.L.

Ofertele urmează să fie analizate, după care se va stabili câștigătorul licitației, urmând apoi să se treacă la proiectare și execuție.

Proiectarea va dura 6 luni, iar lucrările de construcție 30 de luni.

Citește mai departe

EVENIMENT

Clujean ARESTAT după ce și-a agresat soția și i-a furat banii. Femeia avea ordin de PROTECȚIE

Publicat

De

Clujean arestat violențe

Un bărbat de 63 de ani, din comuna Cășeiu, a fost arestat pentru 30 de zile, sub acuzația de tâlhărie și încălcarea măsurilor instituite prin ordinul de protecție.

În 25 martie, polițiștii din Dej au emis ordonanță de reținere pe numele bărbatului, care și-a agresat soția și i-a furat banii.

Clujean ARESTAT după ce și-a agresat soția și i-a furat banii. Femeia avea ordin de PROTECȚIE

Potrivit polițiștilor, în timp ce se afla pe un drum public din localitatea Cășeiu, bărbatul și-ar fi abordat soția, deși avea obligația legală de a nu se apropia de aceasta la o distanță mai mică de 50 de metri și i-a cerut acesteia să-i dea banii din ajutorul social.

Văzând că aceasta refuză să-i dea banii, bărbatul a devenit violent, a îmbrâncit-o și i-a sustras portofelul în care se afla suma de 770 de lei.

Prejudiciul a fost recuperat de polițiștii în proporție de 75%.

Are mai multe dosare la activ

Având în vedere probatoriului administrat în cauză și faptul că bărbatul nu a respectat măsurile impuse prin ordinul protecție emis de Judecătoria Dej în cursul lunii octombrie 2023, în data de 25 martie, polițiștii au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore.

Pentru faptele anterioare de încălcare a ordinului de protecție, bărbatul a fost cercetat de polițiști în cadrul altor dosare penale.

La data de 26 martie, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Dej a emis mandat de arestare prevenivă pentru 30 de zile pe numele acestuia.

Citește mai departe

EVENIMENT

Cei care pierd cardul de asigurat NU mai trebuie să ceară adeverință la fiecare trei luni. Inițiativă a CAS Cluj

Publicat

De

Card de asigurat

Veste bună pentru cei care și-au pierdut cardul de asigurat. Începând de miercuri, 27 martie, aceștia nu mai trebuie să meargă la Casa de Asigurări de Sănătate și să ceară adeverințe la fiecare trei luni.

Potrivit unui Ordin al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, adeverința de asigurat este valabilă, începând de astăzi, până la eliberarea unui nou card de asigurat.

Cei care pierd cardul de asigurat NU mai trebuie să ceară adeverință la fiecare trei luni. Inițiativă a CAS Cluj

Ordinul CNAS a fost publicat în Monitorul Oficial, iar inițiativa aparține Casei de Asigurări de Sănătate Cluj.

Practic, până astăzi, cei care își pierdeau cardul de asigurat primeau o adeverință de la CAS, dar aceasta era valabilă timp de trei luni. Astfel, persoana care pierdea cardul era nevoită să meragă la CAS ca să obțină adeverința care atestă calitatea de asigurat din trei în trei luni, în situația în care nu primeau „cardul duplicat”.

Conform modificărilor aduse prin Ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, începând din data de 27 martie 2024, „adeverința este valabilă până la data emiterii cardului duplicat”.

Ce este adeverinţa de înlocuire a cardului de sănătate

În cazul solicitării unui nou card de sănătate, până la primirea acestuia, asiguratul beneficiază de servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza unei adeverinţe de înlocuire a cardului de sănătate.

De asemenea, pentru asiguraţii care refuză primirea cardului de sănătate din motive religioase sau de conştiinţă, în baza unei cereri în care se expun motivele refuzului, Casa de Asigurări de Sănătate eliberează adeverinţă de înlocuire a cardului de sănătate. În cazul acestora, modificarea nu este valabilă.

Cât costă cardul duplicat

Asiguraţii care au primit carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate cu date personale eronate, sau au pierdut/distrus acest document, vor solicita eliberarea unui nou card la Casa de Asigurări de Sănătate în evidenţa căreia se află.

Asiguraţii vor primi cu titlu gratuit noul card de sănătate în situaţia în care acesta conţine date eronate.

Asiguraţii vor plăti contravaloarea serviciilor de producţie şi distribuire prin poştă a noului card, în cazul pierderii sau distrugerii cardului iniţial.

Suma care trebuie plătită este de 15,50 lei, iar plata se va face la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află asiguratul.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax