Connect with us

ECONOMIE

 Roniada în vocabularul politic

Publicat


Ce este roniada?

”Dacă vreți să stați de vorbă cu mine, definiți-vă termenii”, spunea Voltaire (1694-1778). Ilustrul filosof francez avea dreptate. Multe cuvinte, termeni, noțiuni sunt folosite fără a fi explicate, ”tălmăcite”, cum se spunea odinioară, și se mai spune și astăzi.

Fără a avea pretenția unor sentințe semantice, încerc să explic cuvântul roniadă. Mărturisesc că este invenția mea, în fapt o construcție lingvistică în sau din jurul cuvântului RON.

Se știe că după 1990, inflația și-a făcut simțită prezența în economia românească. Cauzele acestui fenomen economic caracterizat, în principal, prin creșterea generalizată a prețurilor, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și sporirea excesivă a masei monetare, nu le abordăm aici și acum. Însă aceste fenomene au condus la tipărirea de însemne monetare cu multe zerouri. Românii au ajuns fără voia lor milionari. Dar puterea de cumpărare a banilor era redusă, iluzorie și extrem de incomodă. Dacă se continua cu sarabanda aceasta, am fi ajuns să mergem la cumpărături cu… sacul sau ar fi fost extrem de greoaie utilizarea cardurilor, mai ales că, atunci, se preconiza  introducerea acestora,  ceea ce s-a și întâmplat și în România.

Disfuncționalități ar fi apărut și în consemnările/înregistrările contabile. România se pregătea să intre și în Uniunea Europeană, iar situația monetară trebuia regândită și schimbată. Banca Națională a României a venit cu soluția denominării.

La 1 iulie 2005, 1 leu nou era echivalentul a 10.000 de lei vechi. Circulația simultană pe piață a însemnelor monetare, vechi și noi, și exprimarea/consemnarea lor scriptică a impus precizări suplimentare. Leul nou era însoțit de particula RON, de la Romanian New Leu, iar leul vechi ROL de la Romanian Old Leu.

Acțiunea denominării a fost foarte bine pregătită, legislativ, instituțional, bancar și monetar. Prin comunicare și imagine s-au transmis mesaje spre populație, mediul de afaceri, operatori bancari și monetari, spre partenerii externi și piețele financiare din întreaga lume. Prețurile au fost afișate/exprimate dual, în RON și ROL, între 1 martie 2005 și 30 iunie 2006. Cupiurile cu valorile nominale noi au fost emise de Banca Națională la 1 martie 2005, iar cele cu valori vechi și-au  încetat puterea circulatorie la 1 ianuarie 2007, după o circulație paralelă între 1 iulie 2005 și 31 decembrie 2007. Preschimbarea s-a făcut fără perceperea de comisioane și nu a fost limitată temporar. Așa s-a ajuns la roniadă.

Întâlnim și astăzi persoane care exprimă valoarea în milioane, dar și cei care folosesc excesiv și abuziv cuvântul RON. Și astăzi, prin mesajele firmelor de telefoniei mobilă, suntem atenționați că scadența facturii este în valoare de… RON!!! Niciodată, din 1867 până astăzi, nici în cele mai crunte perioade din istoria României, cum a fost cea a stalinismului agresiv, nu s-a procedat la înlocuirea/substituirea denumirii de leu cu alta. Dar, când această roniadă o găsim în limbajul oficial al unor înalți demnitari ai Guvernului României, ne punem întrebarea: oare sunt  consonanți/conectați cu realitățile monetare românești?

Exemple din istoria monetară

Denominarea nu este un fenomen nou. În istoria monetară, statele au mai optat pentru astfel de acțiuni. În secolul al XIX-lea, datorită modificărilor și transformărilor structurale din economia țărilor dezvoltate, s-a procedat la astfel de ajustări, prin adăugarea sau eliminarea de zerouri de pe însemnele monetare.

În secolul al XX-lea, activitățile denominative au fost generate de crizele economice, războaiele mondiale, necesitatea unor reforme structurale, politici macro și microreconomice stimulatoare, contrabalansarea concurenței monetare și recâștigarea încrederii în monedele naționale. De cele mai multe ori, denominarea nu a însemnat renunțarea la denumirea monedei naționale, după cum nu s-a renunțat nici în România din 1867 până astăzi, inclusiv în anii 2005-2007. Există și excepții. Exemplul cel mai edificator ni-l oferă economia Germania din anii 1921-1923, când inflația a fost devastatoare și inimaginabilă. Poate cea mai cruntă din istoria economiei. Înainte de Primul Război Mondial, 1 dolar se putea schimba cu 4,6 mărci, în 1921 un  dolar era egal cu 72 de mărci, pentru ca în 1923 să se ofere pentru 1 dolar suma astronomică de 4.200.000.000.000 (4,2 trilioane) de mărci.

Pentru că ”toate s-au încurcat” statul a impus o politică monetară nouă,  care însemna înființarea unui nou institut de emisiune monetară, Renten Bank, în timp ce activitatea băncii centrale, Deutsche Bank, a fost suspendată temporar. S-au emis așa numitele Rentenmarks, care nu erau bancnote în înţelesul clasic al cuvântului, ci mai mult „bilete de bancă“, cu rază temporară de acţiune, menite să stăvilească haosul inflaţionist.

Pentru absorbirea cu rapiditate a masei monetare aflate în circulaţie, plafonul de schimb dintre cele două însemne monetare a fost deosebit de ridicat: 1 Ren­tenmark = 1 trilion de mărci vechi. Au fost luate, imediat, şi o serie de măsuri de stabilitate macroeconomică, ca su­port real al reformei monetare. În 1924, prin lege, Rentenmarks, care-şi îndepliniseră rolul pentru care au fost emise, au fost retrase de pe piaţă. Noua marcă a primit, în raport cu aurul, o valoare destul de ridicată: 1 marcă = 335,425 miligrame de aur fin. Revenirea la moneda oficială nu a însemnat și conservarea, folosirea denumirii tranzitorie.

În perioada postbelică, denominări au făcut cel puțin 20 de țări, cele mai multe în curs de dezvoltare, cu scopuri macrostabilizatoare.

Denominarea nu înseamnă roniadă

În istoria monetară a României au mai fost mai multe reforme monetare. Unele au fost însoțite de schimbarea imaginii grafice a monedelor și cupiurilor. Niciodată nu s-a renunțat la denumire: LEU!!!. De unde vine aceasta?

Orice om care are o pregătire și experiență economică poate să citească pe bancnotele românești, de ieri și de astăzi, că așa este. Dacă deschidem o carte de istoria economiei, sau dacă accesăm o pagină de pe internet, aflăm că, până în 1867, România (Principatele Române) nu a avut o monedă națională. Pluralismul monetar impunea o ”monedă de calcul”, (așa cum a fost ECU în Uniunea Europeană până la Euro) pentru trecerea valorii dintr-o monedă în alta.

În spațiul românesc, aceasta a fost LEUL, după numele unei monede olandeze de argint de 27,5 gr (bătută în secolul al XVI-lea  și răspândită în întreaga Europă, inclusiv la noi), care avea pe revers un LEU. În secolul al XVIII-lea, talerul olandez a dispărut din circulație datorită încetării emisiunii în țara de origine. A rămas ca o monedă fictivă de calcul, cu submultiplii para și banul. Prima este o denumire turcească, iar banul una românească.

Multe prețuri și socoteli se făceau în și prin leul de calcul, inclusiv ”bugetul” visteriei. În exprimarea și realizarea acestor operațiuni erau implicați zarafii, mânuitorii de bani, care obțineau profit, asemenea băncilor sau caselor de schimb de astăzi.

După unirea din 1859 s-a pus problema formării unui sistem monetar național, ceea ce s-a întâmplat prin legea adoptată în aprilie 1867, prin care se stabilea ca unitate monetară LEUL.

De ce unele persoane mai folosesc denumirea de Ron?

Răspunsul la această întrebare l-am găsit la unii dintre studenții mei. Este mai ”cool”, mai european să spui ”Ron”. Când auzeam astfel de explicații scoteam din buzunar o bancnotă (valoarea nu conta, de care aveam la mine) și îi rugam să-mi arate unde  scrie Ron. Până la urmă acceptau realitatea!!!

Se știe că multe cuvinte, noțiuni, termeni care populează lexicul și/sau vocabularul dintr-un teritoriu, regiune, continent, țară se mențin, concurențial sau amiabil încă multă vreme după ce au fost exprimate și puse în circulație. Treptat are loc uzura și dispariția lor, odată cu restrângerea/dispariția fenomenului care le-a generat, în acest caz denominarea.

Banca Națională a României a transmis, prin purtătorii săi de mesaj, caracterul limitativ temporar al acestei acțiuni, dar și necesitatea utilizării denumirii LEU. Denumirea de Ron, folosită ca reper pe piața interbancară, ”a ieșit din bănci prin clienții lor și s-a răspândit chiar și în limbajul colocvial. Vă recomand să spuneți lei de câte ori aveți ocazia. Avem un un nume foarte interesant pentru vechea noastră monedă națională și e păcat că nu îl utilizăm”, spunea Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR,  la 10 ani de la finalizarea cu succes al denominării.

Oare oamenii politici de atunci și de astăzi nu știu sau nu vor să știe despre toate acestea? Suntem convinși că știu, dar poate doresc să fie mai cool și mai europeni atunci când ne transmit mesaje despre ”creșterea” alocațiilor pentru copii și a pensiilor pentru vârstnici.

În cercuri restrânse, orice om poate vorbi și ”arunca” cuvintele pe care le dorește, dar atunci când pe acestea le (re)găsim în limbajul unor oficiali este mai dificil de înțeles. E dificil de înțeles și pentru faptul că mesajele sunt citite, bănuim de pe documente oficiale, întocmite de persoane abilitate și plătite din bani publici.

Știm că este complicat să diriguiești problemele de muncă și protecție socială în acestă perioadă. Știm că mulți funcționari dezvoltă forme de activitate/grevă perlată, printr-un birocratism  excesiv, dar de aici până la întocmirea unor documente sau mesaje disjuncte cu realitatea monetară este poate prea mult. Sunt convins că mulți spun ”nu are importanță cum numim moneda națională, important este să o avem în buzunarele/cardurile noastre”. Oare să fie chiar așa? Mă îndoiesc, pentru că însemnul monetar național este actul nostru de identitate, iar până la ”Euro” mai este.

În manualele didactice, pentru elevi și studenți, se folosește denumirea de unități monetare (”U.M.”), deși ar fi mai cool să se utilizeze ”Leu” numele oficial, de astăzi al monedei noastre,  sau ”Euro” al monedei spre care aspirăm. Dar până atunci mai este și nu știm dacă va fi și cât va fi de bine. Este o altă problemă pe care trebuie să o abordăm cu multă cumpătare. Deocamdată, și BNR este mai rezervată. Important este să fim corecți și moderni în fapte, nu în vorbe, pentru că ”furculisioanele” Coanei Chirța nu ne-au proiectat și asigurat modernitatea!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Apel la solidaritate pentru o Românie fericită (PE)

Publicat

PSD

Dragi clujeni, Țara noastră trece acum prin momente grele. Președintele absent, Klaus Iohannis, ne vorbea acum câțiva ani despre mai multe Românii: una era cea din fața Palatului Cotroceni, cealaltă – cea din fața Palatului Victoria.

Lucrurile nu s-au schimbat prea mult în timp: acum avem România din piațetele din marile orașe, versus România TikTok.

De fapt, țara noastră este una singură, cu angoasele și speranțele sale, cu încredere în viitorul său (deși înainte era mai bine), cu o clasă muncitoare numeroasă (fie că sunt angajați ai companiilor multinaționale sau funcționari ai instituțiilor statului), cu o societate civilă întărită și cu un spirit civic în formare. Un raport al Organizației Națiunilor Unite (World Happiness Report, 2024) poziționează România pe locul 32 între 143 de state ale lumii în ceea ce privește fericirea resimțită de locuitorii săi. În loc să ne revendicăm fiecare câte o Românie, ar trebui ca noi, cei aflați în poziție de decizie, să ne propunem ca, prin acțiuni publice, țara noastră să fie anul viitor cel mult pe locul 31 în clasamentul mondial al fericirii!

Asta este ceea ce ne dorim noi, cei de la Partidul Social Democrat: România fericită!

Fericirea unui popor vine din lucruri mărunte, dar mai ales din lipsa grijii față de ziua de mâine, din stabilitate, predictibilitate, respect resimțit din partea instituțiilor statului.

Fericirea unui popor nu vine din promisiuni deșarte, ci din fapte concrete. Din spitale moderne care funcționează pentru oameni, din școli care oferă educație de calitate pentru viitoarele generații, din drumuri sigure și din locuri de muncă bine plătite.

Din respectul pentru tradițiile noastre și pentru cei care au construit această țară cu muncă cinstită.

România fericită este o Românie unită, unde nu există granițe între rural și urban, între tineri și vârstnici, între diferite categorii sociale. Este țara în care fiecare om simte că este valoros și respectat, că munca sa este apreciată, iar vocea sa contează.

Noi, cei din Partidul Social Democrat, știm ce înseamnă să lucrezi pentru oameni. Am demonstrat prin fapte, nu doar prin vorbe, că putem guverna pentru binele tuturor românilor, indiferent de vârstă, profesie sau locul în care trăiesc. Suntem aici pentru a aduce stabilitate, respect și un viitor mai bun pentru fiecare familie.

Dragi clujeni,

Pe 1 decembrie, votați pentru solidaritate, pentru unitate și pentru o Românie fericită. Votați pentru un viitor construit pe încredere și fapte concrete. Votați PSD Cluj, partidul care luptă pentru oameni și pentru viitorul țării!

La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla! Să rămânem uniți, să ne respectăm tradițiile și să construim împreună o țară de care să fim mândri!

CMF:11240017

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Expoziție în premieră la Cluj-Napoca. Amulete magice și reprezentări iconografice cu vrăjitoare din Transilvania

Publicat

Vrăji, farmece și credințe din Transilvania

Expoziția „Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea” a fost deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

În premieră, sunt expuse artefacte folosite în ritualuri magine, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în principal în cadrul comunităților de romi nomazi, dar și câteva zeci de reprezentări iconografice ale vrăjitoarelor din cadrul bisericilor transilvănene.

FOTO. Expoziție în premieră la Cluj-Napoca. Amulete magice și reprezentări iconografice cu vrăjitoare din Transilvania

„Deschidem o expoziție care valorifică, în primul rând, o colecție veche care a fost achiziționată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în perioada interbelică, dar care datează pe la sfârșitul secolului al XIX-lea.

O colecție de unelte utilizate în ritualuri magice, de amulete și talismane care a fost realizată de arheologul și etnograful mahiar- transilvănean Téglás István – o personalitate care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Sunt expuse atât unele obiecte originale, cât și suporturile pe care Téglás István și-a prezentat această colecție. Obiectele în sine, probabil, nu le veți găsi foarte spectaculoase, pentru că multe dintre ele sunt absolut comune, cu excepția monedelor sau a amuletelor. Marea valoare a colecției e dată de faptul că arheologul a documentat utilizarea lor în practici magice.

Pentru că obiectele sunt mici, am decis de a însoți colecția cu aceste planșe, îmbogățite cu reprezentări iconografice de artă sacră din Transilvania și din vecinătate. Este vorba de colecția de imagini realizată în urma cercetărilor de aproape două decenii ale prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai”, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei

 Documantar cu imagini ale vrăjitoriei

La vernisajul expoziției, care a avut loc joi seara, a fost prezent și cineastrul Rareș Stoica, autor al filmului documentar suport din cadrul expoziței.

Este vorba de un documentar de tip „talking head” care a fost făcut în cadrul unui proiect axat pe imagini ale vrăjitoriei. Acest film este bazat pe interviuri cu personalități care cercetează magia și vrăjitoria, printre care Camelia Burghele, invitată și ea la acest vernisaj.

„Pentru mine, acest film a fost doar pregătirea pentru realizarea filmului ‘Straja’, un film de ficțiune din genul fantastic, cu accente horror. Astfel, unele din obiectele pe care le-am folosit în film sunt expuse astăzi aici, alături de incantațiile folosite”, menționează regizorul.

România, țara celor 4.000 de vrăjitoare

Cercetătoare și autoarea Camelia Burghelea a avut un moment special în cadrul vernisajului, ținând „o lecție” putem spune, despre legătura dintre trecutul și prezentul vrăjitoriei.

„Niciodată vrăjitoria nu a fost mai prezentă și mai valorificată ca în zilele noastre. Conform studiului Reuters din mai 2019, România este țara celor 4.000 de vrăjitoare.

Din 2019 la București activează o adevărată academie a vrăjitoarelor, sub forma ‘Școlii Naționale de Farmece și Ghicit’, fondată de Ioana Sidonia, fiica Mariei Câmpina – una dintre cele mai cunoscute vrăjitoare din România. Asistăm la crearea unui hub românesc al magiei, având disponibilă chiar o listă a vrăjitoarelor din România, pe județe. Magia nu mai cunoaște frontiere, devenind un fenomen global și puternic digitalizat”, accentuează Camelia Burghele.

Imaginile “vrăjitoarelor” imortalizate în bisericile din România

Povestea patrimoniului cultural ține de antropologie, de lumea satului, de zona credințelor populare, a folclorului. Magia face parte din etnologie și are legătură directă cu studiile practicilor etnice dintr-o comunitate.

Acest aspect a fost tratat minuțios și de prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu.

„Cercetarea noastră am început-o acum 20 de ani când eram amândoi la finalul tezelor noastre de doctorat pe care le-am făcut în Franța, respectiv Geneva. Eu îmi făceam teza pe chestiuni de iconografie și studiam teatralitatea picturii murale religioase ale secolelor XV- XVII. Fotografiind foarte multe picturi, normal că am văzut și multe judecăți de apoi. Dat fiind faptul că soțul meu lucra pe etnologie românească, am ajuns din întâmplare să descoperim această temă de cercetare care s-a dovedit a fi o adevărată mină de aur.

Am găsit niște figuri ale vrăjitoarelor și ne-am întrebat oare câte de multe există. De acolo a început o călătorie absolut extraordinară! Am văzut peste 2.000 de biserici în România. Soțul meu a făcut cercetare pe manuscrise, unde se vorbește de vrăjitoare, dacă pictorii de biserici avuseseră acces la texte vechi despre condamnările vrăjitoarelor, pentru că nimeni nu pictează așa, că are chef de a reprezenta vrăjitoare în iad. Printre păcătoșii reprezentați în picturi erau mereu ele: fermecătoarele, strigoaice, luătoare de mană, luătoare de lapte. Erau imortalizate cu șerpi care sug de la sânii acestor vrăjitoare care fură laptele de la vacile oamenilor sau călare pe un drac, trase în țeapă sau cu un drac deasupra oalei cu laptele pe care l-au sustras ilicit.

Pentru această expoziție am ales imaginile unde sunt mai ușor de identificat, unde sunt asociate cu oala, cu donița, cu șuștarul care se mulge pentru a completa vizual piesele fizice expuse”, a declarat conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai pentru Cluj24.

„Am ajuns la 216 reprezentări vrăjitorești”

Colecția celor doi cercetători arată că în Transilvania la finalul secolului al XIX oamenii trăiau într-o lume puternic impregnată de magie. Astfel, practicile magice de asigurare a sănătății, de alungare a duhurilor rele, de găsire a dragostei erau parte a vieții cotidiene a țăranilor.

„Atât dimensiunea reală a acestor imagini pe care le-am inventariat, cât și imaginea obiectelor din colecția expusă subliniază că practicile respective erau ascunse, ținute în secret și lumea nu prea vorbea deschis despre ele, ceea ce face mai dificilă reconstituirea contextului cultural în care se desfășurau.

În cartea noastră sunt imagini de pe tot cuprinsul României, deja am ajuns la 216 monumente sau opere de artă analizate care conțin reprezentări vrăjitorești. Pentru această expoziție le-am selecționat și structurat cumva în șapte nișe: a munților Apuseni, după care Țara Codrului, Maramureșul istoric și Oltenia. Una dintre cele mai semnificative e cea din Dobricu Lăpușului unde sunt cele mai multe reprezentări de vrăjitorie din întreg arealul românesc”, a declarat prof. dr. Ioan Pop-Curșeu.

Practicile vrăjitorești, mai prezente în zonele de munte

Prima carte a soților Curșeu „Iconografia vrăjitoriei în arta religioasă românească. Eseu de antropologie vizuală” a fost lansată în 2020.

 

Urmează lansarea celei de-a doua ediții, pentru că între timp cei doi cercetători au mai găsit peste 30 de reprezentări ale vrăjitoarelor în lăcașuri de cult din toată țara.

„Cu cât avem mai multe mostre, cu atât ne putem da seama, din punct de vedere științific, cât de importante au fost ele pentru comunitățile de români, indiferent de regiune.

De exemplu, sunt zonele de munte unde practicile vrăjitorești au fost dintotdeauna mai prezente. Acum, cum spunea și Camelia Burghele, credința a scăzut și nici nu se mai pictează ‘judecăți de apoi’. Mai sunt câteva mai noi pe care le veți putea vedea în carte, de exemplu cea a lui Paul Bătăiosu din cadrul Bisericii din Hașdeu conține o vrăjitoare de-a dreptul înnebunitoare”, a declarat conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai pentru Cluj24.

Expoziția va fi deschisă în perioada 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025, la Muzeului Etnografic al Transilvaniei de pe strada Memorandumului nr. 21 din Cluj-Napoca.

Paula Mariuța

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Străzi închise de Ziua Națională a României, în centrul Clujului

Publicat

Primăria Cluj-Napoca instituie restricții de circulație în centrul municipiului, cu ocazia desfășurării manifestărilor de 1 Decembrie.

Cu ocazia evenimentelor de „1 Decembrie – Ziua Naţională a României”, vor avea loc restricții de circulație în următoarele zone din:

Piața Mihai Viteazul

  • în data de 1 decembrie 2024, în intervalul orar 9.30 – 11.30, va fi restricţionată circulaţia rutieră pe latura de Nord a pieţei, de la Podul Traian, până la intersecţia cu strada George Bariţiu;
  • pe latura de Sud a Pieţei,va fi restricționată circulația de la intersecţia cu strada Regele Ferdinand până la intersecţia cu strada David Ferenc, în intervalul orar 10.00 –11.00 (cu excepția CTP , în intervalul orar: 10.00 – 10.15).

Piața Unirii

  • din data de 30 noiembrie 2024, ora 6.00, până în data de 2 decembrie 2024, ora 23.00, restricționarea circulației rutiere pe banda trei de pe latura de Est a Pieței Unirii, când situația o impune.

Bulevardul Eroilor

  • în data de 1 decembrie 2024 restricţionarea circulaţiei rutiere (când situaţia o impune), în intervalul orar 11.00 – 13.30, pentru defilarea plutoanelor şi eliberarea parcărilor de pe Bulevardul Eroilor din data de 1 decembrie 2024, în intervalul orar 00.00 – 15.00;
  • în data de 1 decembrie 2024, în intervalul orar 15.00 – 22.00 – restricţionarea circulaţiei rutiere (când situaţia o impune) pe următorul traseu: strada Napoca – Piaţa Unirii (latura de Sud şi Est) – Bulevardul Eroilor.

Piaţa Avram Iancu

  • în data de 1 decembrie 2024, restricţionarea circulaţiei rutiere (când situaţia o impune) în intervalul orar 11.00 – 13.30, cu eliberarea parcărilor de pe latura de Vest a Pieţei Avram Iancu și a Pieței Ștefan cel Mare din data de 30 noiembrie 2024, ora 22.00;
  • în data de 1 decembrie 2024, restricţionarea circulaţiei rutiere pe latura de Sud a pieței în intervalul orar 13.30 – 15.30;
  • în data de 1 decembrie 2024, restricţionarea circulaţiei rutiere (când situaţia o impune) în intervalul orar 19.00 – 21.00;
  • eliberarea tuturor parcărilor de pe strada Dorobanţilor (până la Tribunal Militar Cluj), din data de 30 noiembrie 2024, ora 22.00, până în data de 1 decembrie 2024, ora 13.30.

Citește mai departe

EVENIMENT

Vești bune pentru amatorii de ski: se deschid unele PÂRTII din zona Clujului. Unde puteți schia de Ziua Națională

Publicat

ski

Vești bune pentru amatorii de ski: se deschid unele pârtii din zona Clujului. Unele, pentru că nu toate au zăpadă suficientă. Deocamdată…

Dintre pârtiile clujene, cea de la Buscat va deschide în acest weekend doar pârtia pentru săniuțe. Deși au pornit tunurile, încă nu se poate schia.

Deasemenea, Mărișelu, Muntele Băișorii și Feleacu, nu sunt încă pregătite să-și întâmpine oaspeții cu zăpadă suficientă.

Alte pârtii din zona Clujului

Șureanu, în Alba, are 11 pârtii, de diferite niveluri de dificultate, pe o distanță totală de 14 kilometri.

Vești bune pentru amatorii de ski: se deschid unele PÂRTII din zona Clujului. Unde puteți schia de Ziua Națională

Surse locale spun că la drumul de acces a fost făcute lucrări de întreținere (nivelare și lărgire în unele zone).

sureanu

Stratul de zăpadă este de peste 10 cm, însă sunt șanse de ninsori în toate cele trei zile de weekend. Din informațiile noastre, de vineri, 29 noiembrie, se poate schia aici.

Date actualizate de la Domeniul Schiabil Șureanu, aici.

Și pârtiile de la Cavnic sunt gata înzăpezite, așadar și acolo se va putea schia în acest weekend.

Cele de la Arieșeni nu au încă suficientă zăpadă dar cum se anunță ninsori începând de azi, s-ar putea s-aveți o surpriză plăcută.

Sursa/ Foto: Alba24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax