Connect with us

ECONOMIE

Românii care au un business din categoria HORECA vor fi scutiți de impozite

Publicat


Florin Cîțu, Ministrul Finanțelor, a anunțat faptul că românii care au un business din categoria HORECA vor fi scutiți de impozite, având o scutire până la sfârșitul anului. Mai mult, firmele care au acumulat datorii de la începutul stării de urgență își vor putea eșalona plata datoriilor pe o perioadă de un an de zile.

,,În primul rând, știu că pentru 25 octombrie au existat îngrijorări și foarte multe companii ne-au abordat și ne-au spus că s-ar putea să aibă probleme cu plata datoriilor. Și atunci, v-am spus că joi vom avea în primă lectură o ordonanță de urgență pentru eșalonarea datoriilor care au fost acumulate de la începutul stării de urgență și până la 25 octombrie. Aceste datorii vor fi amânate pe o perioadă de 12 luni și eșalonarea se va acorda în termen de cel mult 5 zile pe baza unei cereri la care se anexează propunerea de grafic fără a mai fi necesară constituirea de garanții”, a spus Florin Cîțu.

Potrivit acestuia, eșalonarea se acordă în cel mult cinci zile și nu este necesară constituirea de garanții.

,,În continuare venim în sprijinul companiilor din România, vrem să ne asigurăm că toate trec peste această perioadă dificilă. În același timp, iar este o informație pe care trebuie să o aveți, cererile de eșalonare vor putea să fie depuse până la data de 15 decembrie, inclusiv”, spune acesta.

Scutirea impozitelor pentru HORECA

Tot în ședința de guvern de joi, spune el, în aceeași ordonanță vor avea în primă lectură și propunerea prin care românii care au un business din categoria HORECA vor fi scutiți de impozite.

,,Aici iarăși trebuie să spun pentru că foarte mulți oameni nu știu, dar sectorul a avut deja o scutire a impozitului specific pe o perioadă de 150 de zile vom face această scutire până la finalul anului. Aceasta înseamnă că în 2020 întreg sectorul HORECA este scutit de plata impozitului specific pentru tot anul”, a mai spus Florin Cîțu.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

A crescut numărul celor care muncesc la Cluj. Salariile, cele mai mari din țară, după capitală

Publicat

Ultimele date statistice realizate la nivelul județului Cluj arată că efectivul salariaților este în creștere atât față de luna anterioară, cât și în comparație cu aceeași perioadă a anului 2019. Și câștigurile primite de cei care muncesc la Cluj au crescut, salariul mediu net fiind cu peste 400 de lei mai mult, față de anul precedent. Datele au fost înregistrate în luna noiembrie a anului 2020.

Direcția Județeană de Statistică Cluj a făcut publice câteva date, cu privire la   evoluția efectivului salariaților de la nivelul județului, precum și a câștigurilor salariale obținute de către aceștia, în ambele cazuri constatându-se o evoluție cu tendință de creștere.

Salarii mai mari cu 400 de lei

Astfel, conform datelor statistice recent raportate, numărul salariaților din județ, în noiembrie 2020 era de peste 260.400, în creștere cu aproape 100 față de luna anterioară și cu mai mult de 700 de angajați față de  noiembrie 2019.

Salariile au crescut în noiembrie 2020 cu mai mult de 400 de lei față de aceeași lună a anului anterior și cu 90 de lei față de luna precedentă, sumele fiind valabile pentru câștigul mediu net obținut de angajații clujeni.

Aprilie 2020, cea mai grea lună pentru salariați

Raportându-ne la salariul mediu brut, în luna noiembrie a anului recent încheiat, salariații au primit mai mult cu 660 de lei față de noiembrie 2019 și cu aproape 150 de lei, comparativ cu octombrie 2020.

La Cluj sunt cele mai mari salarii din țară, după capitală

Luna cu cel mai mic căștig salarial net obținut de salariații de la Cluj în 2020 a fost aprilie, atunci când pandemia de coronavirus tocmai debutase la noi în țară.

De asemenea, datele continuă să plaseze Clujul pe locul al doilea în țară, atunci când vine vorba despre cele mai mari salarii încasate, câștigul salarial mediu brut fiind cu 19% mai mare față de media pe țară, procent înregistrat în noiembrie 2020, conform datelor Direcției Județene de Statistică Cluj.

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Transporturilor: Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030. De obicei, nu investim în infrastructură

Publicat

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarat recent că România nu este pregătită încă să investească în trenuri de mare viteză, fiind nevoie ca cei responsabili să rezolve aspecte precum starea în care se află multe linii, faptul că vitezele sunt mici sau reperararea insuficientă a vagoanelor. Ministrul a mai spus că România, în general, nu investește în infrastructură.

Astfel, Drulă a vorbit despre trenurile din România, într-un interviu acordat hotnews.to, în care a spus că CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei, că se repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Trenurile circulă în continuare cu viteză redusă

În contextul refacerii liniei București – Constanța, care a fost refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul a declarat că „despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Vorbim despre un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

Drulă a mai vorbit și despre aspectul vitezei trenurilor, precizând că în perioada 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare, cele mai rapide fac 118-120 minute.

România a subfinanțat sectorul feroviar

„Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”, a mai spus ministrul.

Drulă nu a omis să vorbească și despre faptul că România a subfinațat sectorul feroviar, cu precădere întreținerea rețelei.

Politicienii și proiectele majore

„Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră.
Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde de euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”, a declarat Cătălin Drulă, pentru sursa menționată.
Interviul complet poate fi urmărit AICI.

Citește mai departe

ECONOMIE

„Angajații fac salariul aproape JUMI-JUMA cu statul”, spune ministrul Năsui

Publicat

„România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei”, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

„La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani”

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână.

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite.

„Suntem campionii din Uniunea Europeană la sărăcia în muncă”

Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

„Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sondaj: Două treimi dintre companii vor să aplice facilitatea fiscală pentru angajații din telemuncă

Publicat

Două treimi dintre respondenţii unui sondaj organizat de PwC România în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri susţin că vor aplica facilitatea fiscală pentru angajaţii în telemuncă introdusă în Codul fiscal, se menţionează într-un comunicat al companiei de consultanţă remis joi AGERPRES.

Astfel, peste jumătate (56%) dintre respondenţii la sondaj consideră că modificările recente aduse Codului fiscal vin în sprijinul companiilor, iar facilitatea care va fi aplicată de cele mai multe companii (67%) vizează beneficiile pentru angajaţii aflaţi în telemuncă, potrivit documentului citat.

“Doar 8% dintre participanţi au spus că modificările nu le sunt utile, în vreme ce 38% încă le analizează pentru a vedea pe care dintre acestea le pot aplica.

Dintre noile prevederi introduse cu prilejul acestor modificări, 67% dintre respondenţi spun că pot beneficia de facilităţile fiscale pentru angajaţii care aplică telemunca, 17% de consolidarea fiscală, iar 8% de măsura privind ajustarea TVA pentru creanţele neîncasate de la beneficiari persoane fizice”, conform comunicatului PwC România.

Cele mai mari provocări fiscale

Potrivit sondajului, cele mai mari provocări din perspectivă fiscală pentru anul 2021 sunt raportarea DAC6 privind aranjamentele transfrontaliere (39%), documentaţia serviciilor prestate între companiile aceluiaşi grup (38%), îmbunătăţirea fluxurilor de numerar (12%) şi inspecţiile fiscale (11%)

Pe de altă parte, deşi ponderea companiilor care pot beneficia de consolidarea fiscală este mai redusă decât a celor care pot aplica facilităţile pentru angajaţi, atunci când au fost întrebaţi despre importanţa modificărilor, majoritatea (50%) respondenţilor au apreciat că impactul pe care îl generează măsura consolidării fiscale asupra companiilor este mai mare decât cel al măsurii privind beneficiile pentru angajaţi.

Alţi 30% din respondenţi au apreciat că impactul măsurii privind beneficiile pentru angajaţi este mai mare asupra companiilor decât impactul generat de măsura consolidării fiscale.

Ce spune Codul fiscal?

Conform facilităţii introduse în Codul fiscal referitoare la angajaţii în telemuncă, angajatorii au posibilitatea de a acorda sume angajaţilor pentru susţinerea cheltuielilor pe care le au cu locul din care desfăşoară activitatea, respectiv cheltuieli cu utilităţi sau pentru achiziţia de echipamente de birou.

Aceste sume trebuie să fie stabilite prin contractul de muncă în limita unui plafon lunar de 400 de lei şi pot fi acordate fără prezentarea de documente justificative, în funcţie de numărul de zile pe care angajatul le efectuează în telemuncă, aminteşte PwC România.

O altă modificare la Codul fiscal priveşte consolidarea impozitului pe profit pentru grup, prin care profitul consolidat se compensează cu pierderile grupului, se menţionează în comunicat.

Cum poate fi implementată măsura?

Măsura poate fi implementată de un grup fiscal dacă este îndeplinită condiţia de 75% deţinere directă sau indirectă, pe o perioadă de un an anterioară consolidării.

Astfel, poate fi aplicată fie dacă societăţile se deţin între ele, fie dacă o persoană fizică română deţine 75% din amândouă, fie dacă sunt deţinute de o persoană dintr-un stat cu care România are tratat de dublă impunere.

Grupul fiscal poate fi constituit doar din persoane juridice române sau cu sediul social în România, iar perioada de aplicare a măsurii este 5 ani, începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. Astfel că, deşi intră în vigoare în 2021, consolidarea fiscală poate fi aplicată efectiv din 2022.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2022, ajustările privind creanţele neîncasate vor fi deductibile integral. Condiţiile pentru aplicare sunt ca respectivele creanţe să fie mai vechi de 270 zile, negarantate, de la terţi. Prin urmare, pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor vor fi şi ele deductibile 100%, fiind acoperite de ajustarea deductibilă.

Ajustarea TVA aferentă creanţelor neîncasate de la persoane fizice este aplicabilă creanţelor de la persoane fizice, în cazul în care această contravaloare nu este încasată în termen de 12 luni.

În acest scop, societăţile trebuie să facă dovada încercării recuperării creanţelor. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani, de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată. Primele ajustări vor putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2022.

Sondajul a fost realizat în cadrul unui eveniment online organizat de PwC România referitor la modificările recente ale legislaţiei fiscale, la care au participat peste 300 de reprezentanţi ai mediului de afaceri.

AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate