EVENIMENT
Remus Lăpușan, candidat PSD la Consiliul Județean: Să redăm Clujul oamenilor înseamnă să aducem extraordinarul în administrație!
Ați pornit la drum în campanie cu un slogan interesant: redăm Clujul oamenilor! Ne puteți explica, în câteva cuvinte, la ce vă referiți când spuneți asta? Adică acum Clujul nu mai este al oamenilor?
Remus Lăpușan: Clujul a fost dintotdeauna și trebuie să rămână al oamenilor: al celor de bună-credință, onești, care vor să trăiască frumos, în armonie, cu o calitate a vieții la cote ridicate.
Însă acum, din păcate, se întâmplă un lucru ciudat: Clujul este mai mult al unora care au un blocaj în ceea ce privește dezvoltarea strategică.
Nu zic că nu s-au întâmplat și lucruri bune în toți acești ani de când este PNL la Consiliul Județean, dar nu pe câte ar fi trebuit să se întâmple!
Au fost foarte multe orgolii politice, de multe ori avem viziuni diferite, și majoritatea proiectelor pe care am reușit să le pornim – le-au amânat cât au putut sau le-au abandonat de-a dreptul, numai pentru că veneau de la noi!
Și pot să vă dau exemple câte vreți: de la Agro Transilvania (care acum funcționează, dar nu are destinația inițială), la centrul de sacrificare a animalelor din Iclod, la centrul de colectare legume-fructe din zona Turda-Câmpia Turzii, la Tetarom 4, Tetarom 5 și așa mai departe.
Și Cluj-Napoca? Și aici credeți că sunt blocaje?
Remus Lăpușan: Da, în Cluj-Napoca avem alt exemplu de blocaj la nivel de gândire strategică: orașul a pierdut startul dezvoltării post-decembriste în mare parte din cauza politicii protecționiste prost înțelese a lui Gheorghe Funar.
Când a venit Emil Boc la primărie în 2004, orice a făcut a părut spectaculos în comparație cu ce fusese până atunci! Dar de fapt a adus orașul într-o stare de normalitate.
Noi acum trebuie să ne creștem nivelul de așteptări: trebuie să ducem Cluj-Napoca din sfera de ordinar (adică obișnuit) în sfera de extraordinar. Dar actuala administrație nu mai poate mai mult! Este un lucru firesc: am învățat în management despre curba lui Gauss; noi acum suntem într-o groapă de potențial, care urmează în mod natural după o perioadă de dezvoltare.
Avem nevoie de creativitate, de inovație, de inițiativă ca să începem să urcăm iarăși. PNL nu mai poate, Emil Boc nu mai poate, pentru că ei și-au atins maximul de potențial!
Avem nevoie de o schimbare în administrația locală ca de aer! Altfel, ideea că suntem inima Transilvaniei inclusiv din punct de vedere al evoluției rămâne un vis frumos!
Mai departe – Clujul este mai mult al celor care speculează cererea mare de pe piața imobiliară și, cu acordul (tacit sau nu neapărat) al administrației locale, fac aproape imposibilă cumpărarea unei locuințe la un preț decent – cel puțin în Cluj-Napoca.
Asta pe lângă faptul că Primăria din Cluj-Napoca nu s-a implicat în realizarea PUZ-urilor, și avem atâtea și atâtea cazuri de proiecte haotice de urbanism.
Gândiți-vă că atunci când a venit Emil Boc la Primărie, în 2004, în Bună Ziua nu exista aproape nimic.
Cartierul acesta s-a construit cumva de la zero. Putea fi o bijuterie a orașului: cu o tramă stradală logică, adaptată traficului previzionat, cu utilități trase la capacitatea potrivită – pentru că tu, primărie, trebuia să te gândești strategic cum vrei să arate cartierul acela: vrei un cartier de case? Vrei un cartier și cu blocuri? Dacă da, cât de înalte? Cu câte unități locative? Și atunci știi de la început cum dimensionezi conducta de apă, de gaz sau cablurile pentru curent electric.
Trebuiau construite de la început clădirile de utilitate socială: creșe, grădinițe, școli, biserici, un centru medical, inclusiv stabilită poziția supermarketurilor. Așa, ce avem? Un cartier blocat, din toate punctele de vedere.
Din păcate, nu este singurul exemplu. Asta e realitatea, și cred că nu sunt singurul care o vede!
Clujul este al marilor retaileri care au strivit pur și simplu producătorii locali! Sigur, este bine că există pe piață și avem acces la game diversificate de produse, dar avem nevoie vitală de o strategie de susținere a producătorilor locali! Actuala administrație a județului nu a făcut nimic în acest sens, din păcate.
Și mai pot continua cu exemple despre cum este confiscat județul Cluj în acest moment (și în privința infrastructurii medicale, a infrastructurii sociale, a traficului etc.).
Asta înseamnă să redăm Clujul oamenilor: să aducem extraordinarul în administrație, ca să ne îmbunătățim traiul de zi cu zi. Nu avem timp fizic să așteptăm minuni sau să ne complacem, viața e scurtă oricum, trebuie să acționăm!
Și cu toate acestea, Emil Boc și administrația PNL se lăudau săptămâna trecută le evenimentul lor de lansare a candidaților că au adus județul pe locul 2 în ceea ce privește contribuția la PIB.
Remus Lăpușan: Da, nu contest că suntem pe locul doi ca și contributori, dar oamenii? Unde sunt oamenii în toată ecuația asta?
Întrebați-i pe clujeni dacă sunt fericiți! Întrebați-i dacă o duc bine de la o zi la alta! Întrebați-i dacă au salarii mari – în cazul în care au totuși un job, dacă ajung repede dintr-un loc în altul, întrebați-i de când nu și-au mai permis să meargă în concediu!
Bun, și atunci care este soluția pentru acest blocaj de care vorbiți?
Remus Lăpușan: Împreună cu ceilalți colegi ai mei, am gândit o dezvoltare sistematică a județului Cluj.
Proiectele noastre reprezintă o viziune integrată despre bazele solide pe care ar trebui să reconstruim Clujul.
Dezvoltarea are la bază susținerea producătorilor locali (și nu mă refer doar la produsele agricole, să ne înțelegem).
Producția românească este în declin, pentru că nu a fost protejată aproape deloc. Începem cu un inventar al producătorilor, pe zone, astfel încât să știm unde și ce tip de produse găsim. Apoi le oferim o platformă de promovare: trebuie să îi facem cunoscuți și accesibilii publicului larg. Produsele lor sunt privite acum ca fiind de nișă.
Poate din cauza prețurilor ridicate? Adică percepția e că dacă e bio și local, e scump.
Remus Lăpușan: Da, este adevărat, dar tocmai de aceea trebuie să îi susținem de la nivel de administrație, prin politici publice adecvate.
Ne gândim să înființăm un departament al producătorilor locali în Consiliul Județean care numai asta să facă: să îi ajute să fie accesibili oamenilor (și din punct de vedere al prețului, și din cel al accesului fizic la produsele lor).
Avem producție locală, avem consum – trebuie să avem infrastructură! Vrem să construim un drum modern către zona de munte: din Huedin spre Băișoara. Avem drum – avem turiști; avem turiști – avem investitori!
Vrem să dezvoltăm o unitate de sacrificare animale în zona Dej-Gherla (pentru că acolo avem o concentrare mai mare de fermieri), alături de abatorizare și prelucrare a cărnii. Vrem să construim un centru de colectare legume-fructe în zona Turda-Câmpia Turzii și un centru de colectare a produselor din zona montană în proximitatea orașului Huedin.
Trebuie să avem o companie de transport în comun la nivel județean, care să asigure conexiunea între sate și centrele urbane! Nu mai putem ține izolate comunitățile rurale!
Avem nevoie de mai multe parcuri industriale, în tot județul, care pe de-o parte ne aduc investitori, iar pe de altă parte oferă mai multe locuri de muncă, accesibile inclusiv celor din mediul rural.
Pe final, aveți un mesaj special cititorilor noștri?
Remus Lăpușan: Dragi clujeni, nu vă mulțumiți cu puțin! Îndrăzniți să vreți mai mult!
CMF: 21240002
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
FOTO. Lara Enache, asistenta medicală de la Spitalul Județean Cluj-Napoca, vindecă trupul prin profesie și sufletul prin poezie
De aproape un deceniu, Lara Enache, asistentă medicală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, își dedică zilele îngrijirii pacienților, iar serile, scrierii versurilor care ating sufletul cititorilor.
Lara Enache, asistentă medicală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, își împarte viața între grijă pentru pacienți și pasiunea pentru poezie. După zile pline în Ambulatoriul de Chirurgie Generală, își găsește liniștea în versuri.
„Lara Enache este o figură distinctă în marea familie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. De aproape 10 ani își dedică întreaga activitate ajutorării celor aflați în suferință, în calitatea ei de asistent medical în Ambulatoriul Chirurgie Generală I și II. După o activitate de zi cu zi destul de solicitantă, Lara își alocă timpul liber unei frumoasei pasiuni: aceea de a scrie versuri”, scrie Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj pe rețelele de socializare.
Și-a lansat cel de-al treilea volum
Pe 31 martie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, Lara și-a lansat cel de-al treilea volum de poezii, Infinitu’. Data nu a fost aleasă întâmplător, ci ca un omagiu adus inspirației sale, marele poet Nichita Stănescu, chiar în ziua în care acesta ar fi împlinit 92 de ani.
„De fapt, pentru Lara, a scrie este mai mult decât o pasiune. Se află la cel de-al treilea volum de versuri, adată cu recenta lansare a volumului Infinitu’, eveniment care a avut loc pe 31 martie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Momentul ales pentru lansare nu este unul întămplător, Lara dorește prin acest lucru să aducă un tribut modelului ei artistic, marele poet Nichita Stănescu, în ziua în care se împlinesc 92 de ani de la naștere”, mai arată SCJU Cluj.
Vindecă trupul prin profesie și sufletul prin poezie
Pentru Lara, scrisul nu este doar o pasiune, ci o formă de terapie sufletească, un mod de a se descoperi și de a oferi alinare dincolo de granițele medicinei. Dacă în spital tratează rănile trupului, prin poezie vindecă suflete.
„Pentru Lara, poezia reprezintă atât o modalitate de evadare din cotidian, cât și o cale de cunoaștere profundă a propriei persoane și de descoperire a unor lucruri noi legate de ea. Consideră că ceea ce face ea este întru-totul pus în slujba oamenilor, profesia medicală o ajută să trateze dimensiunea fizică, iar versurile se adresează părții imateriale a omului – sufletul.
O felicităm pentru această nouă realizare și îi dorim mult succes în dubla misiune pe care și-a asumat-o, aceea de a trata trupul și sufletul!”, a mai transmis instituția.
Primăvara, vechile credințe ale satelor transilvănene prind viață. Oamenii locului au păstrat, din generație în generație, învățături despre schimbarea anotimpurilor, menite să protejeze sănătatea și să aducă belșug.
În satul Boju, din județul Cluj, bătrânii spun că primele semne ale primăverii trebuie respectate cu grijă, altfel natura își poate cere tributul.
„În satul clujean Boju, bătrânii spun că «primăvara, până nu plouă bine, să se curețe pământul de rugina iernii și, până nu tună tare, nu-i iertat să te culci pe jos, că te trage pământul și rămâi beteag pe toată viața». Aceste credințe, transmise din generație în generație, sunt întâlnite în multe sate din Transilvania”, se arată pe pagina Tradiții clujene.
„O formă de protecție împotriva bolilor”
Astfel de învățături, transmise din generație în generație, sunt întâlnite în multe sate transilvănene.
„«Vântul al rău vine primăvara când îi vreme bună, da-i hicleană. De te prinde culcat p-afară, te schimonosește!» – mai avertizează oamenii satelor. În spatele acestor vorbe stă un întreg sistem de observații asupra naturii, dar și o formă de protecție împotriva bolilor”, se mai arată în postare.
În lumea satului, fiecare anotimp are rostul său, iar semnele naturii sunt atent urmărite.
ADMINISTRAȚIE
Consiliul Județean Cluj dă startul înscrierilor pentru finanțări nerambursabile. Cea mai mare sumă merge către culte
Consiliul Județean Cluj dă startul perioadei de depunere a cererilor pentru finanțări nerambursabile. Începând din acest an, cererile pot fi depuse exclusiv online, prin aplicația Ghișeul Unic.
Consiliul Județean Cluj a publicat pe site-ul propriu informațiile pentru obținerea fondurilor nerambursabile din bugetul forului administrativ județean pentru anul 2025. Organizațiile neguvernamentale și entitățile publice din județ care implementează programe și proiecte din sfera tineretului și activităților socio-educaționale, a sportului, culturii, precum și a cultelor religioase, sunt invitate să pregătească și să depună cererile de finanțare.
Cererile pot fi depuse exclusiv online
Pentru sesiunea de finanțare din acest an cei interesați vor derula întregul proces de depunere a cererilor exclusiv online, accesând aplicația Ghișeul Unic (https://public.cluj.archi).
Depunerea solicitărilor de către entitățile eligibile se poate face într-un interval de 30 de zile, începând cu ziua de marți, 1 aprilie 2025 și până în ziua de miercuri, 30 aprilie a.c., ora 24.00, în aplicația Ghișeul Unic.
„Pentru a face un nou pas înainte în direcția digitalizării tuturor serviciilor pe care le oferim clujenilor, ne-am propus ca în această sesiune întregul proces de alocare a finanțărilor nerambursabile să se deruleze exclusiv în format digital, în platforma Ghișeul Unic. Este un pas important pe care îl realizăm, având toată convingerea că avantajele acestuia vor fi resimțite de ambele părți. Îi încurajez pe cât mai mulți clujeni să acceseze platforma și să descopere numeroasele facilități oferite de aplicație”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Sumele alocate fiecărui domeniu, în 2025
În ceea ce privește sumele alocate pentru susținerea inițiativelor, acestea sunt
- 4.100.000 lei – unități de cult aparținând cultelor religioase recunoscute legal în România
- 1.600.000 lei – structuri sportive
- 1.200.000 lei – programele și proiectele din sfera tineretului și socio-educaționale
- 1.200.000 lei – proiectele și acțiunile organizate în domeniul cultural
Documentația necesară finanțării nerambursabile, respectiv formularele tip, documentele care trebuie anexate acestora, precum și regulamentele pe baza cărora se realizează evaluarea și selecția proiectelor poate fi consultată prin accesarea site-ului oficial al instituției www.cjcluj.ro.
Luni seara pe Cluj Arena, „U” Cluj a întâlnit CFR în ultima partidă din etapa a 2-a a play-off-ului Superligii de fotbal. Este primul derby al orașului din istorie ce s-a disputat în play-off. În cele două meciuri din sezonul regulat, „U” a câștigat cu 3-2. După un meci dominat total de „feroviari”, „studenții” înving cu 1-0, gol marcat de Blănuță în min.43.
Echipele de start:
„U” Cluj (4-3-1-2): Gertmonas – Boboc, Masoero, Van der Werff, Chipciu – Simion, Artean, Nistor – Thiam – Macalou, Blănuță
Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Codrea, Rață, Silaghi, Fabry, Bettaieb, Miranyan, D. Moldovan
Absenți: –
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
VIDEO FOTO. „U” Cluj – CFR Cluj, 1-0. Unii cu RATĂRILE, alții cu GOLUL
CFR Cluj (4-3-3): Hindrich – Graovac, Bolgado, M. Ilie, Rocha – Fică, Djokovic, Korenica – Păun, Munteanu, Kamara
Rezerve: M. Popa, Camora, Abeid, Sinyan, Name, Emerllahu, Tachtsidis, Nkololo, Deac, Sfaiț, Postolachi, Juric
Absenți: –
Antrenor Dan Petrescu
Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Radu Petrescu // Asistenți: Sebastian Gheorghe, George Neacşu
Arbitru VAR: Sorin Costreie // Arbitru AVAR: Romică Bîrdeş
CFR începe meciul sus și agresiv, așa cum anunța Dan Petrescu. „U” s-a mulțumit să se apere pe două linii și să-ncerce contraatacul, ceea ce nu prea i-a ieșit.
Ocaziile i-au aparținut CFR-ului. Louis Munteanu îl încearcă pe Gertmonas în min.6, 13 și 31, iar Păun și Fică au și ei câte o ocazie bună. Dar, contrar cursului jocului, cei care înscriu sunt „studenții”. În min.43, Hindrich respinge în față un șut al lui Macalou și Blănuță înscrie pentru 1-0.
Repriza a doua începe cu un iureș la poarta lui Gertmonas. CFR șutează din toate pozițiile, fără efect, însă, pe tabela de marcaj. În min.52, Kamara ratează dintr-o poziție excelentă, apoi, în min.54, Rocha șutează în bară. În min.87, Bolgado trimite cu capul peste poartă.
Meciul se încheie cu cea de-a treia victorie din acest sezon a Universității Cluj. CFR a fost cu posesia și ratările, în timp ce „U” a fost cu golul.
Notele Cluj24:
„U”: Gertmonas 6 – Boboc 6, Masoero 5, Van der Werff, Chipciu 8 – Simion 6, Artean 7, Nistor 6 – Thiam 6 – Macalou 6, Blănuță 7, Oancea 6, Mitrea, Codrea 7, Rață, Silaghi 6
CFR: Hindrich 6 – Graovac 6, Bolgado 7, M. Ilie 7, Rocha 7 – Fică 6, Djokovic 6, Korenica 6 – Păun 6, Munteanu 6, Kamara 6, Abeid 6, Emerllahu 6, Tachtsidis, Nkololo, Postolachi 5
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Lara Enache, asistenta medicală de la Spitalul Județean Cluj-Napoca, vindecă trupul prin profesie și sufletul prin poezie
Credințe străvechi despre primăvară în satele transilvănene
Consiliul Județean Cluj dă startul înscrierilor pentru finanțări nerambursabile. Cea mai mare sumă merge către culte
VIDEO FOTO. „U” Cluj – CFR Cluj, 1-0. Unii cu RATĂRILE, alții cu GOLUL
Mircea Abrudean, întâlnire la Paris cu președintele Senatului francez, Gérard Larcher: 145 de ani de parteneriat româno-francez!
Certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, emise în format digital în județul Cluj, de astăzi
Tânăr beat și drogat, arestat la Cluj pentru conducere fără permis. A lovit mai multe mașini parcate și a fugit de poliție
Florin Danciu (jurnalist Cluj24): „După alegerile prezidențiale, la majoritatea partidelor se va schimba total leadership-ul”
