Luni, 7 iulie, începând cu ora 19:00 (ora României), europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea va susține în plenul Parlamentului European moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Tot în această seară va avea loc dezbaterea oficială a moțiunii, iar votul final este programat pentru joi, 10 iulie.

”Un sondaj recent arată că în Franța 64% dintre cetățeni sunt pentru o Uniune a națiunilor suverane care fac independent acorduri economice, doar 14% fiind în favoarea unei federații europene, iar 71% dintre cetățeni văd în corupția birocrației europene o problemă spinoasă, 43% exprimând serioase preocupări pentru potențialul abuz de putere și implicarea în acte de corupție a Ursulei von der Leyen.

UE, în regres democratic

Dacă europenii și, în special, românii o duc mai rău decât în 2019 este pentru că ambele comisii von der Leyen au eșuat. Dacă libertatea de opinie este la cote joase, similare totalitarismelor, este pentru că cele două comisii von der Leyen au înghețat-o și încarcerat-o din 2019 încoace.

Dacă UE este în regres democratic, generând lideri care sunt imitatori ai lui Xi Jinping și epigoni ai lui Putin, este din cauza Ursulei von der Leyen.

UE este încă locul din lume și din istorie cu cele mai bune șanse de a trăi liber și în pace, dar a devenit un vehicul care se îndreaptă cu 200 km/oră către un zid. Trebuie urgent schimbată traiectoria și, mai ales, șoferul”, a declarat europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.

Primarul Emil Boc a anunțat că Drumul Expres de la Tureni, care va face legătura între DN1 și Autostrada Transilvania (A3) și care va fi inaugurat, cel mai probabil, joi, va scoate traficul greu din Cluj-Napoca, fiind vorba despre 1.800 de TIR-uri și camioane de peste 7,5 tone, care nu vor mai avea voie să intre în oraș dacă sunt în scop de tranzit.   

Emil Boc a declarat, luni, înaintea ședinței Consiliului Local că, în prezent, traficul greu dinspre Oradea spre Bistrița, sau de la Zalău spre Cluj-Napoca sau de la Bistrița spre Oradea sau Baia Mare se desfășoară pe două rute care intrau în Cluj-Napoca, iar impactul va fi major întrucât acesta va fi scos din oraș.

”Pregătim o decizie o dată cu conectarea Clujului la autostradă, după ce Drumul Expres de la Tureni, care va fi inaugurat cel mai probabil joi, fiind vorba despre o lucrare de peste 100 de milioane de euro. A fost o lucrare posibilă cu implicarea majoră a Primăriei și a partenerilor de coaliție UDMR, cu sprijinul PSD, USR. Impactul va fi unul pozitiv și major pentru Cluj-Napoca și Turda”, a spus Boc.

Acesta a precizat că lucrările mai au nevoie de Comisia de avizare de la Comisia Rutieră de București care va avea loc miercuri, astfel că, de joi, 10 iulie, Drumul Expres va fi deschis traficului.

Traficul greu, interzis din 15 iulie la Cluj-Napoca

”Cel puțin 1.800 de TIR-uri și camioane de peste 7,5 tone nu vor mai traversa municipiul Cluj-Napoca. Vom propune trasee alternative, iar lunea viitoare vom avea o nouă ședință a Consiliului Local pentru a materializa, de marți, 15 iulie, interzicerea traficului greu în oraș”, a explicat primarul Clujului.

Acesta a precizat că străzile din Cluj-Napoca afectate în prezent de traficul greu sunt Calea Baciului, Corneliu Coposu, Giordano Bruno, Maramureșului, Fabricii de Chibrituri, Gării, Bulevardul Muncii.

Potrivit edilului, traficul greu care vine de la Oradea și merge spre Bistrița nu avea altă cale decât să treacă prin Cluj-Napoca, lucru care se va schimba.

Astfel, șoferii de TIR care veneau de la Oradea ajungeau la Căpușu, traversau Gilăul după care se urcau pe Autostrada Transilvania și mergeau până la Nădășelu, după care urma traseul Calea Baciului – B-dul Muncii – ieșirea din Cluj-Napoca sau de la Căpușu Mare o luau pe DN1 J pentru a ajunge direct la Nădășelu, după care tranzitau Cluj-Napoca până la ieșire.

Unul dintre trasee, Căpușu Mare- Nădășelu – Cluj-Napoca până la ieșirea are o lungime de 42 de km și este parcurs în 118 minute.

Celălalt traseu, care vine până în Gilău-Nădășel și apoi Bulevardul Muncii până la ieșirea de la OMW, are 49 de km și este parcurs în 121 de minute.

Traseu mai lung. timp mai scurt

”Ce se întâmplă după ce deschidem conectarea Clujului la Autostrada Transilvania?

Pentru că DN1 J de la Căpușu a fost modernizat, niciun TIR nu va mai veni prin Gilău, iar în mod obligatoriu vin pe tronsonul Nădășelu, merg pe Autostrada Transilvania și își continuă drumul spre București.

TIR-rile care vin de la Oradea și au intrat pe la Căpușu, la Nădășelu nu își mai urmează drumul prin Cluj-Napoca și nu mai intră pe Calea Baciului, ci merg pe autostradă și ajung la Tureni și merg pe centura de ocolire de la Vâlcele – Apahida și merg spre Bistrița.

Traseul are o distanță de 91 de km, care va fi parcurs, însă, într-un timp de doar 69 de minute. Este mai lung, dar este aproape la jumătate ca durată de timp pentru că nu mai stai în traficul infernal la semafoare în Baciu și Cluj-Napoca.

La fel, traficul greu care vine de la Bistrița și merge la Oradea nu va mai intra în Cluj-Napoca.

Marele câștig este că traficul greu nu mai intră în Cluj-Napoca. Aceasta înseamnă diminuarea traficului greu, reducerea poluării, aduce dezvoltare economică și va avea efecte benefice asupra municipiului Cluj-Napoca”, a mai explicat Emil Boc.

Drum de 5 km

Drumul Expres de la Tureni are o lungime de 4,96 km, contractul pentru acest proiect fiind semnat în iulie 2023, cu asocierea Dimex 2000 și Con-A.

Ordinul de începere a fost emis pe 21 august 2023, iar valoarea contractului este de 562,6 milioane de lei (fără TVA), cu finanțare prin Programul Transport.

Drumul trebuia deschis circulației în luna februarie, fiind înregistrată o întârziere de 5 luni.

E.ON Energie România și Grupul MOL prin MOL România au încheiat un parteneriat pentru a sprijini tranziția către mobilitatea electrică în România. În cadrul parteneriatului, 592 de puncte de încărcare din rețeaua MOL Plugee din toate cele șase țări în care activează au fost integrate în aplicația E.ON Drive, oferind astfel utilizatorilor acces extins și facil la infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice.

Colaborarea dintre cele două companii vine ca răspuns la cererea tot mai mare de soluții sustenabile de transport, la nevoile exprimate de clienți și subliniază angajamentul acestora în direcția decarbonizării sectorului de mobilitate.

Integrarea stațiilor MOL Plugee în aplicația E.ON Drive permite utilizatorilor să localizeze, să acceseze și să plătească direct pentru serviciile de încărcare, totul dintr-o singură platformă digitală.

336 de puncte de încărcare electrică

„E.ON este printre companiile lider în dezvoltarea infrastructurii europene de e-mobility cu peste 7.200 de puncte de încărcare publice din care 336 în România.

Parteneriatul cu MOL România reflectă tendințele de inter-operabilitate și partajare a infrastructurii, esențiale pentru extinderea utilizării vehiculelor electrice și reprezintă încă un pas important în direcția unui viitor mai verde, cu mai puțină poluare și emisii de CO2”, a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România.

Soluții de mobilitate

„Grupul MOL investește în dezvoltarea unor soluții de mobilitate orientate spre viitor și și-a asumat angajamentul ca mașinile electrice să devină o alternativă accesibilă și atractivă pentru viața de zi. Recent, am redus prețurile pentru încărcarea vehiculelor electrice în stațiile MOL Plugee, iar prin parteneriatul cu E.ON sprijinim mai mult dezvoltarea e-mobilității, conectând utilizatorii de vehicule electrice cu stațiile de încărcare pe care se pot baza în călătoriile lor.

În anul în care sărbătorim 30 de ani de activitate în România, ne bucurăm că deschidem noi drumuri și că putem oferi o perspectivă și mai largă pentru călătoriile cu mașinile electrice,” a declarat Gábor Mozga, CEO al MOL România.

Stațiile de încărcare MOL România sunt amplasate în 41 de locații, majoritatea pe autostrăzile A1, A2 și pe alte drumuri naționale importante, locațiile lor exacte fiind disponibile aici: locații stații MOL Romania.

Pe aceeași pagină pot fi vizualizate și locațiile stațiilor de reîncărcare din Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Croația.

Puncte de încărcare MOL

Numărul total de puncte de încărcare puse la dispoziție prin infrastructura de încărcare MOL Plugee pentru fiecare țară:

–       România: 137

–       Ungaria: 254

–       Croația: 35

–       Cehia: 89

–       Slovenia: 32

–       Slovacia: 45

Prin integrarea stațiilor de încărcare MOL, aplicația mobilă E.ON Drive ajunge astfel să depășească 2.000 de puncte de încărcare la care au acces posesorii de vehicule electrice din România, iar la nivel european aplicația integrează peste 500.000 de stații.

Anul trecut, au fost înregistrate în aplicație peste 32.000 de sesiuni de încărcare, fiind încărcați peste 670.800 de kWh, în medie aprox. 55.900 kWh pe lună.

Disponibilă pe www.eon.ro, aplicația E.ON Drive aduce prețuri mai mici față de plățile unice, acces la harta stațiilor și statusul acestora, stații favorite, emitere card RFID pentru start-stop încărcare și plată direct din aplicația mobilă.

Despre E.ON Energie România

E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice, având un portofoliu variat format din circa 3,5 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi.

Grupul E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 20 de ani. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit circa 2,4 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 3,8 miliarde de euro.

Despre MOL România

MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România. MOL România este prezentă pe piața locală de 30 de ani și oferă un portofoliu comprehensiv de produse și servicii în domeniul comerțului de carburanți, lubrifianți, produse petrochimice și bitum. În prezent, compania deține un număr de 236 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd.

În ultimul deceniu, de când MOL a introdus în România conceptul Fresh Corner, vizitele în stațiile de servicii sunt mai savuroase, deoarece clienții au la dispoziție o gamă variată de cafele și produse alimentare proaspăt preparate, precum hot-dog sau sandviciuri.

MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de afaceri la București, un birou administrativ la Arad și un număr de 259 de angajați proprii. În 2005, MOL România a fost prima companie petrolieră care a implementat un program de loialitate, urmat, anul trecut, de lansarea platformei MOL MOVE, care oferă o experiență digitalizată de ultimă generație și beneficii exclusive.

De cinci ani, compania a investit în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru posesorii de vehicule electrice, instalând puncte MOL Plugee în 41 dintre stații, care în prezent pot deservi simultan 96 de vehicule electrice.

MOL România este un membru activ al comunităților din care face parte și investește în programe de responsabilitate socială care vizează domenii precum: educația, sportul, sănătatea sau mediul. Unul dintre cele mai vechi programe de responsabilitate socială este Spații Verzi, care sărbătorește 20 de ani de existență în 2025.

De-a lungul timpului, prin programul Spații Verzi au fost implicați peste 250.000 de oameni în activități create cu scopul de a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica în protejarea naturii.

Zeci de sindicaliști din Cluj din cadrul Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Clujean (SLIPC) au protestat, luni, în București, la Palatul Parlamentului față de măsurile fiscale Guvernului de reducere a deficitului bugetar care afectează personalul din educație.

Sindicaliștii au plecat duminică, spre București, cu un autocar, pentru a se alătura colegilor din întreaga țară.

Aceștia sunt nemulțumiți de măsurile preconizate și susțin că ar putea fi afectată deschiderea anului școlar din 8 septembrie.

”Măsura creșterii normei didactice este iresponsabilă, este cinică și va bulversa un întreg sistem pe o miză financiară nesemnificativă”, a explicat un sindicalist.