În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost prezent, joi, pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Cluj și a vorbit și despre stadiul altor proiecte locale, cum sunt Spitalul Pediatric Monobloc și Centrul Integrat de Transplant, ambele lansate de Consiliul Județean Cluj.

Potrivit lui Rafila, Ministerul Sănătății a dat un aviz de oportunitate Spitalului Pediatric Monobloc, considerându-l un proiect ”prioritar”.

”Este un proiect mare, de peste 200 de milioane de euro și încercăm în centrele universitare importante să facem un hub de servicii medicale.

Urmează ca MIPE să evalueze proiectele depuse și cred că sunt șanse mari ca acest proiect să primească finanțare. Anul viitor, cu siguranță, putem să discutăm despre oportunitatea de a începe și la Cluj acest proiect al spitalului de copii”, a spus Rafila.

Transplant, la Spitalul Regional de Urgență

În ceea ce privește Centrul Integrat de Transplant, ministrul Sănătății a spus că, în condițiile în care se construiește Spitalul Regional de Urgență, unde se pot realiza operații de transplant, un astfel de proiect nu s-ar justifica.

”Activitatea de transplant nu poate finanța doar din această activitate funcționarea unui spital, deoarece numărul de transplanturi în România este redus.

Nu putem decât să ne concentrăm resursele și să oferim acestor unități medicale și venituri care să le permită funcționarea. Or activitatea de transplant este redusă, la ICUTR Cluj-Napoca au 60-70 de transplanturi într-un an, restul veniturilor venind din activitatea obișnuită a unei secții de urologie, care înainte făcea parte din Spitalul Județean Cluj.

Eu nu am văzut institute dedicate transplantului nicăieri în Europa. Eu cred că putem dezvolta fără probleme unitățile de transplant la viitorul Spital Regional de Urgență”, a spus Alexandru Rafila.

Spitalul monobloc va avea peste 500 de paturi

Spitalul Pediatric Monobloc va dispune de 506 paturi pentru spitalizare continuă, 51 de paturi pentru spitalizarea de zi și 30 de paturi aferente serviciului ATI.

Noua unitate medicală va prelua toate secțiile actualului Spital Județeana de Copii, care, în prezent, își desfășoară activitatea în nu mai puțin de 14 clădiri aflate în 9 locuri diferite din Cluj-Napoca, cu o distanță medie de aproximativ 4 kilometri între ele.

Cea mai modernă unitate sanitară pediatrică din țară va fi ridicată pe un teren de aproximativ 17 hectare în zona cartierului clujean Borhanci și va putea prelua 50.000 de copii pe an, din întreaga țară.

Centrul Integrat de Transplant, în așteptare

Consiliul Județean Cluj a cerut în luna martie Ministerului Sănătății modificarea statusului de rezervă de pe lista PNRR a proiectului referitor la realizarea Centrului integrat de Transplant Cluj, fie în admis, fie în respins, astfel încât autoritatea județeană să poată acționa în consecință.

”CJ Cluj, împreună cu Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello, Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu, Institututul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, și-a asumat sarcina realizării infrastructurii medicale care să găzduiască un centru de transplant multi-organ (plămâni – inimă – rinichi – ficat) la Cluj-Napoca”, arăta în primăvară conducerea Consiliului Județean Cluj.

Județul Cluj a cheltuit până acum 15.6 milioane de lei + TVA pentru Servicii de Proiectare și Asistență Tehnică pe perioada de execuție a lucrărilor, fiind finalizată procedura de atribuire a contractului de execuție lucrări

De asemenea, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Cluj din 25 noiembrie 2021 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții “Centru Integrat de Transplant Cluj-Napoca”, valoarea estimate a investiției fiind de peste 950 milioane de lei, inclusiv TVA.

Primarul Clujului, Emil Boc, a lansat o serie de critici dure la adresa fostului său contracandidat, Sabin Sărmaș, care acum candidează ca independent pentru un loc în Camera Deputaților.

Emil Boc l-a criticat în termeni duri pe Sabin Sărmaș, fost parlamentar PNL și candidat independent la alegerile parlamentare, pentru lipsa de acțiune în apărarea facilităților fiscale pentru sectorul IT, unul pe care susține că îl sprijină prin activitatea sa.

„Ai tăcut din gură ca porcu-n cucuruz, cum spune românul”

Primarul a subliniat că, deși el însuși a susținut public această industrie și a criticat deciziile recente de eliminare a facilităților, Sărmaș „a tăcut mâlc” pentru a-și păstra funcția.

„Atunci când a fost vorba să apere industria IT, a tăcut mâlc. Nimic. Eu mi-am asumat public și în 2010, când am pus pe masă ruperea acordului cu FMI-ul mai degrabă decât să elimin facilitățile de IT și acum am criticat colegii de partid pentru această decizie incorectă față de un domeniu strategic, fundamental al României, dar nu l-am auzit pe domnul Sărmaș să iasă să rupă afișul, să spună: rup afișul, rupt gardul, rup fâșul! Apărați facilitățile pentru IT!

A tăcut, că era mulțumit că avea o funcție, o sinecură în domeniu și a preferat funcția decât să se bată pentru drepturile IT-iștilor. Acum îl vezi apărând drepturile IT-iștilor. Măi băieți, totuși, are și viața asta o limită în ipocrizie. Tu ți-ai păstrat sinecura și nu ai ieșit să spui că ești împotriva eliminării facilităților IT. Ai tăcut din gură ca porcu-n cucuruz, cum spune românul”, a declarat primarul Emil Boc, la Napoca Live.

Votul pentru Sabin Sărmas, „un vot irosit”

Emil Boc și-a exprimat și dezaprobarea față de susținerea unui candidat independent, pe care îl consideră incapabil să aducă o schimbare reală în traiul clujenilor.

„E un vot irosit dat pentru un candidat independent, pentru că vedem, nu este unu care să poată face diferența în politica românească. Dacă vrei să îi dai doar șansa să aibă un salariu bun, o sinecură, cum a avut și până acum, clujenii pot să îi dea asta. A avut funcții foarte bine plătite, din care clujenii s-au ales cu zero rezultate”, a mai arptat edilul.

„La câți am păpat pe tavă, de Sărmaș îmi va mai fi mie frică!”

Referindu-se la ambițiile politice ale lui Sărmaș, Boc a afirmat că fostul său contracandidat ar trebui să își concentreze atenția asupra activității parlamentare și nu pe lupta pe care o duce împotriva sa: „Omul ăsta uită că nu trebuie să se bată cu mine. El este chemat acolo să facă legi în Parlamentul României. La câți am păpat pe tavă în politica românească, de Sărmaș îmi va mai fi mie frică”, a comentat ironic Boc.

„Eu am tot țipat după alegeri că s-a întâmplat ceva”

Emil Boc a arătat că, în perioada campaniei electorale pentru Primăria Cluj-Napoca, a fost vizat de atacuri orchestrate prin ferme de troli și boți artificiali. Aceste atacuri, spune Boc, ar fi fost folosite de Sărmaș pentru a îl denigra și pentru a-și spori popularitatea în mediul online. Primarul a spus că nimeni nu l-a luat în seamă până nu a apărut scandalul fermelor de troli din campania pentru alegerile prezidențiale.

„Dacă nu era campania prezidențială, tema aceasta nu era ridicată la rang de discuție în spațiul public. Cui îi păsa de Boc, că a fost atacat de troli și de boți? Acum că s-a ridicat la nivelul campaniei prezidențiale, deși eu am tot țipat după alegeri că s-a întâmplat ceva, pentru că vedeam instant, ai 60 de urmăritori și mii de aprecieri. De unde puteau veni instant atâtea aprecieri, într-o oră, în 30 de minute? Acelea erau artificiale, bombardate, cu scopul de a crea o imagine falsă, de a denigra un candidat.

Dacă acela primește 5.000 de lucruri negative, și cei de bună credință spun: poate așa o fi, dacă atâția spun că așa este. Atunci, tehnica aceea de a lua un element care înfurie lumea, traficul de exemplu, care pe toți ne deranjează, este ridicat la rang de apocalipsă, atunci evident că influențezi comportamente electorale în campanie electorală”, a mai arătat edilul.

Într-o analiză a Ziarului Financiar se arată cât costă să încarci o maşină electrică dacă vrei să parcurgi 100 de kilometri. Concluzia analizei: în România costul este dublu faţă de Portugalia şi Finlanda, dar la aproape jumătate faţă de Norvegia.

Încărcarea unei maşini electrice timp de 25 de minute pentru a parcurge 100 km costă în România circa 9,8 euro, conform unui grafic al Visual Capitalist care citează date ale European Alternative Fuels Observatory (EAFO). Acest grafic arată costul mediu de încărcare a unei maşini electrice timp de 25 de minute la 100 km la o staţie publică din diferite ţări europene.

Asta înseamnă cam 49 de lei. Cu un consum mediu de 8l/100km, costul în cazul unei mașini pe benzină la suta de km este de… 56 de lei. Deci cu puțin peste costul celei electrice, dar ai avantajul că nu mai aștepți o jumătate de oră la priză. În regim de condus economicos, poți chiar pica pe aceeași valoare.

Cât COSTĂ să încarci o maşină electrică în România în comparație cu alte țări (analiză)

Pentru a ţine seama de diferenţa dintre maşinile electrice, a fost luat în considerare un model Tesla 3 pentru acest set de date. Informaţiile despre preţ au fost obţinute de la staţiile publice de încărcare rapidă, iar apoi EAFO a calculat preţul mediu pe ţară.

Astfel, cele mai ieftine încărcări ale unei maşini electrice pentru a parcurge 100 km sunt în Islanda (2,9 euro), Portugalia (3,2 euro) şi Finlanda (4,6 euro). Pe de altă parte, la polul opus stau ţări precum Norvegia sau Slovenia unde preţul sare de 17 euro per încărcarea necesară pentru a merge 100 km cu maşina.

Iar preţurile diferă şi de disponibilitatea soluţiilor de încărcare, dar şi, evident, de costul energiei din fiecare ţară. De altfel, la nivel european în primele nouă luni ale acestui an, înmatriculările de maşini electrice au fost cu 5,8% sub perioada similară din 2023, potrivit Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în principal din cauza Germaniei, unde scăderea a fost de 28,6% pe fondul eliminării bonusurilor pentru electrice.

În România, în primele zece luni ale anului, înmatriculările de electrice au căzut cu 38% faţă de perioada similară din 2023, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Astfel, autoturismele full electrice deţin o cotă de 4,9% din piaţă, în luna octombrie a anului 2024, faţă de octombrie 2023, când reprezentau 10%, în timp ce autoturismele plug-in hybrid deţin o cotă de piaţă de 5%, faţă de octombrie 2023, când reprezentau 4,3%.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se află, joi, într-o vizită pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Cluj, situat pe raza comunei Florești.

Sunt prezenți, printre alții, directorul DSP, Mihai Moisescu, directorul CJAS, Luminița Chirilă, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, Claudia Gherman, directorul SAJ, Horia Simu, lideri PSD Cluj.

LIVE VIDEO. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vizită pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Cluj

Vizita are loc la 6 luni de la spargerea solului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, care a însemnat începerea efectivă a lucrărilor la acest obiectiv medical important.

„Clujul avea nevoie de un spital regional de urgență și trebuie să găsim soluții, împreună cu Primăria pentru a asigura accesul rapid la acest spital. Un actor foarte important, pe lângă partea de construcții, este UMF Cluj, care va asigura partea de resurse umane.

„Sperăm că până în ianuarie 2025 să fie încheiată această etapă”

Mă bucur că România construiește spitale, pentru prima dată în 35 de ani. Spitalul de Neurologie și Neurochirurgie este aproape finalizat. După estimările noastre, el poate fi  dat în folosință la jumătatea anului viitor. Este primul spital mare care se face la Cluj prin PNRR. Am reușit cu echipa mea, în ultimii  trei ani, să repornim proiecte care erau închise.

Bineînțeles, e nevoie și de personal care să deservească aceste noi spitale și aici e necesară și implicarea autorităților locale.

Stadiul lucrărilor la Spitalul Regional de Urgență este de 80%. Am discutat cu constructorii, a fost o problemă legată de stabilitatea terenului, dar sperăm că până în ianuarie 2025 să fie încheiată această etapă. Până la sfârșitul anului  se vor deschide și ofertele pentru partea efectivă de construcție”, a spus Rafila.

La finalizare, Spitalul Regional de Urgență Cluj va avea o suprafață construită totală de 184.013 mp, din care 176.638 clădirea principală, structurată pe 8 niveluri S+P+5E+Eth, heliport. Suprafața terenului pe care va fi construit viitorul spital este de 143.064 mp.

Spitalul va avea o structură modernă, la standarde europene, din punct de vedere arhitectural, medical, al echipamentelor și a tehnologiei IT. În proiectul spitalului sunt prevăzute 22 săli de operație, 4 săli de nașteri și 849 de paturi (106 paturi vor fi pentru îngrijiri critice, inclusiv terapie internsivă, terapie intensivă de urgență și terapie intersivă de urgență și îngrijiri a arșilor).

Costul total al lucrărilor depășește 540 de milioane de euro.