PUTEREA magnetică a APEI asupra SUFLETULUI somnoros. Ioan Agârbiceanu, scriitor şi protopop al Clujului, 58 de ani de la moarte

O mare minte şi un mare suflet. Ion Agârbiceanu. Mai cunoscut de noi din şcoală, prin Fefeleaga şi calul ei, Bator. De la moartea sa se împlinesc 58 de ani.

*în imagine, o scrisoare a lui Ion Agârbiceanu către Valeriu Bora (1961, arhiva Cluj24), cu doi ani înainte de moarte, în care îşi expune, pe scurt, neputinţa.

Curgerea nesfârşită

E înduioşător să poţi citi aşa ceva într-o revistă de vânătoare şi pescuit de acum 76 de ani. Citiţi, poate vă regăsiţi.

„Puţine dintre elementele naturii (…) au o aşa de mare putere magnetică asupra sufletului omului ca apa curgătoare! (…) În prima copilărie (…) plăcerea contemplaţiei era pur materială, nu deştepta gândurile pe cari apa curgătoare le trezeşte în omul mare. Şi, erau nişte plăceri prea efemere! (…) Privind întins, cu ceasurile la trecerea apei, parcă înţelegi ceva din vecinicie, şi mi se pare că sensaţia ei varsă în suflet pacea aceea din care nu ai mai ieşi. (…)

Dar nu-mi mai pare rău că el e vecinic, iar eu sunt trecător. Curgerea nesfârşită nu-mi mai deşteaptă problemele existenţei. Nu-i mai lăcomia care în copilărie şi tinereţe te împinge să pătrunzi tainele vieţii. Cu cât trec anii e tot mai multă pace în sufletul tot mai somnuros. Ca şi când aşa ar fi rânduiala duhului nostru ca după ce i-au crescut aripi puternice şi a zburat în înălţimi ameţitoare, să se coboare la şes din aerul rece, să se cufunde în linişte şi pace, în somnul din care să treci fără regrete în vecinicie, în adormirea fără de sfârşit”, Ion Agârbiceanu, la Ţărm de râu, 1945 (revista Carpaţii, mai 1945, arhiva Cluj24).

Ion Agârbiceanu

Ion Agârbiceanu (12 septembrie 1882, 28 mai 1963) a fost scriitor, ziarist și prozator, parlamentar, academician, canonic și protopop unit al Clujului, tatăl fizicianului Ion I. Agârbiceanu. După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj (1919-1927), apoi al ziarului „Tribuna” din Cluj (1938-1940).

A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania (1919). A fost preot și protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (din 1931).Pe 28 mai 1963 se stinge din viață la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. La mitingul de doliu, ținut la Cluj, la 31 mai, îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.

(MaAv)