Connect with us

EVENIMENT

PROTEST public față de derapajele postului România TV în cazul morții ziaristei Iulia Marin de la Libertatea. Sute de SEMNĂTURI

Publicat


iulia marin foto facebook

Un protest public semnat de peste 300 de redacții de presă și jurnaliști, asociații medicale, ONG-uri și personalități civice a fost lansat joi seara față de derapajele repetate de pe postul de televiziune România TV în cazul morții jurnalistei Iulia Marin. Redacția Cluj24 susține apelul și este printre semnatarii demersului.

Jurnalista Iulia Marin a murit la doar 32 de ani, după o luptă cu suferința psihică și o carieră profesională remarcabilă, scriu colegii ei de la Libertatea.

Apel împotriva discursului practicat de postul de televiziune România TV, care incită la ură și discriminare față de persoanele cu probleme de sănătate mintală

Noi, instituțiile și organizațiile care semnează acest apel public, respingem ferm discursul împotriva persoanelor cu afecțiuni psihice, promovat în emisiunea postului România TV în seara zilei de 19 aprilie 2023.

O spunem cu toată claritatea și responsabilitatea: acesta este un fel extremist de a gândi, care pleacă de la ideea de a izola oamenii cu anumite boli, de a nu le permite să muncească și să-și apere drepturile.

Noi, semnatarii apelului, ne desfășurăm activitatea în domenii diferite ale societății, uneori concurente sau aflate în dispută democratică. Suntem asociații ale profesioniștilor din sănătate, instituții de presă, edituri de carte, organizații ale societății civile.

Astăzi am ales să ne unim, pentru prima oară în această componență diversă, pentru a semnala public un grav abuz.

Nu e întâia dată când, în spațiul audiovizual, se promovează un limbaj și idei care incită la ură. De data aceasta, victima principală este o persoană care nu se mai poate apăra: jurnalista de 32 de ani, Iulia Marin, care a decedat acum câteva zile.

Iulia Marin a lucrat de-a lungul unei cariere de 11 ani, la publicațiile Adevărul, Pressone, Recorder, Gândul și Libertatea. Și-a făcut meseria cu dedicare și cu talent. Integritatea și discernământul ei profesional n-au fost puse niciodată sub semnul îndoielii.

În aceeași perioadă, ziarista s-a luptat cu o suferință psihică diagnosticată și tratată, ani de zile, timp în care Iulia a continuat să muncească, așa cum o fac milioane de femei și bărbați din România, care muncesc în condițiile în care au diverse boli, de la cancer la nevroze și de la suferințe cardiace sau diabet la bipolaritate.

Mai ales pentru oamenii cu boli psihice, munca, mediul colectiv, responsabilitățile sunt recomandate de medici, ca însoțitoare ale tratamentului și terapiei. Iulia Marin însăși a scris de repetate ori cum o ajută munca de ziaristă și viața de redacție „care m-a încurajat și susținut, mi-a acordat încredere când eu nu mai credeam deloc în mine, mi-a cultivat aceasta încredere și m-a ridicat de pe banca de rezerve pe care singură mă așezasem”.

În redacții, „nu de puține ori, auzeam: «Avem nevoie de tine». O vorbă în care nu credeam, nu-mi mai vedeam utilitatea și nici contribuția”, a mărturisit ea publicului.

Miercuri, 19 aprilie 2023, la emisiunea lui Victor Ciutacu de la postul România TV, a fost atacată nu doar memoria acestei femei care nu mai e. S-a prezentat, într-un stil brutal, și cazul unui alt ziarist, un bărbat care are și el o suferință psihică. Ambele persoane au fost „țintite” pentru ca postul RTV să ilustreze ideea că „Oamenii ăia sunt tulburați psihic, că nu vreau să spun mai mult decât atât, produceau materiale de presă. Pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”.

Minute în șir, au fost ridiculizați și atacați oameni, decedați sau vii, pentru că au boli psihice și au fost învinovățiți cei care îi angajează sau colegii alături de care lucrează.

În locul medicilor, al specialiștilor și al legii, un post de televiziune consideră că poate decide el cine e apt și cine este inapt de muncă, cine merită un salariu și cine nu.

Un ciocan, un volan de mașină, un mouse de computer, un pix sau un microfon nu sunt mai periculoase în mâna unui om care suferă de o boală, față de situația în care este mânuit de cineva cu o condiție medicală „perfectă”, de altfel o iluzie în realitate.

Din contră, ca un amar paradox, emisiunea din seara zilei de 19 aprilie 2023 ne arată că oameni care se pretind ca fără probleme promovează atitudini și îndemnuri periculoase pentru libertatea și pentru viața semenilor lor.

Noi, semnatarii acestui apel, refuzăm să credem că România poate asista la normalizarea discriminării la adresa celor bolnavi. Nu este normal, nu este omenește să instigi împotriva celor suferinzi, indiferent de boala lor și să le pui sub semnul îndoielii capacitatea de a-și câștiga existența, în mod liber și demn.

Ne adresăm următoarelor autorități publice, dar ne adresăm și organizațiilor din domeniul publicității, precum și firmelor private care își derulează campanii publicitare pe postul de televiziune România TV. Aveți aici transcrierea acestei emisiuni. Oricât de rău vă produce lectura, vă rugăm să faceți efortul de a citi, ca să respectăm nu doar șocul din familiile oamenilor atacați direct, dar și oroarea care cuprinde orice om martor la promovarea unor asemenea idei, despre inferioritatea copiilor, părinților și prietenilor noștri bolnavi.

Pe aceste firme naționale și internaționale, precum și pe organizațiile precum IAA și RAC, care autoreglementează etica din publicitatea românească, le întrebăm: este prevăzută în codul dumneavoastră de responsabilitate socială asocierea cu posturi TV care incită la discriminare împotriva a milioane de compatrioți?

Către CNA ne adresăm, respectuos, și îi întrebăm când vor face, cu adevărat eficient, din interesul publicului motivul existenței lor ca instituție? De când am renunțat ca societate la dreptul ca, pentru licențele gratuit acordate posturilor TV, drept de licență care este bunul nostru public, să primim insulte și instigări la ură, în locul știrilor promise?

Către Consiliul pentru Combaterea Discriminării înaintăm rugămintea de a privi minutele acestei emisiuni care, în opinia noastră, a dus limbajul urii la un nivel record, chiar și pentru standardul jalnic al unor posturi TV din România.

Încheiem această scrisoare printr-un apel către toți cei care se simt, deseori pe bună dreptate, prea lipsiți de speranță, de putere și de metode de a mai crede că putem schimba ceva: dacă nu ne ridicăm vocile pentru a proteja un om care nu se mai poate apăra, și milioane de persoane fără nicio vină, atunci când merită să vorbim?

Semnatarii apelului

REDACȚII

Redacția Cluj24

Redacția PressOne

Redacția Recorder

Redacția Libertatea (la aceste trei redacții a lucrat Iulia Marin)

Redacția Hotnews

ArgesulOnline.ro

Documentaria, colectiv foto

Dragoș Pătraru și echipa Starea Nației

Jurnal de Vrancea

Platforma Iscoada

Redacția Actualitatea vrânceană

Redacția Alba24

Redacția Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă

Redacția Cațavencii

Redacția Centrul de Investigații Media

Redacția Constanța TV

Redacția Context.ro

Redacția Cultura la dubă

Redacția CursDeGuvernare

Redacția Dela0

Redacția Dobrogea Live

Redacția Elle

Redacția Economedia

Redacția Factual

Redacția Gazeta de Stâlpeni

Redacția Gazeta Sporturilor

Redacția HunedoaraMea.ro

Redacția Iașul Nostru

Redacția Info Sud-Est

Redacția Inquam Photos

Redacția Kiss FM

Redacția Lovedeco

Redacția Magic FM

Redacția Misreport

Redacția ArgesFocus.ro

Redacția Monitorul de Botoșani

Redacția Obiectiv de Suceava

Redacția Panorama

Redactia PRESShub.ro

Redacția ReporterIS

Redacția Republica

Redacția RISE Project

Redacția Rock FM

Redacția România Curată

Redacția Scena9

Redacția Spotmedia

Redacția start-up.ro

Redacția Știri din Muntenia

Redacția Ştiri PROFM

Redacția SunMedia

Redacția Teleleu

Redacția VICE România

Redacția Vrancea24

Redacția Wall-Street.ro

Redacția We Love Sport

Redacția Ziarul de Iași

Reporter24.INFO

Saptamana.online

Redacția G4Media

Redacția Buletin de București

Redacțiile Treizecizero.ro și Lead.ro

Redacția Bihoreanul

Redacția Edupedu

Redacția Special Arad

Redacția Școala 9

Redacția Turnul Sfatului

Redacția Știri Europa FM

Redacția GreatNews.ro

Redacția ȘtiriCraiova.ro

Redacția Life

Redacția Ziarul Obiectiv

Redacția Bistrițeanul

Redactia Veridica

Redacția Captura

PaginadeMedia.ro

Ziarul de Vrancea

Redacția InfoBistrița

Redacția ziarului Oglinda de Azi (Câmpina)

Redacția ziarului Observatorul de Covasna

Redacția CovasnaMedia.ro

Redacția Autocritica

Redacția NewsPascani.com

Redacția Actualitatea TV

Redacția News FM

Redacția Curierul de Cluj

Redacția Știri Din Surse Buzău

Redacția Gazeta de Sud

redacția Revistei GOLAN

Redacția Sentinel News

Redacția Ziaristii.com

ASOCIAȚII MEDICALE (2)

Asociația Psihiatrilor Liberi din România, președinte Profesor Univ. Dr. Adela Ciobanu

Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, președinte: Șef Lucrări Dr. Ana Giurgiucă

PSIHOTERAPEUȚI

Eugen Hriscu, psihoterapeut, director medical Clinica Atelier Psy

Cătălina Dumitrescu, doctor în științe psihologice, psiholog clinician specialist, psihoterapeut

Ioana Raluca Petru psihoterapeut

Silvia Ciubotaru (Guță), psihoterapeut

Simona Tache, psihoterapeut

Alexandra Pacurar, psihoterapeut

Yolanda Crețescu, psiholog clinician psihoterapeut, Președinte Asociația Happy Minds, Inițiatorul Proiectului Deprehub și Deprehub Teens

Irina Vasilescu, psihoterapeută

Catrinel Ștefan, psihoterapeută

Denisa Nicolau, psiholog clinician

Laura Machedon – psiholog clinician

Silvia Alionte, psihoterapeut

Stătescu Amalia Elena, psiholog clinician

Marius Gheorghe, psiholog

Filimon Cristiana Bianca, psiholog

Anca Dumitrescu, psihoterapeut

Alina Cioabă – psihoterapeut

Raluca Ilea, psiholog clinician și psihoterapeut

Alina Jugrestean, Psihoterapeut familial sistemic

Erica Eliza Olaru – psihoterapeut ( membru British Association for Counselling and Psychotherapy)

Daniela Radu, psihoterapeut, lucrātor umanitar

Ada Mușat- psihoterapeut și psiholog clinician

Denisa Boroi, psiholog și pedagog școlar

Bogdan Pîrtoacă, psiholog clinician, psihoterapeut

Dr. Ruxandra Grigorescu medic, Terapeut, coach

Augustin Cupșa, psihiatru, scriitor

Vlad Stroescu, medic psihiatru

Rodica Buzoianu, psihoterapeut și manager cultural

Carmen Sumanaru, psihoterapeut

ASOCIAȚII

ActiveWatch

APADOR-CH

Asociația „Stâlpeni, comuna noastră!”

Asociația „Învingătorii sclerozei multiple”

Asociatia A.R.T. Fusion

Asociația ACCEPT

Asociația ALIAT Pentru Sănătate Mintală

Asociația Carusel

Asociatia Centrul European pentru Educatie si Cercetare Juridica (ECLER)

Asociația Civică Banat

Asociația Front/Feminism-Romania

ARAS – Asociația Romans Anti Sida

Asociația LOGS – Grup de Inițiative Sociale

Asociația Mai Mult Verde

Asociația Mișcarea Sinergistă Timișoara

Asociația Ziariștilor Independenți din România

Asociația Moașelor Independente

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația SAMAS

Asociatia SEXUL vs BARZA

Asociația Opportunity Associates Romania

Asociatia Femeilor Românce din Italia – ADRI

Asociația Parcul Natural Văcărești

Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR

Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)

Asociatia Generația România Sănătoasă 2035

Centrul de Resurse Juridice

Centrul FILIA

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român de Politici Europene

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Code for Romania

E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome

ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice

Expert Forum

FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali

Fundația Comunitară București

Fundația ESTUAR

Fundatia Freedom House, Romania

Fundația Friends For Friends/Superscrieri

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Fundația Rațiu pentru Democrație

Funky Citizens

Geeks for Democracy

Grupul pentru Dialog Social (GDS)

HIV/SIDA (UNOPA)

Median Research Centre

PEN România

Romanian Harm Reduction Network

Sens Pozitiv

Societatea Academică din România

Societatea de Analize Feministe AnA

Compania de teatru Giuvlipen

Climb Again

Asociația Pe Stop

Asociația Blondie

DeciSePoate

ACS Atsumi Dance, Bistrița, prin Rodica Dobraniș

Asociația VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție

Institutul Român pentru Acțiune, Instruire și Cercetare în Domeniul Păcii  – PATRIR

Corupția Ucide

Consiliul Tineretului din România

Asociația Agent Green

Fundația Progress

EDITURI (2)

Editura Black Button Books

Editura Nemira

SEMNĂTURI INDIVIDUALE

Gabriel Liiceanu, filozof, scriitor și editor

Adrian Despot, artist

Ada Roseti, cercetător

Elena Vlădăreanu, scriitoare

Preot Marcel Răduț-Seliște (fost jurnalist, scriitor și membru activ al societății civile)

Adrian Ardelean, jurnalist

Daniel David, psiholog, rectorul Universității Babeș-Bolyai

Alex Dima, jurnalist

Ramona Coman, profesoară, Université libre de Bruxelles

Ada Teslaru, consultant comunicare

Mircea Meșter, jurnalist

Hazaparu Oana-Alina, biolog

Călin Gomboș, jurnalist

Iurie Sanduța, jurnalist de investigație la RISE Moldova

Alexandru Goța, jurnalist, activist de mediu

Alexandru Popa, Asociația Inima Copiilor

Ana Maria Ciobanu, jurnalistă

Anca Iosif, jurnalistă

Andrei Cornea, filosof, eseist

Anda Deliu, jurnalistă

Luca Eva-Maria, scriitor și artist vizual

Gabriela Voinea, Calgary-Canada, fost jurnalist în România

Andrei Petre, jurnalist

Andra Mureșan, jurnalistă HotNews.ro

Andrada Fiscutean, jurnalistă

Andreea Dogar, jurnalistă

Andreea Pavel, jurnalistă

Andreea Pora, jurnalistă

Andreea Smerea, jurnalistă Euronews Digital

Andu Radu, editor de film și colorist

Bogdan Oprea, cadru didactic Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Carmen Dumitrescu, Investigatoria

Cătălin Stancu, jurnalist

Daniel Coman, Jurnalist Euronews

Cătălin Striblea, realizator radio

Dan Chișu, Film Director& Producer

Ada Galeș, actriță

Cosmin Savu, jurnalist

Cornelia Mazilu, jurnalist

Cristi Citre, jurnalist

Cristi Ciupercă, jurnalist

Daniela Hering, activist civic, Stockholm

Ramona Gabar (funcționar european și în timpul liber autor Nemira)

Dr. Anca Neagu, medic specialist Anatomie Patologică, Galați

Radu Jude, regizor

Oana Tyukodi – profesor

Daniel Onaca, scriitor, Malmö, Suedia

Viorel Dejeu, medic chirurg

Alma Nicole Boiangiu – actriță și muzician

Petre Barac, Jurnalist, the Diplomat-Bucharest

Dan Curean, realizator Tvr Cluj, profesor Ubb,

Alexandra Oprea, sociolog

Gina Popa, cercetător, Cambridge, UK

Cristian Leonte, jurnalist

Cristian Preda, decan FSPUB

Daniel Palade, jurnalist

Delia Marinescu, jurnalistă freelancer

Diana Marcu, jurnalist și părinte

Claudia Caraba,, account Manager – Creative Strategist, The Markers

Grațiela Bâzoi, jurnalist, Redacția Săptămânalul Gherila – Argeș

Dragoș Iliescu, profesor Universitatea din București, Facultatea de Psihologie, secretar general al Asociației Psihologilor din România

Dragos Stanca, antreprenor

Eli Bădică, editoare și jurnalistă culturală

Eli Neicuț, creator de conținut

Emilia Șercan, jurnalistă PressOne

Sergiu Toader, freelancer, Substack.com

Flavius Ilioni Loga, asistent social

Anamaria Pârvulescu – farmacist

Florin Iaru, scriitor

Florin Silviu Negru, jurnalist

Gabriel Bejan, jurnalist

Ileana Andrei, jurnalistă

Ioan Stanomir, politolog

Ionuț Benea, jurnalist

Laura Ionescu, scriitoare

Lavinia Bălulescu, jurnalistă și scriitoare

Luiza Dobrescu, jurnalistă

Marian Preda, sociolog, profesor universitar

Marius Chivu, scriitor

Matei Bărbulescu, jurnalist

Matei Udrea, jurnalist

Melania Cincea, jurnalistă

Mihai Boicu, jurnalist

Mircea Dumitru, filosof, fost ministru al Educației

Moise Guran, jurnalist

Mona Dîrțu, jurnalistă,

Bogdan Drugă, cercetător

Marius Uscatu, chirurg

Alexandra Poleucă, avocat

Felea Alexandra, economistă

Nuami Dinescu, actriță

Oana Băluță, conf. univ. dr. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Paul Angelescu, jurnalist

Tiberiu Fărcaș, jurnalist, Cluj-Napoca

Paula Herlo, jurnalistă

Radu Afrim, regizor

Radu Vancu, eseist

Alex Ciutacu, jurnalist

Vladimir Iuganu, scenograf

Raluca Miroi, jurnalistă

Teodora Munteanu, jurnalist

Alina Stroe – manager comunicare internă

Raluca Radu, prof. univ., Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Marian Godină, polițist

Ramona Ursu, jurnalistă SunMedia

Rareș Năstase, jurnalist

Sebastian Oancea, jurnalist

Sonia Teodoriu, jurnalistă

Sorana Stănescu, jurnalistă

Ștefan Borcea, jurnalist

Teodor Baconschi, eseist

Tudor Chirilă, actor

Sonia Deaconescu, judecător-Curtea de Apel Tg Mureș

Tudor Giurgiu, Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc

Valeriu Nicolae, activist pentru drepturile omului, jurnalist și scriitor

Victor Ciobotaru – doctorand științe politice

Vitalie Cojocari, jurnalist

Sidonia Bogdan, jurnalist Presshub

Mihai Grecea, regizor, supraviețuitor al incendiului din Colectiv

Vlad Alexandrescu, profesor universitar

Alexandru Toma Pătrașcu, director Bucharest Science Festival

Alina Manolache – jurnalist

Andreea Ofițeru, jurnalistă

Mădălina Cocea, comunicator de știință

Virgil Burlă, jurnalist

Vlad Mixich, expert politici de sanatate, medic

Mihaela Miroiu, politolog

Corina Șuteu, Insula 42

Radu Paraschivescu, scriitor

Lidia Bodea, editoare, director Humanitas

Oana Dimofte, jurnalistă

Ioana Burtea, jurnalistă

Oana Marinescu, consultant comunicare strategică

Carmen Lidia Vidu, regizoare

Ciprian Rus, jurnalist

Cristian Badea, inginer

Bianca Dumitru, jurnalist

Oana Iancu, specialist marketing

Paul Gabor, scriitor, Tarragona – Spania

Denisa Crăciun, jurnalist

Florin Tudose, profesor, Asociația “Profesori instruiți, copii fericiți, părinți multumiți!”

Trufașu Viorica, medic

Daniela Padurariu, antreprenor

Cerasela Barbone, muzeograf

Marius Oprișiu, inginer

Chris Simion – Mercurian – regizor, scriitoare, initiatoarea proiectului Grivita 53 – primul teatru construit impreuna de comunitate

Oana Mincan

Popa Veronica, asistent medical

Maria Ioana Rusu, ecolog

Alina Greavu, activist, Asociația ALUZIVA Cortul Terapeutic

Andrei Popoviciu, jurnalist

Mihaela Michailov, dramaturgă, co-fondatoare Centrul de Teatru Educațional Replika

George Bucur, producător video

Sebastian Zachmann, jurnalist

Bogdan Theodor Olteanu, regizor

Carolina Vozian, scriitoare

Claudia Andron, jurnalistă

Irina Mihaela Ionescu, profesoară

Mihai Călin, actor

Ioana Radu, traducător

Ioana Lupea, Relații Publice și comunicare

Raluca Abrihan, jurnalist

Alina Mihai, jurnalist

Cătălina Dulgheru, economist

Loredana Bertișan-Pop, doctorand

Dorin Ștefan Adam, arhitect

Ioana Diaconu-Mureșan, traducătoare

Ruxandra Predescu, consultant comunicare

Ichim Nicoleta, economist

Oana Mihoc – Farmacist

Saul Pop, fotojurnalist, asistent universitar

Dana Coțovanu, jurnalist

Agache Mihai Adrian, analist IT

Nicolae Stoica – Administrator SC TRILEMMA SRL Brașov

Mircea Pătrașcu, student la jurnalism

Ana -Maria Sisu – sociolog (cercetare de piață)

Dan Jiga, inginer

Vio Lemnaru, CentrIT ICT Services SRL

Cătă Stoian – Consilier juridic

Florin Duca- Antreprenor

Adina-Cristiana Zoican, activistă

George Pleșu, manager cultural

Melnic Codruța Oana, medic

Corina Băcanu, creator de conținut

Giuliano Junc, jurnalist sportiv

Ana Chiorean, artist vizual

Alin Cristea, jurnalist DEBRAILA.ro

Ștefan Constantinescu, profesor

Adina Vlad Rugină, relații publice

Paul Cozighian, (jurnalist, corespondent Le Figaro, Radio France și Radio Canada în România)

Mihaela Ropotă, matematician

Irina Tacu, jurnalistă, scriitoare

Cristina Iancu, jurnalist, Știri Actuale

Irina Manolache, Fost jurnalist

Raluca Zoițanu, medic de familie

Silvana Pătrășcanu, jurnalist

Mandea Alexandra, medic rezident Medicină internă

Mira Gomboș, jurnalist

Daniela-Cecilia Dafin – bibliotecar

Octavian Vasilescu, jurnalist Euronews România

Feri Predescu, jurnalistă

Alina Oprea, inginer

Anelise Sălan- regizoare film documentar, doctorandă FJSC

Oana Stănciulescu, jurnalistă, Expresmagazin.ro

Corina Matei, content writer

Mălușel Adrian, pensionar

Păun Maria Magdalena, jurist

Luminița Vilara, economist

Horia-Eugen Cristea, jurnalist

Ramona Săseanu – jurnalist și psihoterapeut

Sorin Vlad, Inginer chimist

Iulia Pădureanu -medic

Bogdan Enescu, profesor

Ovidiu Jelea, jurnalist

Angi Șerban – activist

Florin Bădiță – activist

Roxana Cojocaru, antreprenor

Cristina Chinole, activistă, autoare de articole privind sănătatea mintală și absolventă de master în domeniul eticii medicale

Bogdan Comșa, jurnalist

Bianca Boitan-Rusu, expert comunicare culturală

Andrei Radu-Dan, președinte Asociația Sport Pentru Sănătate

Cătălina Bodescu, consilier juridic și studentă Psihologie

Mihaela Carțiș, muzicolog

Denisa Întorcatoru, farmacist

Simona Chitan, jurnalist

Andronache Ana-Maria, profesor

Cristian Șarpe, fizician

Ioana Cernat – matematician

Cora Gherase, inginer de sisteme software

Marius Dumitra, lector universitar

Ramona Dumitrean, actriță Teatrul National Cluj

Cristian-Iohan Ștefănescu, Jurnalist

Izabela Barbu – muzician

Dan Derscanu – avocat, psiholog

Marcel Ștef, Publisher The Robelos

Anca Zahiu Tomici, agent portuar turistic – capitanaria Castelnaudary, Franța

Anca Maria Colteanu, regizor artistic

Andrei Mihail, antropolog, lector universitar FSP-SNSPA București

Adrian-Nicolae Popescu, jurnalist

Motronea Doru Florin, economist, sergent de artilerie (rezervă)

Iulia Iordan, scriitoare și educator muzeal

Daniel Șandru, Prof.univ.dr.

Membrii asociației Rețeaua de Solidaritate

Lavinia-Andreea Gavrilescu, medic, Timișoara

Andreea Trandafirescu, Jurnalist Euronews | Psiholog

Daniela Cozmeci, media planner

Andreea Tocan & Cristin Tocan, antreprenori

Horia Nicola Ursu, traducător, redactor la editura Crime Scene Press

Sebastian Ionuț Cazacu, avocat

Adelina Clapon, consultant comunicare

Rozalia Weisz, Manager dezvoltare regională, Skåne, Suedia

Cătălin Costinaș, antrenor karate și antreprenor

Flaminia Botez, Lector univ.dr. (Universitatea Tehnică de Construcții București)

Andrada Ianus, cercetător

Felicia Floroiu, funcționar public

Ileana Hodoiu, pensionară, (analist programator)

Carmen Radu, profesor, Universitatea din Craiova

Camelia Cristofor, muzeograf

Mihai Vasilescu, blogger

Dana Voicu, actriță

Carmen Bojoanca, antreprenor

Alina Musatoiu, Asistent social, Blekinge, Suedia,

Alex Bohariuc, Managing Partner | Homemade Advertising

Cristi Ionescu – artist de voce

Alex Varninschi, jurnalist

Raluca Agiu, specialist comunicare

Anca Băjenaru (auditor financiar)

Dora Constantinovici – jurnalist

Radu Valentin, Inginer IT

Ioana Măgureanu, istoric de artă

Alina Cirstea, economist

Ioana Nicolescu, jurnalistă

Cristi Dimitriu – consultant comunicare

Carmen Liliana Grigore, fostă jurnalistă, actualmente psiholog

Lavinia Petrariu, Antreprenor în edutainment

Larisa Ciută, jurnalist Adevărul Holding – Click!.

Andrei Mateescu, artist

Elena Ionescu, jurnalist, realizator OltTv Slatina

Flavia Boghiu, Viceprimarul Municipiului Brașov

Irina Chelba

Nicoleta Cerasela Miron, profesor

Tibi Oprea, jurnalist Ziarul Financiar

Sorin Miron, profesor

Dr. Gabriel Lataianu, Assistant Professor of Sociology and Anthropology, Queensborough Community College, City University of New York, New York

Adina Lohmuller, economist

Oana Racheleanu, jurnalist

Sabina Antoniu, antreprenor Noua Zeelandă

Corina Atanasiu – antreprenor, expert în politici publice

Leonard Man, farmacist

Stela Nadoleanu, jurnalist

Mihaela Ștefan, viceprimar sector 6

Anca Sfariac, profesor

Codru Vrabie, trainer/consultant (pe teme de bună guvernare)

Volodia Macovei, scriitor și jurnalist

Delia Chitaru, inginer IT

Ramona Brad, expert politici sănătate și comunicare

Mihaela Pascan, profesor, Tg. Mureș

Cornel Barboi – antrepenor

Alin Bena – jurnalist, Redacția NewsHD.ro

Cititori Libertatea
Silviu Plop

Daniela Anania

Cristina Munteanu

Leceanu Monica Elena

Ionela Dobre

Vaetis Marieta

Adriana Nicula

Palamariu Mugur

Popa Mihai

Aurelia Broscauceanu

Anca Höppner

Laurențiu Enea

Galetar Adrian

Cristina Păun

Anamaria Mezei

Florin Pop

Nina Tarba

Marius Gherman

Laura Oproiu

Ana Crisu

Elena Marcu

George Ivan

Oana Clopoțel

Mirela Stan

Adrian Olteanu

Ghicica Laurențiu

Cristina Dinescu

Oana Udrea

Meda Zara

Daniel Slav

Mircea Stanciu

Ioana Tiberian

Jacota Doina

Mihaela Borodi

Adriana Szabo, mamă şi profesoară.

Dorobanțu Alexandra

Victor-Gabriel Brânză

Dragos Cristian Mihalte

Gabriela Gava

Radu Sandu

Marian Pascovici

Marius Bănuță

Olga Luana Iliescu

Raluca Donciu

Irina Magdalinoiu

Daniel Magdalinoiu

Oana Pădurariu

Tatiana Pascu

Irini Crăciun

Diana Voicu

Ioan Florin Man

Teodorescu George

Ciprian Gabriel Istudor

Liliana Misăilă

Dan Rusan

Răzvan Moholea

Anamaria Chirap

Teodor Pop

Rodica Buta

Sergiu Morar

Andreea Bonis

Suzana Dan

Alexandra Măciucă

Dorin Munteanu

Irina Mendrea

Elena Circeanu

Iulia Aron

Vlad Paul Furcoi

Cătălin Țintă

Irina Lehan

Irina Lehan Niculică

Mihaela Lungu

Maria-Alexandra Contiu

Elena Emacu, mamă

Georgiana Spinu

Raluca Drăghici

Maria-Monica Bataraga

Amalia Nuțu, pensionar

Camelia Ciocirlan

Matyas Norbert

Anca Muntean

Zisan Caiali

Andrei Sandovici

Valeria Crăciunescu

Mirela Stan

Mircea Neagoe.

Anda Măgureanu

Raican Ana-Maria

Anca Solomon

Martinescu Dorel

Anda Militaru

Cornelia Lungu

Adriana Hruban

Sanda Iliescu

Anca Ene

Andreea Badea

Mihaela Mihu

Laura Frunză

Ion Miruna – Raluca

Dan Giurca

Dinu Popescu

Alexandru Ciobanu

F.R.Ciobanu

Mădălina Valentina Cinzeacă

Oana Troneci

Corina Pană

Manoliu Constanța

Gabriela Țurcan

Heiuș Daniel

Daniela Boltres

Nico Nițulescu

Iulia Mihai

Marius Novac

Doina Călin

Ion Ciorîngă

Iulia Sîmbotelecan

Daniel Ștefan – cetățean

Lala Crizbășianu

Angelo Constantin Barateanca

Gigi Balcan

Elena-Cristina Constantin

Claudia Gherlan

Adrian Ionescu

Culea Nicolae

Florentina Vioreanu

Raluca Claus

Dan Teleasa

Paula Bobei

Andreea Bădoiu

Corina Nedelcu

Alina Nistor

Alina Stănescu

Andra Mihai

Komlosi Iuliana

Ionuța Topor

Hirbu Ramona

Delia-Ioana Andrei

Lucian Nicorescu

Doina Tâmplaru, Pensionar

Ioana-Adela Boiceanu

Margareta Ștefan

Ciobanu Claudiu Mihai

Oana Rusu

Camelia Rohat

Andrei Secuesu

Steluța Munteanu

Mitrea Otilia

Florina Preda

Ivănescu Emil

Vlad Adrian

Daniela Gray

Raluca Berivoe

Cerasela Stafie

Oana Simona Marinaş

Mihaela Minu

Debreczeni Carol

Raluca Ionescu

Raluca Donovici

Mădălin Sofronie

Edward Giurea

Raluca Ioana Teodorescu

Prodan Simona

Brîndușa-Andreea Sârbu

Oprea Alexandru Sergiu

Cristina Macovei Polat

Maria Alexandra Pleșea

Angelica Căliman

Felix Ionescu, antreprenor

Laurentiu Mihai Urse

Radoi Gherghina

Daniela Mladin

Andrei Dumitru

Oana Mincan

Loredana Stoian

Raluca Gologan

Andrici Beatrice

Traian Mușetescu

Vali Manica, cetățean

Mihnea Flutur, elev

Dincă Dan-Ionuț

Oana Stanciu

Iulia Maria Popa

Claudiu Bonarnac

Daniela Voicu (Predoiu)

Mihai Călinescu

Dumitru Titita, Italia

Liviu Lazăr

Loredana Gheorghiță

Ene Beatrice

Cei care doresc să se adauge demersului o pot face trimițând un mail pe adresa apel@libertatea.ro.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Sport a la Cluj: Simona Rus (Păucă) (fostă gimnastă, antrenor CSM Cluj): Fără investiții nu poți face PERFORMANȚĂ

Publicat

Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Andreea Răducanu, Emilia Eberle, Simona Păucă… Sunt doar câteva nume care au dus gimnastica românească pe treptele cele mai înalte ale podiumului. Nume care au răsunat în marile săli de gimnastică, acompaniate de imnul național. Nume care au făcut istorie în gimnastica românească și mondială.

Simona Păucă este o fostă gimnastă română de valoare mondială și antrenoare de gimnastică, actualmente retrasă din activitatea competițională, dublă medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1984 desfășurate la Los Angeles, sună scurta descriere de pe Wikipedia.

YouTube video

VIDEO FOTO. Sport a la Cluj: Simona Rus (Păucă) (fostă gimnastă, antrenor CSM Cluj): Fără investiții nu poți face PERFORMANȚĂ

Am întâlnit-o pe Simona Păucă, actualmente Rus, la sala de gimnastică a CSM Cluj. Este antrenoarea secției de gimnastică feminină a clubului. Fetițele, pentru că încă sunt fetițe, probabil viitoare campioane, se agită la aparate, care mai de care mai interesată și concentrată să-și execute exercițiul cât mai corect. Așezată pe câteva saltele, Simona „scanează” toate aparatele. Din când în când, corectează verbal câte o eroare de execuție.

După 10 ani de gimnastică, a trecut la antrenorat. Pentru început a activat la Dinamo București, apoi, din 2001, a venit la CSM Cluj.

„Fetele muncesc mult și rezultatele se văd”

„La grupa de performanță avem 15-16 de fete iar la grupele de inițiere, undeva la 25-30… Avem fetițe care de la 3-4 ani sunt pe aparate. Aici la noi, vârsta maximă e de 10 ani”, spune Simona.

Fie că e vorba de sol, sărituri, paralele sau bârnă, micuțele gimnaste își execută cu meticulozitate exercițiile. Apoi schimbă aparatele.

„Fetele muncesc mult și rezultatele se văd. Anul trecut, Ariana Moldovan a devenit campioană la individual compus iar în 2022, Alexandra Obancea a ieșit campioană la sărituri”, mai spune Simona.

Am întrebat de fonduri, știind că ating un punct sensibil.

„Bani mai vin de la primărie și de la ANS. Nu sunt mulți, așa că uneori punem mână de la mână, antrenori și părinți și mai dotăm sala cu aparate. Uite, de exemblu bara aceea de pe groapă, doar bara, am luat-o azi… A fost aproape 5.000 de lei. Cele de la paralele, luate tot de noi, au fost vreo 8.000 de lei. Cât privește deplasările în țară, la concursuri, le suportă clubul. Primim și invitații afară însă pentru așa ceva părinții suportă cheltuielile fetelor, iar eu pe ale mele”, mărturisește Simona.

Gimnastica românească trăiește, din păcate, din amintiri. De ce nu mai facem performanță într-un sport la care dădeam, nu de mult, ora exactă?

„Pentru că nu se mai investește în săli. Pentru că lipsesc antrenorii. Eu sunt singura angajată, colega mea e antrenor-colaborator. Dacă de mâine ea nu mai vine pentru că nu i se mai plătește indemnizația, eu rămân singură. Nu mai există interes. Situația asta e de ani de zile”, spune cu o notă de tristețe în glas, fosta campioană olimpică Simona Păucă, actualmente Rus.

„Nu prea mai am timp de joacă dar e alegerea mea”

Ariana Ioana Moldovan are 10 ani, este elevă la liceul „Alexandru Vaida Voivod” din Cluj și este campioană la individual compus, sol și sărituri. Face gimnastică de 4 ani.

„Aparatele mele preferate sunt bârna, săriturile și solul. Sabrina Voinea este sportiva mea preferată iar pe Simone Beils o apreciez foarte mult. Dintre gimnastică și școală aleg gimnastica, dar stau bine și la învățătură. E adevărat, cu școala și gimnastica, 3 ore jumătate zilnic, nu prea mai am timp de joacă dar e alegerea mea, așa că nu mă plâng”, spune zâmbind Ariana.

Concentrare, ambiție și talent, toate acestea canalizate de un antrenor capabil, pot duce spre succes. Mai trebuie investiții, acest călcâi al lui Ahile al performanței. Și Simona știe acest lucru, știe ce le lipsește micilor gimnaste pentru a putea ajunge acolo sus. Dar, din păcate, nu mai depinde de ea. Iar cei de care depinde, nu fac nimic pentru asta. Sau, cel puțin, nu încă…

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujenii au dat peste 10 milioane de ambalaje din plastic, aluminiu și sticlă pe bilete de autobuz

Publicat

De

Punctele de colectare a ambalajelor contra recompensă s-au dovedit a fi un mare succes la Cluj-Napoca.

Pentru reciclarea acestor deșeuri, oamenii primesc vouchere care sunt tranformate apoi în bilete de călătorie pe mijloacele de transport în comun din oraș.

Clujenii au dat peste 10 milioane de ambalaje din plastic, aluminiu și sticlă pe bilete de autobuz

Predarea se face la aparate, unde de multe ori sunt chiar cozi, și este un proiect pilot în țară.

„Rezultaul este unul care ne-a depășit cu mult așteptările, este un real succes. Până acum, de când au fost deschise cele trei puncte de colectare, la piața Flora, piața Zorilor și piața Hermes, s-au colectat peste 10 milioane de ambalaje, respectiv undeva la 700 de tone”, a spus city managerul Gheorghe Șurubaru la Napoca Live.

La aceste aparate pot fi predate PET-rui de plastic, doze de aluminiu și recipienți de sticlă.

Aparatele ar putea fi integrate în sistemul de garanție-returnare

Dacă acest sistem va continua să funcționeze în acest fel se va decide în viitorul apropiat.

Asta pentru că a intrat în vigoare sistemul de garanție-returnare (SGR) care prevede ca toate magazinele să aibă aparate de preluare a acestor ambalaje, pentru care oamenii vor primi înapoi garanția de 50 de bani care va fi plătită, în plus, la achiziționare.

„Va trebui să decidem, împreună cu primarul, dacă aceste aparate vor fi menținute pentru preluarea acestor recipienți care nu au sigla SGR, pentru că vor mai fi, iar dacă nu, le putem oricând trasforma în aparate care să preia ambalajele în noul sistem, prin parteneriate cu micii retaileri din împrejurimi”, a spus Gheorghe Șurubaru.

Foto: Arhivă

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

ANALIZĂ.Bugetul municipiului Cluj-Napoca, cel mai mare din țară: 3,9 miliarde de lei. Unde sunt Oradea, Iași, Timișoara, Craiova

Publicat

De

Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2024 este cel mai mare din România, relevă o analiză făcută pe marile municipii și pe sectoarele Bucureștiului, care sunt, în sine, cât un oraș.

Astfel, Cluj-Napoca se situează în acest clasament pe primul loc, cu 3,99 miliarde de lei, urmat de Oradea, cu 2,9 miliarde de lei, la egalitate cu Sector 4 din București.

În top urmează, în ordine, Sectorul 6 București – cu 2,7 miliarde de lei, Sectorul 2, Sectorul 3 și Iași – cu 2,6 miliarde, Timișoara – 2,5 miliarde, Sectorul 1 – 2,4 miliarde, Constanța – 2,3 miliarde, Brașov – 1,84 miliarde, Craiova – 1,76 miliarde, Sectorul 5 – 1,67 miliarde, Galați – 1,34 miliarde, Sibiu – 1,17 miliarde și Arad – 1,1 miliarde de lei.

Primarul Emil Boc a anunțat în 16 ianuarie bugetul pe anul în curs și proiectele care intră ”la lopată”, adoptarea având loc în 12 februarie.

Citește mai departe

EVENIMENT

ALEGERI LOCALE 2024. Cu ce candidați vor ieși partidele clujene. Pregătiri intense pentru 9 iunie

Publicat

De

vot, stampile vot

Decizia coaliției PSD și PNL de a comasa alegerile europarlamentare cu alegerile locale în 9 iunie devansează cu câteva luni pregătirile electorale ale filialelor partidelor din Cluj.

Lucrurile se precipită astfel că încep să se stabilească de zor liste de candidați atât pentru primării/ consilii locale, cât și pentru Consiliul Județean Cluj – președinte și consilieri județeni.

PNL se bazează pe Boc și Tișe

În ceea ce privește, PNL Cluj lucrurile sunt clare, după cum a menționat președintele filialei județene, eurodeputatul Daniel Buda, în sensul că la Primăria Cluj-Napoca va candida Emil Boc pentru un nou mandat, acesta declarând explicit că nu îl interesează o candidatură la europarlamentare, iar la Consiliul Județean Cluj va candida actualul președinte, Alin Tișe.

”Vrem să ne consolidăm statutul de prim partid la nivelul județului Cluj”, a spus Buda.

Acesta a precizat că majoritatea primarilor liberali în funcție vor candida pentru un nou mandat, fiind, însă, unele situații punctuale în care vor fi stabiliți noi candidați.

Un astfel de caz este la Huedin, unde actualul primar, Mircea Moroșan, nu mai dorește să candideze, în condițiile în care, în toamnă, împlinește vârsta de pensionare.

PNL a obținut la alegerile locale din 2020 președinția CJ Cluj, 9 consilieri județeni, 51 primari și 422 de consilieri locali.

PSD, în febra ședințelor

PSD Cluj va avea la sfârșitul acestei săptămâni ședințe interne, la care vor participa și primarii social-democrați, urmând ca, săptămîna viitoare, discuțiile să fie continuate cu liderii liberali clujeni.

”În acest sfârșit de săptămână vom avea mai multe întâlniri, inclusiv cu primarii, împreună cu Biroul Județean și președintele filialei județene Cluj, Vasile Dîncu, în care discutăm ce avem de făcut în noua conjunctură, după ce s-a decis comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale.

Vom avea discuții și cu PNL la nivel județean săptămâna viitoare. În ceea ce privește alegerile locale, avem libertatea de a face alianțe locale – comună, oraș, municipiu, județ și vom vedea ce se conturează.

În momentul de față avem peste 80% dintre candidați stabiliți în toate UAT-urile din județul Cluj pentru primării, care vor fi anunțați în perioada următoare”, a declarat pentru Cluj24 secretarul executiv al PSD Cluj, Alexandru Cordoș.

Pentru Primăria Cluj-Napoca, social-democrații au 3 potențial candidați, atât membri ai partidului, cât și din afara lui.

”La locale încă se joacă orice variantă posibilă, locală sau județeană”, a precizat Cordoș.

În urmă cu patru ani, PSD Cluj a câștigat 11 primari, 5 consilieri județeni și 181 de consilieri locali. În ultimii ani, filiala s-a întărit cu peste 50 de consilieri locali veniți de la alte partide, cum ar fi ALDE sau Pro România,

USR, candidați proprii

USR Cluj va stabili în 3 martie candidatul filialei la Primăria Cluj-Napoca, desemnat în urma alegerilor primare interne și a votului clujenilor dintre cei 3 membri rămași în finală, și anume Viorel Băltărețu, Mihaela Nia și George Trif.

”Vom avea adunarea generală a USR pe Cluj-Napoca în 3 martie și conferința județeană în 17 martie.

În prima votăm candidații la Primăria Cluj-Napoca și lista pentru Consiliul Local, iar la conferința județeană candidatul la președinția Consiliului Județean Cluj și consilierii județeni.

Nu se poate ca USR să nu aibă candidați proprii”, a precizat președintele USR Cluj, deputatul Oana Murariu.

USR a avut în județul Cluj un primar, 5 consilieri județeni și 53 de consilieri locali la alegerile locale din 2020.

Candidați proprii și la UDMR

Președintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a declarat că Uniunea va avea un candidat propriu atât pentru Consiliul Județean Cluj, cât și pentru Primăria Cluj-Napoca, la fel ca în urmă cu 4 ani.

”Încă nu am luat o decizie, urmează să aibă loc o ședință la conducerii UDMR în care să stabilim calendarul pentru alegerile locale, dar eu voi propune să avem candidați pentru Primăria Cluj-Napoca și pentru Consiliul Județean Cluj.

Noi urmărim să obținem un număr cât mai mare de primari, consilieri locali și județeni la alegerile locale comasate din 9 iunie”, a spus Csoma.

UDMR Cluj a avut la scrutinul precedent 9 primari, 123 de consilieri locali și 5 consilieri județeni.

AUR, încolonat în spatele lui Sărmaș

AUR Cluj ar putea să îl susțină la primărie pe deputatul Sabin Sărmaș, așa cum a anunțat zilele trecute liderul partidului, George Simion, iar pentru funcția de președinte al Consiliul Județean Cluj va fi desemnat un candidat propriu.

SOS, candidați proprii

Și SOS Cluj pregătește candidați proprii la alegerile locale, care vor fi anunțați în perioada următoare.

”Vom avea candidat propriu la Primăria Cluj-Napoca și pentru șefia Consiliului Județean Cluj.

De asemenea, vom avea candidați pentru primari în toate localitățile din județ”, a arătat președintele filialei județene a SOS Cluj, Sorin Naș.

Forța Dreptei Cluj vrea candidați comuni al Alianței Dreapta Unită

Președintele Forței Drepte Cluj, Adrian Oros, a afirmat că filiala pe care o conduce ar susține un candidat comun al Alianței Dreapta Unită, din care mai fac parte USR și PMP, atât la Consiliul Județean Cluj, cât și la Primăria Cluj-Napoca.

”Vom avea întâlniri cu colegii din celelalte două parte în perioada următoare și încercăm o alianță locală, să susținem un candidat comun, să nu ne risipim energiile și voturile.

Vrem să obținem un număr cât mai mare de primari, consilieri locali și județeni”, a explicat Oros.

Președintele PMP Cluj, Cristian Lungu, nu a putut fi contactat.

Cu siguranță, în perioada următoare vor apărea o puzderie de candidați și din partea unor partidulețe dornice de afirmare.

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax