Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu lansează emisiunea TV ”Proprietar în Cluj”, primul invitat fiind Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.

• Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu vă oferă emisiunea proprietar în Cluj. Sunt Eugen Olariu și astăzi îl am ca invitat pe Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj. Pentru început aș vrea să vorbim puțin despre cum afectează piața materialelor de construcție această criză creată în Ucraina, invazia Ucrainei de către ruși și implicit importurile de care noi, sau cel puțin o bună parte să spunem așa din cei care folosesc materialele importate. Noi nu mai producem fier beton, nu mai producem o serie de alte materii prime pentru partea imobiliară.

Claudiu Salanță: Mulțumesc frumos și mult succes. Văd că piața imobiliară din Cluj are o efervescență care aduce și componenta asta de presă care e foarte importantă cred pentru a aduce informațiile la publicul larg. Pe partea de război, da, e o situație foarte foarte nasoală. Chiar personal am fost în 2019 la Kiev, am susținut un curs, cei de acolo fiind interesați de a face concursul de soluții și de a face un fel de schimb de experiență între cum făceam noi și cum să își alinieze ei legislația. Și astăzi este oarecum șocant să vezi oameni cu care stăteai de povești și care voiau să schimbe țara, să dea o direcție bună, să îi vezi cum stau cu copiii într o pivniță dormind pe niște cărămizi și e destul de șocant așa. Dar da piața imobiliară inclusiv din Cluj și inclusiv din toată Europa a suferit din cauza acestor importuri pe care le făceam din alte părți, poate și din Ucraina dar și din Rusia.

Aici vorbim de fier beton în special din Rusia, pentru că Rusia va avea, cel puțin pe cât estimează analiștii economici undeva la între 10 și 15 ani sancțiuni economice din partea Comunității Europene.

Și atunci va trebui să vedem ce facem pentru că dacă înainte de 1989 reușeam ca marea majoritate a materiilor prime să le producem în țară, acum după 1989 a fost această dependență de tot ce înseamnă export sau import pentru că dacă stăm să ne gândim, aveam Câmpia Turzii. Câmpia Turzii înainte de 1989 avea ca și profit, Mechel-ul de acolo care e astăzi Industria Sârmei,  două miliarde de lei. Două miliarde de lei însemna, sau a costat, ca să avem un ordin de comparație, tot ce înseamnă barajul de la Fântânele și barajul de la Tarnița. Împreună au costat două miliarde de lei. Atâta producea ca și profit industria numai Câmpia Turzii într-un an.

• Pe care am privatizat-o tot la ruși, care au tăiat-o pe bucăți și au dus fierul și tot ce a existat acolo pe partea de materiale, le-au topit și le-au dus înapoi la ei.

C.S Știam de la fostul arhitect șef al județului, în perioada din 1989. Era de exemplu la Pata un depozit de material neferos al CUG-ului. Tot ce nu se putea utiliza la CUG se trimitea acolo. Era inclusiv o cale ferată, care ducea până acolo și era inclusiv o presă imensă acolo cu care presau tot. Puneau pe vagoane și trimiteau la Câmpia Turzii. S-au chinuit cred că undeva la câteva luni să taie rușii presa ca să o poată vinde la fier vechi, dar au reușit până la urmă, din păcate. Cred că în contextul asta cu dependența de materiale va trebui să vedem, pentru că se văd deja reacțiile și de la nivel de Guvern că începem să redeschidem minele de cărbune pentru că avem nevoie și practic va fi o palmă dată. Să vedem cum ne putem reutiliza resursele pe care le avem și cred că în următoarea perioadă va fi un discurs foarte puternic în toată Europa, cum ne redeschidem fabricile de care avem nevoie ca să ne producem material.

• Până acum toată Europa mergea pe o direcție ecologistă. Să nu poluăm. Fotovoltaice, eoliene, hidro, dar acum se pare că am luat-o la întors cu 180 de grade.

C.S. Da parțial, va fi o perioadă de tranziție întradevăr în care cred că acest trend eco va fi o minimă stagnare. Dar dacă ne uităm de exemplu pe piața de energie o să constatăm că da, se discută de Cernavodă pentru reactivarea următoarelor…

• Mă faceți să zâmbesc, legat de Cernavodă, am văzut zilele trecute într-o emisiune televizată, unul dintre comentatori spunea: trebuie să aducem din nou în discuție Tarnița-Lăpuștești.

C.S. Păi cele două sunt dependente în prezent, pentru că Cernavodă nu este rentabilă fără Tarnița Lăpuștești. Pentru că ai nevoie de un consumator permanent care să-ți consume de la Cernavodă, ce se produce. Acolo nu poți să oprești că nu mai ai nevoie de curent, iar Tarnița Lăpuștești e într-o dependență cu asta, iar Tarnița Lăpuștești este o energie verde.

• De fapt proiectul este de dinainte de 1989. Au gândit acest baraj la Tarnița Lăpuștești, acest lac de acumulare cu o aducțiune din Tarnița pe o conductă în baza unor pompe care să pompeze în Lăpuștești.

C.S. Știu subiectul foarte bine cu Tarnița Lăpuștești, pentru că întâmplarea face că atunci când eram în mediul privat chiar am făcut PUZ-ul pentru Tarnița Lăpuștești și da, eu cred în continuare că este o investiție care merită și pentru județul Cluj este important, mai ales în acest context al dependenței sau independenței energetice pentru că doar aceea este centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj. Denumirea pompoasă poate să asigure pe 24 de ore energia necesară pe toată Transilvania, doar din apă.

• Spuneați că ați făcut PUZ-ul în acea zonă acum 25 de ani când s-a pomenit prima dată de aceasta investiție. Mai trăiau trei familii în zonă, în zona care urma să fie afectată de viitorul lor.

C.S. Nu era nicio familie. Adică PUZ-ul nu a avut impact, încât nu necesita desființări, demolări de clădiri sau altceva, iar inițial, îmi aduc aminte o poveste, inițial proiectul s-a început în 1983, adică are aproape 40 de ani și îmi aduc aminte că m-am dus la aviz la Apele Române și doamna foarte simpatică de acolo spunea „cum să nu dau un aviz, dau un aviz pentru că în momentul în care m-am angajat eu la Apele Române am dat aviz tot pentru Tarnița Lăpuștești. Acum mă pensionez peste doi ani, mai dau unul.”

• Deci așteptăm să se mai pensioneze mulți alți funcționari până ca anumite proiecte de investiții în România cel puțin să fie puse în practică.

C.S. Știți cum investiția e destul de mare, că discutam atunci despre un miliard și 250 de milioane de euro.

• Au fost variante inclusiv cu chinezii, o asociere dar a picat Era domnul Vușcan prefect dacă țin minte a venit cu chinezii ne-a prezentat și coreeni au fost la un moment dat și din păcate nu s-a concretizat nimic,

C.S. Dar poate în contextul actual ne dăm seama că fără investiții de genul acesta nu prea avem cum să stocăm energia pentru că practic rolul Tarnița-Lăpuștești este o baterie imensă, transformarea energiei electrice în energie mecanică și invers, cum ai nevoie.

• Probabil că vom prinde și noi în viață cel puțin să vedem o tăiere de panglică la o astfel de investiție. Unde, cât și cum se construiește în Cluj. Prețurile le-am văzut. Știm că prețurile, cel puțin în Cluj-Napoca sunt undeva de la 2.000 de euro în sus pe metrul pătrat. A fost lunile trecute acea garsonieră, nu poți să îi spui garsonieră pentru ca dintr-un bloc de nefamiliști am avut 11 metri pătrați scoși la vânzare la 40.000, undeva la 4.000 de euro metrul pătrat, care înseamnă un preț pe metrul pătrat echivalent cu orașe europene consacrate. Nu vorbim de Londra, dar cel puțin în Bruxelles și în zonele Belgiei am văzut că sunt prețuri mult mai mici decât în Cluj-Napoca.

C.S Este drept, dar asta vine pe un fond, nu neapărat aș spune blocării autorizării, dar există această tendință de temperare a autorizării.

• Vă referiți la Cluj-Napoca?

C.S. Mă refer strict la Cluj-Napoca, pentru că în zona metropolitană lucrurile, mă rog a fost fenomenul Florești care acum este într-o oarecare diminuare, dar nu neapărat simțită pe piață. De ce?

• Pentru că au fost emise niște autorizații înainte de actuala conducere.

C.S. Care încă nu au produs efecte și care dacă vor ieși pe piață probabil vor continua ceea ce s-a întâmplat și în trecut, dar în Cluj-Napoca ideea este că nu putem să discutăm de imobiliare fără să discuți de Cluj-Napoca. Nu se poate. Totul este legat. Tot ce se întâmplă pe lângă este un sistem, iar partea de imobiliare, de dezvoltare imobiliară în orice zonă urbană funcțională trebuie văzută de la pol. Polul este Cluj-Napoca. Ori nu poți să blochezi Cluj-Napoca și să crezi că nu se va întâmpla nimic pe lângă. De ce? Pentru că este precum un râu. Până nu stăvilim aici, apa va căuta să meargă în altă parte, iar în altă parte se va răsfrânge pe zona metropolitană. Și acum întrebarea este dacă astăzi în Cluj să spunem, oprim lucrurile din cauză că avem un trafic prea mare, trafic prea mare oriunde va fi până când nu vii cu o alternativă și dependența de mașină, de mijloc individual de transport, tot timpul vei avea aceasta pentru că niciodată nu vei putea crea suficientă infrastructură încât să fac față la tot traficul. Și atunci dacă ajungi să blochezi Clujul, asta se va dezvolta lângă, iar această dezvoltare de lângă de fapt ce va duce? Un trafic mai mare pentru că în zona metropolitană nu ai toată infrastructura de transport public necesar încât să aduci oamenii doar cu transportul în comun.

• Nu ai nici infrastructura administrativă pentru că tribunalul este în centru, finanțele în centru. S-a încercat oarecum cu aceste primării de cartier să se mai decongestioneze, să nu vină toată lumea în centru pe Moților. Dar vom vedea blocuri și în alte comune, în zona metropolitană?

C.S Blocuri, nu știu neapărat.

• De ce? Pentru că am întrebat, ce se mai construiește

C.S. Ideea este în felul următor trebuie să vedem și să înțelegem un fenomen. În sensul, pentru a face infrastructura rentabilă este nevoie de o anumită densitate a populației. Totul se raportează la o densitate a populației. Chiar citeam un studiu mai vechi puțin, 2014, care recomanda ca în zonele de dezvoltare densitatea minimă de locuitori pe metrul pătrat înseamnă 150 de persoane pe hectar. Sub 150 de persoane pe hectar nu prea este rentabil. La fel sunt indicatori de mobilitate care spun că sub 40 de persoane pe hectar nu este rentabil să ai infrastructură de transport public și atunci trebuie să luăm în calcul și acești indicatori. Ei, pe legislația urbanistică astăzi totul se raportează la cât de înalt poți să construiești, cât de mult pot să construiești pe parcele, fără să ia în calcul și niște indicatori de mobilitate și cred că trebuie să discutăm despre ei pentru că fără ei, infrastructura nu este rentabilă. Nu este suficient să ai la 5 km să spun această densitate dacă nu ai în mod constant pentru că un autobuz nu e rentabil să meargă 5 kilometri gol iar după aia cu trei oameni sau cinci oameni. Și atunci trebuie văzut. Iar eu cred că acest indicator cum spuneam 150 de persoane pe hectar e un indicator bun pe care trebuie să îl urmăm.

• Cât are Florești pe hectar?

C.S. Bună întrebarea. Nu este atât de rău dintr un singur considerent. Pentru că mai sunt zone neconstruite și dacă iei per hectar și prinzi și zonele neconstruite atunci lucrurile se pondurează de la sine. Am făcut la un moment dat în 2013 o comparație, iar din calculele pe care le făceam la acel moment mi-a ieșit că e densitatea mai mare decât ce au reușit comuniștii să facă. Cartierul Mănăștur l-am luat eu în calcul cu zona, îmi scapă acum cum se numește strada aceea.

• Frunzișului. Sau nu, vă referiți la Mehedinți?

C.S. Mehedinți exact. Cu strada Mehedinți și cu toate astea, comuniștii n-au reușit ce au reușit democrații.

• În Florești a fost dezvoltarea orașului, a început, am putea să-i spunem, mă refer aici la blocuri, odată cu construirea blocurilor ANL. Dacă cunoașteți situația, la vremea respectivă s a făcut un PUZ pentru urma ca Agenția Națională pentru Locuințe să construiască câteva mii de apartamente, nu doar cele câteva zeci care sunt la ora actuală, dar în asociere cu primăria, cu Consiliul Local. Ce s-a întâmplat? Consilierii locali dețineau terenuri în acea asociere urmând a fi expropriați în vederea acestei asocieri și s-a ajuns ca odată ce s-a introdus canalizarea pe strada Eroilor și ulterior s-a făcut partea de viabilizare a zonei au început să apară pe parcele de câțiva zeci de metri acele șiruri de blocuri.

C.S. Dar până să ajungă acolo mai este o poveste pe care la fel o știu de la oameni cu care am lucrat în sensul că în 2004 s-au făcut ANL-urile, este și data frumos scrisă pe ele. S-a făcut un PUZ pe zona care duce la ANL, pe strada Eroilor pe dreapta, s-a făcut un PUZ pe 24 de hectare, daca bine rețin eu, care presupunea o urbanizare decentă. De la imobile de locuințe colective, la imobile de case unifamiliale, până la școală și grădiniță care erau prevăzute ca ansamblu.

• S-ar fi mutat centrul de comună.

C.S. Floreștiul are nevoie de un centru de comună pentru că ceea ce există astăzi este un centru de sat. Ori la cincizeci de mii de locuitori nu prea putem discuta

• Cincizeci de mii este puțin spus. Domnul primar Pivariu, într-o altă emisiune radiofonică spunea că sunt undeva la 70.000.

C.S. E multă speculă pe asta nu știu de unde sunt scoase cifrele. Eu vă spun cum mi le argumentez eu. Am luat singurele date care există ca și date oficiale la acest moment, sunt datele de la vot.

Și dacă ne uităm, datele de vot reflectă că, pe lista electorală sunt 28.000 parcă erau, cu drept de vot. Pe cele de la alegerile de președinte și cele de la alegerile europarlamentare pentru că la alea nu contează unde votezi, iar pe listele suplimentare nu sunt mai m ult de 30%, care sunt oameni care cel mai probabil locuiesc în Florești, dar nu au formele legale în Florești, iar dacă facem 28 ori 30% cât înseamnă, plus încă 30 la sută este populația.

• Unde ar mai trebui să scădem și din procentul… Vă referiți că sunt înscriși pe aceste liste nu că au și votat pentru că prezența la vot nu a fost un..

C.S. Dar contează numărul de persoane care sunt pe listă și la acele persoane te uiți, câți au votat pe listele suplimentare pentru că sunt persoane care nu erau pe listă, dar au votat totuși în Florești și nu cred că s-a oprit cineva în Florești să voteze, ci pur si simplu oamenii care stăteau acolo și de acolo procentul e cam de 30% persoane care nu au formalitatea.

• Și să revenim puțin la acel PUZ pe cele 24 de hectare. S-ar fi mutat centrul de comună unde este acum, pe strada Avram Iancu înspre Eroilor nu sub Cetatea Fetei.

C.S. Eu susțin în continuare că înflorește, de exemplu, în zona fostelor ferme. Acolo este necesar un nou centru de comună, un centru de cartier, pentru că la 50.000 de locuitori poți să discuți despre un cartier fără absolut nicio problemă. Si atunci ai avea nevoie de toate dotările noi. Adică puteam să discutăm despre servicii de sănătate. Puteam să discutăm despre cum ziceați azi, de Judecătorie, dar nu cred că e necesar, dar de toate funcțiunile publice de care ai nevoie ca să deservească comuna ca să rupi această dependență de Cluj-Napoca.

• Și cei 8 kilometri pe care mulți cetățeni șoferi o fac cam într o oră o oră jumătate.

C.S. Da, eu asta spun că s-a dezvoltat Clujul, adică s-au dezvoltat zonele de lângă. Eu văd o problemă legislativă și am susținut-o la toate forurile posibile. De ce? Tu ca legiuitor nu poți să stai pasiv la ceea ce s-a întâmplat în acești ani, hai să zic 20 de ani cu toate că în 2000 nu s-a întâmplat mare lucru. în 2000 nu aveam comune cu acesta populație. S-a întâmplat după 2008-2006 cam atunci a început, 2005. Ideea este, ca legiuitor nu poți să stai pasiv. În momentul în care o comună îți depășește un oraș e o problemă și trebuie să intervii, dar în momentul în care o comună îți depășește populația unui municipiu și chiar poți să spui că ai două municipii în Cluj care sunt mai mici decât Florești. Turda are 50.000 estimări. Mă gândeam că două comasate fac cât Floreștiul. E o problemă. De ce? Pentru că rolul de municipiu nu se traduce că plătești taxe și impozite mai mult, ci în momentul în care tu ești municipiu și treci din rural în urban, administrația are niște obligații.

• Obligații care implică automat să ai un spital, să ai parcuri, să ai judecătorie, că ai administrație financiară.

C.S. Eu cred că cea mai bună comparație este de a lua nu știu, Gherla, Turda, și a vedea ce dotări există acolo și după de a vedea ce e necesar în Florești pentru că discutăm de aceleași lucruri și aici cred că o să ajungem la nivelul în care, dacă n-am ajuns deja, în care nu mai calculăm distanța în kilometri ci o calculăm în minute. Și dacă constatăm că Cluj-Turda facem 25 de minute și încă o oră orașul ori Calea Turzii în centru acuma depinde de la caz la caz. Eu am făcut la un moment dat naveta Cluj-Turda. Făceam 25 de minute din Zorilor până la primărie la Turda și mi s-a părut mega decent adică pentru cei 30 de kilometri mi s a părut foarte ok.

• Și atunci oamenii ar trebui să se orienteze înspre municipiul Turda, sau înspre Gherla, înspre Jucu, ar fi o variantă mult mai bună?

C.S. Jucu exclud puțin din discuție, se dezvoltă pe partea industrială, pe partea economică foarte bine. Are un buget excelent comparativ cu Florești, la numărul de locuitori. Dar cred că da, ar trebui să discutăm despre relații urban-urban. Pentru că în Turda ai trei licee. Câte sunt în Floiești?

• Nu este la aceași populație. Discutăm de urban-urban. Nu ai o legătură între Cluj Napoca și Turda feroviar și se tot discută de această variantă. În schimb Cluj-Napoca – Câmpia-Turzii feroviar. Ce ar trebui să știe o familie, un cetățean care dorește să achiziționeze un teren în județul Cluj? Nu vorbim de municipiul Cluj-Napoca.

C.S. Primul lucru pe care îl recomand la toată lumea care dorește să construiască ceva, pentru că e o mega speculă imobiliară astăzi, încât teren pe care poți să construiești versus teren pe care nu poți să construiești, plus minus, pe piață sunt puse cam la același preț, diferență infimă. Primul lucru pe care îl recomand tuturor este să obțină un certificat de urbanism. Un certificat de urbanism nu în scopul informării, ci în scopul construirii. Ce dorește să construiască pe acel teren. Pentru că atunci poți să ai o anumită siguranță că se va putea face ceea ce îți dorești și banii pe care îi dai, îi dai pe ceva real. Cum spuneam, nu contează cine cere. Eu ca posibil cumpărător al unui teren pot să cer certificat de urbanism la primăria de care aparține acel teren și să cer în scopul ce vreau. Vreau să construiesc o casă P+2, sau un imobil de locuințe colective P+3, sau P+25, sau o hală. Asta vreau să cer, un certificat de urbanism. Se va elibera în scopul solicitat fără nicio problemă și cu acel document poți să te duci mai departe, poți să faci contractul poți să ai siguranța că se va întâmpla sau știi condițiile, că trebuie să faci un PUZ, că trebuie să faci un PUD, că ai nevoie să urbanizezi zona sau pur și simplu nu sunt rețele în zonă de acolo trebuie pornit și cred că sfatul cel mai important este acesta: obținerea unui certificat.

• Ați pomenit că se vorbește de terenurile pe care nu știi dacă poți construi pe ele și cele pe care se poate construi sunt la același preț. Este un lucru normal?

C.S. Nu, absolut deloc și văd de foarte multe ori mai ales în municipiul Cluj-Napoca:  „Vând teren extravilan cu posibilitatea de a introduce în intravilan”. O prostie, dintr-un singur considerent. În municipiul Cluj-Napoca s-a avizat de către Consiliul Local, s-a aprobat de către Consiliul Local, este avizat de către Consiliul Județean un singur PUZ, din 2014 până în prezent, de extindere intravilanul și investiția primăriei. Atât. Restul povești.

• Deci să nu se lase oamenii păcăliți de aceste anunțuri imobiliare. Legat de investițiile primăriei despre ce investiție era de fapt vorba pentru PUZ-ul din 2014. E cumva vorba de…

C.S. E vorba de drumul de la Lomb.

• Acel drum celebru. Mă bufnește râsul când vorbim de drumul

C.S. Doar o scurtă paranteză, că în înșiruirea asta mi-am adus aminte de ceva. Floreștiul, cum este acum are o densitate mică chiar poate la jumate, poate mai puțin față de cât a fost aprobat. Pe mine asta mă pune foarte mult pe gânduri. De când a fost aprobat, adică cele mai înalte blocuri care există astăzi în Florești sunt cele P+12 în spatele BMW. Dacă ne imaginăm că acolo erau PUZ-uri cu + 24 lângă BMW, spre Florești erau P+32, în spate unde sunt acele P+10 erau P+27. Mă uit și văd că încă e bine că s-a construit doar atât.

• Dar unde s-a oprit această investiție în acele zgârienori, oamenii, cei care au obținut acele autorizații n-au mai construit sau li s-au tăiat…?

C.S. Îmi aduc aminte cu primul PUZ care a trecut prin Consiliul Județean, că au fost acele discuții cum trebuie, nu trebuie aviz de la consiliul județean, pentru că mai putem discuta și urbanism juridic astăzi. Mai ales în Cluj. Îmi aduc aminte primul PUZ care a trecut prin Consiliul Județean, era P+2, undeva pe strada Donath. Era un P+2 cu niște case în stânga, case în dreapta. Bun și am fost pe amplasament, după care am cerut colegilor din arhivă să vedem și mai era avizat acolo. Noi am dat avizul pe P+2, cu căsuțele lângă, ca să constat o săptămână mai târziu când am luat toate documentele din arhivă că pe acel amplasament era avizat un P+25 și câteva, adică două blocuri P+10 în stânga, două blocuri P+10 în dreapta și acum mă întreb…

• Ce s-ar fi întâmplat dacă tot s-ar fi construit și nu aveai decât strada Donath care este foarte îngustă?

C.S. Și era cu HCL de aprobare, aviz, tot ce este nevoie.

• Și acum sunt expirate acele avize?

C.S. Am răsuflat ușurat că la mine era 2,5 adică am zis că numai am pus o virgulă, n-am făcut mare rău și s-a rezolvat. Deci de la 25 de etaje plus două birouri am considerat pe 2,5 și s-a obținut până la urmă.

• Și s-a rezolvat. Deci de la 25 de etaje la P+2,5 și s-a obținut până la urmă. Putem vorbi despre o arhitectură de calitate la nivelul județului la nivelul municipiului Cluj-Napoca?

C.S. Eu îmi doresc foarte mult să discut despre asta. Încerc prin tot ce pot să promovez o arhitectură de calitate, rog colegii arhitecți să mă ajute pe acest demers și primesc un feedback foarte bun, dar da, trebuie discutat și la municipiu pentru că degeaba discuți pe zona rurală de o calitate a arhitecturii. încercăm prin tot ceea ce facem respectiv ce autorizăm, să păstrăm un anumit standard, să ne ținem de acel standard.  A fost o cutumă, ca să o iau așa, ca paranteză, când m-am dus în Consiliul Județean de exemplu, la un moment dat trebuia să semnez o autorizație pentru o casă și am zis nu pot să semnez o asemenea casă pentru că hai să o spun așa, e urâtă, ca să spun pe scurt să nu mă încadrez pe temeiul legal, dar nu poți să spui că e urâtă în act oficial, că respingi o casă că e urâtă. Există prevederi articolul 32, lege care spune „nu se conformează în context”. e ușor de încadrat frumos într un context juridic. Răspunsul colegilor a fost: păi nu, că noi ne uităm dacă e semnată de arhitect, are ștampila de viză nu poți să-i spui tu că … Păi uite că pot, pentru că unul dintre rolurile arhitectului șef este și ăsta și scrie expres în lege, adică există câteva atribute prin care, da trebuie să ai o viziune, trebuie să gestionezi și partea de arhitectură să protejezi partea de monumente și să vezi cum se întâmplă lucrurile pentru că în fond despre asta discuți. Și am respins câteva. Am avut și un caz în care am fost dat în judecată, am câștigat. În instanță spune nu doar că este rolul, ci este obligația să facă asta. Și atunci marșăm pe asta. Mi-aș dori foarte mult, în țară, dar nu neapărat în Cluj, dar poate Clujul la fel cum a fost de multe ori primul poate să dea un exemplu de un manual, da, hai să discutăm despre un ghid de arhitectură în urban. Cum ar trebui să fie casele din urban, cum ar fi să fie blocuri din urban, să fie la fel de pestrițe toate, poate ne gândim că pe anumite zone dăm un trend, că hai să fie într-un fel ca să creăm o anumită imagine, dar cred că ar trebui să discutăm despre asta. Îmi aduc aminte acum silueta orașului. Pentru că Clujul are o anumită siluetă care în mare parte era dată de către Biserica Sfântul Mihail cea mai înaltă clădire din zonă. Acum dacă te uiți din Florești sau te uiți din Baciu, de la intrarea din Florești vezi turnul de 24 care trebuia să fie de 32, sau de cât trebuia să fie, care nu strălucește din punctul meu de vedere ca și arhitectură, mă așteptam la mai mult. Și al doilea bloc care se vede acuma foarte pregnant mai ales din Baciu este cel din Piața Abator și care mai urmează încă trei patru. Oare asta e arhitectura pe care ne-o dorim sau la clădiri reprezentative. De ce? Pentru că a mai fost o discuție cu un P+30 și ceva de genul în zona Cora. Acolo prin avizele emise s-a solicitat concurs internațional de soluții. De ce? Pentru că aceea va fi emblema Clujului. Ori vrem să ne asociem astăzi ca și emblemă a Clujului că aveți imaginea foarte frumoasă în spate, cu imobilul de la nodul N.

• Sau niște zgârie nori de la Grigorescu sau din partea cealaltă a orașului cum a spus în Piața Abator. Că ați pomenit de lege. Primarul Emil Boc a subliniat că în cazul în care cele 250 de familii care au case în Fânațe, în Fînanțele Clujului dacă instanța va decide că acele case vor fi demolate, vor trebui demolate le va demola Cum vedeți construcția acelor case în condițiile în care era acolo pur și simplu cum spunea fâneață sau livada. Cum au reușit acei oameni totuși să se lege la utilități în primul și în primul rând vorbim de utilități la curent.

C.S. Nu știu întrebați-i pe colegii de la Electrica. Sigur știu asta. Nu vreau să răspund la întrebare, recunosc.

• Sau ar exista o variantă ca acei oameni să intre în legalitate?

C.S. N-aș vrea să le dau speranța asta. De ce? Pentru că ideea este foarte simplă. Construcțiile care sunt realizate fără autorizație nu pot fi încurajate ca să continue. Adică eu ca și profesionist acum de această dată pun în balanță de fiecare dată două lucruri, respectiv este o persoană care își face un proiect care urmează niște rigori și este o altă persoană care …

• Ocolește, ocolește legea în totalitate.

C.S. Nu cred că unul ar trebui să fie mai avantajată în fața celorlalți. De-a dreptul cred că cel care urmează pașii legali ar trebui să fie ajutat cu tot ce este posibil ca să meargă mai repede, dar în același timp pe partea de locuințe și pe locuințe mai ales și în urban și în rural, cred că procedura de autorizare este prea stufoasă și că ar trebui mult simplificată. Posibil să fie simplificată fără doar și poate și să vedem care sunt elementele esențiale care contează pentru oraș. De ce? Pentru că spuneam, legile se fac la București și se iau exemplu pe urban cel puțin Bucureștiul, dar la noi la București am participat de multe ori grupuri de lucru la noi la București nu se poate așa. Ok, dar hai că mai e și restul țării hai, să nu ne raportăm la ce se întâmplă în Capitală. Dăm prevederi exprese pentru Capitală și să lăsăm și restul țării să se răsufle și urbanul să fie separat față de rural pentru că este absurd. Mie mi se pare mega absurd. Mai am sesizări  în care își face cineva o anexă în rural fără autorizații și are nevoie. Hai să vedem și latura aia de necesitate imediată. Nu poți să stai șapte luni de zile, două luni de zile ca să obții autorizații. Ok hai să vedem și necesitatea imediată, să dăm o posibilitate legală să intre. La fel și în urban încât să nu ai nevoie de 70 de avize să ai nevoie de 4  să vedem ce contează. Iar pentru mine cel puțin ca arhitect contează doar trei aspecte. Cum amplasezi casa pe parcelă, încât să respecți contextul, stânga, dreapta, volumul, ce materiale utilizezi, că aia influențează spațiul public și cum îți organizezi partea de împrejmuire și de acces. Dacă aceste trei aspecte sunt rezolvate, restul este problema ta. Pe mine nu mă interesează și nu ar trebui să mă intereseze dacă scările de la tine din casă sunt 25×25 și o să te doară genunchii că nu poți urca. Asta-i problema între tine și arhitectul sau proiectantul pe care îl ai. Nu e problema autorității. Problema autorității este strict ce influențează spațiul urban, aspectul exterior oarecum.  Să te încadrezi în normele urbanistice să fie o imagine care să…N-aș spune că să ți producă plăcere, că da ai o casă frumoasă, să nu deranjeze mai mult, că momentan la noi în țară suntem la nivelul de a face o construcție care să nu deranjeze.

• În ce sens să nu deranjeze? Să nu deranjeze pe cine?

C.S. Dau exepmlu: să nu deranjeze în sensul, te duci pe o stradă și vezi că este o casă P+4, lângă doua P+2. Mergi pe stradă și vezi că este o casă portocaliu aprins sau verde lămâiță, că tot e la modă sau una cu acoperiș albastru, îți sare în evidență. Despre asta e vorba, să încerci ca, construcția pe care o faci să se încadreze în contextul în care ești.

• Deci ar trebui introdusă o paletă de culori de exemplu.

C.S. O paletă de culori, o volumetrie ca să nu să nu iasă din context și un set minimal de materiale despre asta e vorba.

• Ca o ultimă întrebare: Cum vedeți viitorul centurii metropolitane pentru că la sfârșitul lunii martie ar urma să fie terminat acest studiu pentru centura metropolitană.

C.S. Eu sper să se întâmple cât de repede.

• De ce vă întreb? Pentru că recent domnul Sorin Grindeanu a anunțat că se va merge pe o procedură simplificată în cazul licitațiilor .

C.S. Am citit ceva și e de bun augur, pentru că se pierde foarte mult timp în procedura de licitație trebuie să fim conștienți de asta și orice accelerare a acestei proceduri de licitații este mai mult decât benefică. Clujul are nevoie de centură și din păcate doar o scurtă paranteză, dacă ar fi fost ascultați profesioniștii din 1994 când s a făcut autostrada, respectiv doamna Iliescu de la UTCN care a susținut sus și tare în acea perioadă că autostrada nu are ce să caute la Gilău, ci trebuie să vină în Apahida, Clujul astăzi nu avea așa o problemă  mare de trafic, pentru că dacă centura era în Apahida rezolva nu 90%, dar foarte mult din probleme de trafic pentru că pe axa est vest acționa ca o centură metropolitană în acea zonă.

• Eu vă mulțumesc foarte mult

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News