Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de vineri realizată de Eugen Olariu fiind Cristian Ciulbea, fost director al Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa.

• Discutam în urmă cu un an de zile despre colaborarea dintre România, Ucraina și Ungaria în ceea ce privește administrarea bazinală Someș-Tisa. În contextul războiului actual cum vedeți colaborarea dintre autoritățile române și cele din Ucraina?

C.C: Cel puțin la nivel bazinal cred că lucrurile merg destul de bine pentru că partea de vest, cei cu care colaborează administrația bazinală Someș Tisa, mă refer la cei din Transcarpatia, acolo nu sunt lucrurile de natură să împiedice o colaborare directă între cele două instituții.

La nivel național din estul Ucrainei cred că sunt probleme acolo și deja mulți s-au retras din zona respectivă. Astfel un control în zona aceasta e mai complicat în contextul războiului. Sunt convins că ele sunt monitorizate în permanență și pot spune că foștii mei colegi chiar au găzduit foarte mulți din ape, din Ucraina, în diferite cantoane pe care adminsitrațiile bazinale le au la dispoziție.

Revenind pe zona de administrare Someș-Tisa, nu sunt probleme de colaborare cu partea ucraineană pentru că ei colaborează cu cei din partea de vest a Ucrainei.

• În schimb partea maghiară a avut nenumărate plângeri la adresa Administrației Someș Tisa în ceea ce privește poluarea.

C.C: Exact cum specificam și anul trecut, cred că ar trebui să mergem puțin la faptul că va trebui să începem să respectăm această resursă și să încercăm să nu mai aruncăm totul în apă. E adevărat că au fost discuții cu colegii din zona Tisei superioare, cei care de fapt colaborează cu ABA Someș-Tisa.

Au fost nenumărate probleme dar o mare parte din PET-uri veneau și dinspre România și dinspre Ucraina. La un moment dat partea maghiară a făcut o plângere, o sesizare și e clar că trebuie insistat mai mult pe problema asta de curățare a tuturor deșeurilor care din păcate sunt arucnate în râurile principale și în afluenți, care ajung categoric în zona Ungariei. În ultima perioadă s-au mai remediat și într-adevăr aici trebuie să fie o conlucrare serioasă între Apele Române și UAT-uri astfel încât cursurile de apă să nu mai fie probleme.

Mai mult, repet, cred că noi ca oameni trebuie să înțelegem ca cetățeni că această resursă trebuie să o prețuim și nu să aruncăm tot felul de lucruri.

• Ați lucrat aproape 3 ani de zile la șefia ABA Someș-Tisa. Este Clujul un județ safe în ceea ce privește inundațiile?

C.C: Clujul este pentru că este un regim amenajat datorită marilor lucrări de infrastructură care s-au făcut în perioada anulor 70-80. Aici mă refer la amenajările în cascadă în amonte de orașul Cluj. Beliș Tarnița Gilău Florești plus microhidrocentrala de la Cluj ( n. red. Grigorescu).

Din punctul acesta de vedere e clar că pe lângă faptul că aceste baraje au diferite roluri, unul dintre roluri este exact de prevenire a inundațiilor sau de atenuare a undelor de inundații. Ceea ce categoric asta fac, pe lângă producerea de energie electrică și pe lângă aprovizionarea cu apă a tot ceea ce înseamnă trei județe sau patru.

• În fiecare an noi avem probleme în zona Dejului. E necesar ca malul Someșului în zona respectivă să fie amenajat?

C.C: S-au făcut după marile inundații din anii 70. S-au făcut și diferite consolidări și diguri pe zona de afluenți ai Someșului în zona Dejului tocmai ca să se prevină posibile probleme în zona Dejului cu inundații. Acolo erau problemele foarte mari, pe zona de afluenți ai Someșului.

Digurile pe Someș, cele făcute după inundațiile din 70 sunt foarte bune și își fac treaba foarte bine. Adică lucrează în parametrii prevăzuți și au trecut foarte mulți ani de atunci. Nu au fost probleme din punctul acesta de vedere.

Digurile au rezistat toate. Pe partea de afluenți s-a insistat foarte mult și aveam foarte multe lucrări în perioada aia (n.red, în timpul directoratului) și acum sunt foarte multe lucrări pe partea de afluenți ai Someșului din zona Dej.

• În schimb avem probleme în județul vecin, în Bistrița. în fiecare an viitura ia case și s-au investit zeci de milioane de euro acolo.

C.C: Sunt probleme în județul Bistrița Năsăud. Erau probleme și în zona Maramureșului. Trebuie să precizăm că ABA Someș Tisa își desfășoară activitatea pe 5 județe. Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, respectiv Satu Mare. În contextul acesta sunt mari probleme în zona Bistriței și în zona Maramureșului.

În ultimii ani s-au mai făcut lucrări dar, așa cum am specificat, cred că lucrările trebuie făcute de calitate pentru că la prima viitură sau la prima punere sub sarcină în termeni inginerești, trebuie să reziste la orice inundații sau viituri. În esență, probleme mari în ultimii ani nu au mai fost.

A fost o mică problemă în 2006-2007 când au murit câțiva oameni atunci tocmai datorită faptului că datorită defrișărilor de păduri s-a creat un baraj din păcate, natural din bușteni care a creat acea viitură.

• Se știe că foarte multe ONG-uri de mediu sunt împotriva construirii de microhidrocentrale. În contextul actual al crizei energiei credeți că ar trebui modificată legislația?

C.C: În contextul unui război care ne-a arătat foarte clar că situația poate să fie, pe lângă faptul că e dramatică, poate să creeze mari sincope și mari probleme statelor mai ales din jurul Ucrainei și aproape de Rusia.

Cred că trebuie să înțelegem că prioritar pentru statul român este să facă investiții pentru a-și dobândi independența energetică. Ar trebui aceste lucrări să le facem în folosul nostru  indiscutabil și nu în detrimentul mediului.

Ca să putem face aceste lucrări trebuie să înțelegem cu toții că independența energetică a unui stat este mai importantă decât alte chestiuni care pot să apară din anumite orgolii sau anumite neînțelegeri din neînțelegerea foarte bine a documentației pentru care se pregătesc aceste investiții.

• Durează foarte mult autorizările de mediu.

C.C: Așa este, durează foarte mult aceste autorizări de mediu tocmai datorită faptului că ai acele perioade de contestație depuse pe site, unde poate să facă oricine o contestație. Atunci, de aici apar mari, mari, mari probleme.

Fiecare petiție trebuie soluționată categoric. Ești obligat să soluționezi fiecare petiție și asta întârziind, evident, partea de autorizări. Este clar că din aspectul acesta al războiului din Ucraina trebuie să învățăm că și. trebuie să tragem concluziile care sunt foarte clare independența energetică cred că contează mai mult decât orice în acest moment.

• Unde se situează România din punct de vedere al posibilității dobândirii independenței energetice pe hidro?

C.C: În momentul de față pe hidro, după ultimele date, undeva până în 30% are Hidroelectrica din cota de piață a energiei. E clar că în momentul de față trebuie să revenim la partea de investiții care au intrat în conservare cu aceste microhidrocentrale. Ar trebui făcut un plan foarte clar de investiții, de asigurare a finanțării care nu va fi foarte ușoară.

Va fi complicată pentru că trebuie foarte mulți bani. În acea conlucrare și acea simbioză cu Apele Române vor trebui refăcute sau vor trebui reluate foarte multe lucrări de baraje gen Runc, Răstolnița, Mihăileni în zona ABA Crișuri, în care va trebui să regândim și să recalibrăm partea a tot ce înseamnă alimentare cu apă și energie a țării.

Cred că trebuie să revenim puțin la aceste investiții și văzut exact ce înseamnă starea de conservare, ce înseamnă un plan de investiții pe următorii ani.

• Este România capabilă de a dezvolta noi baraje și noi acumulări hidro după modelul Tarnița, Beliș?

C.C: Ar trebui să fie capabilă dar ar trebui să înțelegem că în momentul de față ca să faci asemenea lucrări este nevoie de foarte mulți bani. Ca să faci o asemenea amenajare pe care ați specificat-o aici în amonte de Cluj, ai nevoie de câteva miliarde de euro ca să faci în momentul de față, azi, o asemenea investiție.

Dacă ne uităm puțin la Apele Române și mergem pe două baraje sau chiar al treilea la care lucrăm: Runc, Apele Române lucrează la acest baraj din 1988 și încă nu este finalizat nici la cota finală la care trebuia să fie din proiect. Este foarte greu să asiguri finanțare pentru astfel de lucrări.

Dacă se va face un front comun și se va găsi o finanțare va trebui să ne gândim foarte serios dacă nu e cazul să găsim și alte soluții de energie. eolienele, parcurile fotovoltaice în zona de sud în care evident se pretează și unde pot să funcționeze cât mai mult. În zona Transilvaniei nu prea merge energia fotovoltaică sau eoliană.

• S-a repus pe tapet proiectul Tarnița Lăpuștești în contextul în care am porni reactoarele 3-4 de la Cernavodă.

C.C: Centrala de pompaj are un rol foarte eficient mai ales când ai și o  centrală nucleară în sistem. De atenuare. Ea funcționa pe timpul nopții cel mai mult pe un sistem simplu adică pompa apa pe timpul zilei din lacul Tarnița și în timpul nopții…. mi se pare că erau 4 sau 5 grupuri Tarnița Lăpușești.

Ultima evaluare era de un 1,3 miliarde numai centrala de pompaj. Asta vă spuneam că o amenajare de genul acesta trebuie să coste câteva miliarde. În momentul de față, e la stadiul de discuții. Au fost foarte multe variante. Japonezii au dorit să investească, chinezii, coreenii, ungurii, americanii șamd. Din păcate lucrurile s-au blocat.

Urma să facă o parte de centrală de pompaj Bulgaria iar dacă se făcea acea investiție se oprea aceasta (n.red Tarnița Lăpuștești) pentru că era suficientă cu Kozlodui, respectiv Cernavodă, era suficientă pentru perioada aceea centrala de pompaj de acolo.

• Cum vedeți situația balastierelor de pe Someș. Sunt destule balastiere? În același timp sunt persoane sau firme care doresc să exploateze însă sunt blocate. În contextul în care materialele de construție s-au scumpit cu 40%…

C.C: Aici e o discuție mult mai complexă. Tot ce înseamnă partea aceasta de balastiere pe Someș -Tisa pentru că nu doar pe Someș sunt balastiere, sunt în Bistrița sunt în Maramureș, Sălaj, Satu Mare. E clar că în contextul acesta partea de. balastiere trebuie să fie foarte bine analizată și e clar că e nevoie de materiale de construcție și pentru investiții în zona rezidențială și pentru zona de investiții industriale și pentru infrastructura mare: autostrăzi.

De unde vine această problemă. Sigur că în ultimii ani s-au întâmplat multe în România și în special în această zonă de balastiere. Partea de avizări și autorizații, trecând prin diferite.. mă refer din cadrul administrațiilor bazinale, au trecut prin diferite probleme datorită faptului că cei care exploatau desigur nu toți, nu respectau ceea ce li se cerea prin autorizări.

La autorizări este mult mai complicat acum pentru că oamenii vor autozizări, partea din instituții cei din partea de avize și autorizații doresc să analizeze foarte bine orice documentații ca să nu fie niciun fel de problemă care să aducă atingere instituției sau chiar celor care lucrează la acel serviciu.

E adevărat că sunt mici probleme și mici șicane prin diferite reclamații ale unora care sunt vechi în piață și care aruncă diferite informații. De acolo apar micile probleme. Cei din partea de serviciile de avize  și autorizații sunt mai reticenți pentru că sunt reclamații. Trebuie să trimiți și să tratezi orice reclamație cu seriozitate.

• Cât ați fost director nu ați fost susținut politic dar ulterior plecării de la ABA Someș Tisa au fost numiri politice. Cum vedeți numirile politice în aceste instituții pe care le putem spune de importanță strategică pentru România?

C.C: Cred că ar trebui să înțelegem că aceste instituții trebuie să fie conduse de profesioniști. Indiscutabil. Se pot crea niște sincope foarte mari în partea de organizare a unei instituții și evident de administrare a unei instituții de genul acesta. Dacă luăm un exemplu: azi este PSD-ul mâine vine PNL-ul, poimâine UDMR-ul, răspoimâine USR-ul și tot schimbăm, tot schimbăm din păcate nu o să putem să avem un plan de management eficient pe fiecare instituție. Pentru ca să ai un plan de management pe fiecare instituție trebuie minim 4 ani.

Ca să se vadă rezultatele trebuie clar 8 ani de zile deci 2 mandate. Poate fi discutabil că poate fi plafonat la două mandate de 4 ani, se poate discuta pe tema asta. E clar că în momentul în care se succed partidele  și vin alți oameni, aceste planuri de management nu își mai au niciun rost. Nu se mai duc la finalizare din păcate și nu ai timp.

Exact cum un primar stă 4 ani 8 ani și se văd niște rezultate. E clar că ai nevoie de un plan de management ca director acolo pe care să și-l traseze evident, dacă discutăm de ABA Someș-Tisasau chiar de Hidroelectrica, trebuie să îți traseze Bucureștiul un plan la nivel național care e soluția. Dacă corespunzi și vezi care sunt obiectivele pe care trebuie să le atingi în anii acești ani în care tu ai mandatul pleci și vine altcineva care poate să ducă la capăt planul.

• În același timp putem vorbi despre o comparație între managementul de la Oradea- Cluj Napoca, Bihor Cluj. Îl vedem pe Ilie Bolojan ce a reușit să facă cu Oradea a făcut un pas mai sus și încearcă să transforme și județul Bihor. În același timp vedem cât de mult s-a dezvoltat zona Bistrița.

C.C: Îmi creați probleme serioase pentru că eu am acasă dezbateri serioase cu soția dacă să ne mutăm la Oradea sau să rămânem la Cluj, pentru că o soția este orădeancă. Pentru noi Oradea înseamnă și nivel personal foarte mult nu doar ceea ce vedem din exerior pentru că e al doilea oraș al nostru al soției este primul categoric.

Dacă mergem și începem cu Bihorul și cu Oradea este clar că managementul eficient al domnului Bolojan s-a văzut în anii aceștia. Dacă în urmă cu 10 ani Oradea era ceva, astăzi este categoric altceva. E un oraș care crește foarte mult. și este clar meritul lui Ilie Bolojan și a echipei pe care și-a făcut-o acolo, indiscutabil. Dacă mergem puțin la Bistrița la ceea ce s-a făcut în județ e clar că s-au făcut foarte multe lucruri.

Pe lângă faptul că s-a investit foarte mult în infrastructura județului, am văzut spitalul județean și tot ce înseamnă toate corpurile de clădire construite în ultimii ani acolo. Pot să spun că s-au făcut investiții incredibile și este clar că este meritul lui Radu Moldovan.

• În contextul în care noi așteptăm după Spitalul Regional de Urgență de peste 15 ani aproape.

C.C:  Asta nu a depins neapărat de Cluj. Aici au fost și foarte mlte lucruri și la nivel național poate și la nivel de atragere de fonduri europene. Revenind la ceea ce spuneam de Bistrița se vede clar că dacă ești un manager eficient și țți faci o echipă eficientă apar rezultatele categoric.

• Revenim la numirile politice pe funcții

C.C: Să facem o comparație dacă tot ați pomenit de Cluj, Bihor Bistrița. Putem crea insule. Insulele sunt frumoase ne place când călătorim dar dacă din insule trecem direct în ocean nu știu dacă e chiar ok.

Ar trebui să înțelegem foarte clar, administrațiile acestea ne arată foarte clar că se poate. Că dacă dorești și dacă ai o echipă profesionistă în spate se poate. Poți să faci niște lucruri și se văd niște rezultate. Pentru asta clar, categoric trebuie să înțelegem că și la nivelul instituțiilor din România trebuie să facem același lucru.

Să numim oameni profesioniști cărora le dăm un mandat și le explicăm foarte clar ce au de făcut. Dacă nu corespund sau dacă nu își duc la îndeplinire planul pleacă și vine altcineva care poate să ducă un plan excat ca la privat. În privat nu îți permiți să ții un om care nu îți aduce rezultate, evident.

• Cum ați cataloga Clujul?

C.C: Clujul….. până la urmă eu sunt clujean. Îmi place Oradea foarte mult și nu pun în balanță dacă să mă mut mai ales că aici am foarte multe lucruri profesionale. Este foarte greu să plec la Oradea. Dar ca să stăm o perioadă și în Oradea aș putea face asta pentru că repet ne place foarte mult Oradea. Cele 5 minute din trafic în Oradea înseamnă probabil o oră în Cluj, probabil pe aceeași distanță. De multe ori nu neapărat tot timpul.

Revenind la Cluj… orașul crește foarte mult. Nu e un oraș ușor de gestionat. Un oraș complicat de altfel. Cu cât crește mai mult trebuie să înțelegem cum mergem către alte capitale mari. Cu orașe care au către un milion sau peste un milion de locuitori. E clar că vom petrece foarte mult timp în trafic.Asta trebuie să ne așteptăm. Nu există altă variantă prin care un oraș crescând să nu ai și niște mici probleme din punctul acesta de vedere.

Al petrecerii timpului în trafic al dinamicii care e alta… Nu e un oraș ușor de gestionat mai ales că au venit foarte multe investiții, au venit multinaționale. Clujul atrage foarte multă lume și din județele de lângă respectiv Bihor Maramureș Alba, Mureș.

• Sunt foarte multe investiții în partea imobiliară din acest punct de vedere. Sunt foarte mulți investitori din Bihor Maramureș, Sălaj, vin și investesc în apartamente în Cluj. Și avem cea mai mare creștere din țară la prețurile apartamentelor.

C.C: Lucrurile sunt mult mai compelxe. Este un factor care duce la costul acesta final. Totul începe de la cei care efectiv vând terenul și de aici începe un întreg ciclu de probleme care, cel care face investiția trebuie să fie foarte atent pentru că, până la urmă trebuie să iasă pe profit. Nu poți să îți aduci bani de acasă dacă faci afaceri.

E clar că toate cresc. Tot ce înseamnă acel preț de 2.500 și chiar sunt anumite zone în care este și 4000 de euro metru pătrat, finisat evident, dar s-a ajuns și la 4000 de euro/mp acele investiții se reflectă în costurile duc până la urmă la finalizarea construcției și care trebuie să ducă evident și la profit cei care fac investiția.

• Este o piață reală?

C.B: Dacă este cerere…trebuie să mergem așa. Să o luăm economic partea aceasta. Dacă este cerere cred că o fi. Dacă ne uităm puțin în Oradea pentru că în Oradea a crescut foarte mult partea aceata de investiții în imobiliare în ultimii ani. M-am uitat, am fost foarte atent la tot ceea ce se întâmplă și în piața imobiliară din Oradea.

A crescut și acolo prețul pentru că se vinde. Sunt clujeni care investesc și în Oradea. Este clar că dacă este cerere oriunde prețul crește. Că e Brașov, că e Oradea, că e Cluj, că e Timișoara vedem că sunt anumite zone din Cluj care au depășit la vânzare și Bucureștiul. Fiecare investitor trebuie să iasă cu un profit altfel nu mai poate să facă investiția.

• Mulți dintre investitorii din imobiliare au avut probleme în momentul în care și-au depus documentația pentru a primi autorizația de construire.

C.C: Este clar că în momentul în care faci o astfel de investiție ești supus unei dezbateri publice pe proiectul acesta. Dacă cineva care locuiește într-un apartament dorește să facă o contestație lângă ceea ce vrei să contruiești tu, un bloc sau case unifamiliale trebuie tratate evident cu seriozitate.Toate lucrurile acestea duc în final la întârziere în partea de autorizare.

• Care se reflectă în prețul final.

C.C: Categoric pentru că omul așteaptă. Timpul trece, materialele se scumpesc, oamenii trebuie să îi ții. Toate lucrurile acesta duc spre prețul final care e 2000 euro – 2500 – 4000 de euro sau cât o fi, depinzând evident de investitor și de zonă.

• Municipiul Cluj-Napoca a făcut suficent pentru partea socială? Mpă refer la cei care nu își permit un credit au serviciu și nu au unde să locuiască și locuiesc tot în chirii. Își doresc să locuiască după modelul Viena, unde statul gestionează mai multe apartamente și îți oferă cu chirie cu co chirie decentă pentru că vedem și piața chiriilor cât este de ridicată.

C.C: Trebuie să înțelegem că dacă ne uităm puțin în vest lucrurile acestea așa merg. Sunt marii rentieri sau cei care au foarte multe apartamente sau case pe care le închiriază și sunt oamenii care nu o să își permită să cumpere astfel de apartamente stâmd în chirii.

Dacă facem o comaprație cu Clujul sigur încet încet tot aici se va ajunge. La mari rentieri, cei care vor avea apartamente și vor avea imobile pe care să le poată închiria și cei care vor veni și vor sta în chirie. Va fi din ce în ce mai greu să accesezi un credit pentru a cumpăra un apartament sau o casă în Cluj. Foarte greu. Dacă ne uităm la o casă care în urmă cu 10 ani valora 300-400 de mii de euro astăzi valorează undeva la 800 de mii de euro.

Dacă puteai să faci atunci gestul acesta financiar, azi nu știu dacă și-l mai pot permite. Sau un apartament care era în urmă cu 10-15 ani 60 de mii de euro, astăzi este minim 120 de mii de euro la o suprafață de 66 mp, apartamente vechi din anii 80.  Dacă discutăm de investiții noi, tot ce înseamnă partea aceasta de investiții noi sunt deja pe alțti bani și discutăm și de penthouse care s-au vândut și cu 500 de mii de euro.

La banii ăștia poți să îți cumperi diferite proprietăți. Ăsta este Clujul în momentul de față este clar că nu se mai pune problema de investiții la un preț… dacă vrei să îți cumperi o casă sau un duplex este din ce în ce mai complicat. Cred că va fi o problemă cu autorizările și cred că va fi în zona metropolitan o aglomerație urbană mai noi cum se spune în termenii aceștia de organizare a unui oraș, și cum a fost Floreștiul cred că va fi Baciu și zona de Sânicoara -Apahida. În Cluj va fi din ce în ce mai greu să obții autorizațiile tocmai datoritaă unor factori care țin până la urmă de aglomerare.

Pentru cei care au venituri numai din salarii va fi greu să facă un credit, cel puțin în Cluj. Va fi din ce în ce mai greu să cumperi un apartament în Cluj. Cum de altfel am văzut asta și în alte orașe unde prețurile au crescut foarte mult ceea ce înseamnă că fiind cerere se vinde.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News