Proiectul înscrierii granițelor Imperiului Roman pe listele UNESCO periclitat de ”detectoriști”. Ce vor arheologii clujeni?

Arheologii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca reclamă periclitarea proiectului LIMES, de înscriere a granițelor Imperiului Roman pe listele UNESCO, de intervențiile celor care folosesc detectoare de metale și care distrug posibilitățile de datare ale siturilor prin dislocarea pieselor arheologice din poziția reală.

Directorul MNIT, Felix Marcu, a declarat că viitorul Cod al Patrimoniului Cultural Național ar trebui să-i oblige pe cei care folosesc detectoare de metale în situri istorice să obțină o autorizație din partea Comisiei Naționale de Arheologie.

”Proiectul LIMES, de înscriere a granițelor Imperiului Roman de pe teritoriul României pe listele UNESCO, se derulează din anul 2016, fiind unul dintre cele mai importante proiecte europene.

România are în pregătire două dosare, unul care are ca scop înscrierea LIMES-ului dacic, cel mai lung și cel mai complex sector de graniță din Europa, de aproape 1500 km, și un dosar transnațional, împreună cu Croația, Serbia și Bulgaria, care are ca scop înscrierea siturilor romane importante situate de-a lungul Dunării. În urma monitorizării siturilor se constată activități constante ale <<detectoriștilor>>, cei care folosesc detectoare de metale, și care distrug, practic, posibilitățile viitoare de datare ale siturilor prin dislocarea pieselor arheologice din poziția reală”, a spus Marcu.

Acesta a explicat că în proiectul LIMES sunt incluse un număr maximal de situri, peste 300 din fosta Dacie și circa 45 de-a lungul Dunării, însă nu toate vor face parte din dosarul cu propunerile pentru listele UNESCO, în condițiile în care criteriile esențiale sunt legate de autenticitatea și integritatea siturilor.

Ce așteaptă arheologii clujeni?

Arheologii clujeni cer autorităților statului includerea în viitorul Cod al Patrimoniului Cultural Național a unor prevederi explicite privind termenul de ”descoperire întâmplătoare” de care se prevalează ”detectoriștii” și obligarea celor care folosesc detectoare de metale în situri istorice de obținerea unor avize de la Comisia Națională de Arheologie sau de la direcțiile județene de patromoniu.

”Detectoriștii cunoasc foarte bine legislația și profită de lacunele existente. Ei au autorizație de folosire a detectoarelor de metale de la Poliție dar dacă au găsit ceva în decursul căutărilor prin siturile istorice susțin că este o descoperire întâmplătoare astfel că nu pot fi trași la răspundere. Cum poate fi o descoperire întâmplătoare când unii se plimbă zile întregi cu detectoarele de metale prin diverse situri pe care noi le descoperim, apoi, pline de gropi unde au săpat ei?”, a explicat directorul MNIT Cluj-Napoca.

Proiectul LIMES trebuia finalizat în acest an astfel încât depunerea documentației privind includerea în patrimoniul UNESCO să aibă loc la începutul anului 2021 iar aprobarea să aibă loc la mijlocul anului viitor.

Din cauza crizei coronavirusului se va decide amânarea depunerii celor două dosare ale României pentru începutul anului 2022.

Realizarea proiectului de Lege privind Codul patrimoniului cultural național este obligație cuprinsă în Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2017-2020, dar acesta nu a fost finalizat.

Intenția de a elabora un Cod al Patrimoniului a fost luată în calcul de Ministerul Culturii încă din perioada anilor 2005 – 2008.