Connect with us

EVENIMENT

BEREA la Cluj, o scurtă istorie din partea Muzeului de Istorie a Transilvaniei

Publicat


bere

Muzeul de Istorie a Transilvaniei a postat pe Facebook o scurtă istorie a berii la Cluj, de la tradiție la micii producători autohtoni din prezent, în cadrul proiectului „ClujPuzzle în 365 de istorii”.

„Dacă aveați dubii de când am început „să stăm la o bere”, ei bine, vă putem spune că s-a întâmplat cel puțin din Evul Mediu. Tradiția fabricării berii în Cluj este atestată încă de la începuturile locuirii medievale din zona de azi a cartierului Mănăștur.

brand apus al clujului fabrica de bere ursus 750x380

Se pare că, la sfârșitul secolului 14, un braxator (berar) clujean a fost parte a unei revolte locale. Mai târziu, Ordinul Călugărilor Iezuiți, care își avea sediul în Conventul de la Mănăștur Calvaria, a înființat aici o „Casă a berii” (mgh. Sörház), exploatată prin arendași. După expulzarea iezuiților din anul 1773, Statusul romano-catolic a preluat domeniile călugărești din Mănăștur, inclusiv berăria. Aceasta a continuat să existe în „concurență” cu cea de pe Canalul Morii (în zona Parcului I.L. Caragiale), până la jumătatea secolului 19, când cea din urmă este demolată ca urmare a lucrărilor de amenajare urbanistică. În acea perioadă, în Transilvania, funcționau 130 de manufacturi de bere, dintre care 102 aveau regim industrial, și majoritatea produceau bere de fermentație superioară.

În 1878, când devine patron Czell Friedrich (ultimul arendaș al manufacturii), se pun bazele unei adevărate fabrici de bere. Între anii 1909 – 1912, s-au construit clădirea principală cu secțiile de fermentare, pivnițele, secțiile de umplere a sticlelor și butoaielor, clădirile secției de mașini și ale celei de fierbere, birouri și locuințe. Fabrica de bere a funcționat sub denumirea „Fabrica de Bere Czell Friedrich și Fii”, parte a Concernului „Dr. Wilhelm Czell”. În clădirea din Cluj se producea numai bere, malțul necesar fiind primit din Brașov de la o altă unitate a Concernului.

Firma „URSUS”- Fabrica de Bere S.A. apare în anul 1928, prin fuziunea ”Fabricii de Bere Czell Friedrich și Fii (din Cluj) și a Fabricii de Bere Mendel (din Turda). Tot în această perioadă, în piața centrală a orașului, este deschis restaurantul Ursus (actuala Piața Unirii nr. 20), care va continua să funcționeze până în prezent.

„În 1995, a apărut URSUS Premium Pils, prima bere pils în România”

În 11 iunie 1948, Fabrica de bere URSUS a fost naționalizată și trecută în proprietatea statului sub numele de „Întreprinderea Înainte”. Din 1951, intră în componența sa fabrica de spirt şi oțet „Clujeanul”, fabrica de spirt „Gherla” şi secțiile de malț din Turda şi Bistrița. Prin modernizarea liniilor de producție în 1958, apare prima bere pasteurizată din România.

ursus

În 1992, URSUS a devenit societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, prima companie privatizată prin ofertă publică. Din 1994, compania a început să livreze până în București și Constanța. S-a lansat Premium Pils – prima bere românească care a fost etichetată “Premium”, dar și prima care și-a făcut reclamă la televizor. În 1995, a apărut URSUS Premium Pils, prima bere pils în România (primii care au făcut asta la nivel mondial au fost cehii). Un an mai târziu (1996), URSUS Premium Pils devine prima bere românească la cutie/doză.

În noiembrie 1996, SOUTH AFRICAN BREWERIES LTD a preluat pachetul de acțiuni al SC Ursus SA de la BRAU & BRUNNEN GmbH și, astfel, SAB a devenit principalul acționar al SC URSUS SA, precum și cel mai mare producător de bere din Romania.

În 2010, proprietarul (compania SABMiller), a decis oprirea producției deoarece, fiind în interiorul orașului, avea oportunități limitate de dezvoltare şi costuri de operare mai mari. Ursus, brandul care avea vânzări anuale de 1,4 milioane de hectolitri, adică 10% din piața de bere, majoritatea producției provenind de la fabrica din Cluj, a ajuns să fie produs acum la Timișoara, Brașov şi Buzău, la 500 km de Cluj. Compania a demolat clădirile şi a vândut terenul.
Producția de bere clujeană continuă, din 2011, în forma micilor manufacturi locale de bere artizanală: Hophead Brewing (2015), Kutuma (2017), Bere a la Cluj, Neuron Mash(2018), Player One Brewery, Blackout Brewing (2019), Clusa (2020). În vechea locație a fabricii de bere, este o manufactură pentru sortimentul URSUS Nefiltrată.

Ce este berea?

Berea, cunoscută încă din antichitate, este o băutură slab alcoolică, obținută din produse naturale: drojdie de bere, malț, hamei și apă; berea obișnuită are aproximativ 5% alcool. Temperatura ideală de consumat berea este cuprinsă între 6 și 8 grade C.

Hameiul este floarea de Humulus lupulus, care aparține familiei Cannabaceae, ce include și genus Cannabis (cânepă: plantă textilă și medicinală); este folosită ca un un agent de stabilitate în bere.

Malțul este rezultatul procesului de germinare și uscare în condiții variate de temperatură și umiditate a boabelor de orz, grâu sau secară (malțificare).

Brasajul este operația prin care malțul măcinat se combină cu apă la o temperatură specifică, pentru a obține plămada. Temperatura este ridicată gradual, cu staționare pe anumite platouri pentru perioade de timp specific rețetei, care permite desfășurarea diverselor reacții enzimatice.

Fermentația este „magia” din spatele producerii de bere, are loc într-un recipient care permite ieșirea gazului, dar nu permite intrarea aerului atmosferic cu oxigen”, scrie pe pagina de Facebook a muzeului.

Sursa/ Foto: Facebook Muzeul de Istorie a Transilvaniei



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ADMINISTRAȚIE

Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca

Publicat

De

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.

Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:

  • 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
  • 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
  • 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
  • 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
  • 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.

Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

Publicat

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.

În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.

Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.

„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.

În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.

Mălaiul, comoara copilăriei

Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.

„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.

Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei

Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.

Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.

Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii

Publicat

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.

Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.

„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.

Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.

Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.

Care sunt conturile vizate?

Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.

„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.

Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.

Citește mai departe

EVENIMENT

Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”

Publicat

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.

„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.

„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”

Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.

„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.

Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.

Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.

FOTO: Arhivă

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate