Organizațiile studențești din Cluj adună studenții din întreg centrul universitar pentru a mărşălui către vot duminică, 18 mai, când are lor al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Punctul de întâlnire inițial va fi în Campus Observator, la ora 14:00, urmând ca traseul să continue prin Campus Hașdeu și ulterior către Casa de Cultură a Studenților, destinația finală fiind urnele de vot. Marșul va fi unul pașnic, lipsit de scandări sau îndemnuri cu caracter politic.

Inițiativa a Marș (la vot) a pornit din dorința studenților de a trage un semnal de alarmă către tinerii din comunitate și pentru a-i responsabiliza din punct de vedere civic.

”În urma prezenței scăzute la vot a tineretului din primul tur al alegerilor prezidențiale, este nevoie de un imbold în rândul studenților pentru a ieși în număr cât mai mare la urne. Prin acest marș, ne dorim ca studenții să conștientizeze cât de mult contează votul lor în conturarea următorilor ani.

Comunitatea studențească este fundamentată pe principiul democrației, promovând implicit libertatea de gândire, respectarea și apărarea drepturilor omului. În contextul crizei politice actuale este mai important ca niciodată ca votul studenților să fie exprimat în concordanță cu valorile și principiile cu care această comunitate se identifică.

Liderii mișcării studențești adoptă concomitent principiul toleranței zero asupra oricărui comportament ce poate denota extremism, discriminare sau agresivitate și îndeamnă studenții la un vot care să le reprezinte integral valorile și interesele”, anunță organizatorii.

O mașină a căzut, joi seară, în Valea Salcă din Dej, după ce a derapat pe pod și a rupt parapetul de protecție. 

Primele informații arată că șoferul, un tânăr de 18 ani, circula cu viteză pe podul peste Valea Salcă și a pierdut controlul volanului.

Mașina în care se afla a derapat, a rupt parapetul și  a căzut în vale cu roțile în sus.

Șoferul a reușit să iasă singur din mașină.

ISU Cluj: Tânărul a refuzat transportul la spital

”Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit noaptea trecută, în jurul orei 22.45, la un accident rutier petrecut pe strada Mărășești din municipiul Dej.

Echipajele operative au găsit la fața locului un autoturism răsturnat în afara părții carosabile, lângă un pod. Din fericire, nu au existat victime încarcerate. Un tânăr de 18 ani a fost evaluat de către paramedici, însă nu a necesitat transportul la spital. La misiune au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.

Românii cu drept de vot din diaspora sunt așteptați la urne, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe 16, 17 și 18 mai. Votarea a început în străinătate joi seară (la 22:00 ora României) odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă.

965 de secții de vot, deschise în diaspora

Cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării, pot vota într-una dintre cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an.

Cele mai multe secții de votare sunt în Italia și Malta (161), Spania (147), Marea Britanie (108), Franța și Principatul Monaco (69), Republica Moldova (64), SUA (50), Belgia (29) și Țările de Jos (23).

Pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.

MAE precizează că în cazul a cinci secții de votare din Franța, Marea Britanie și Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.

Trei zile pentru vot în diaspora

Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise, și în al doilea tur de scrutin, timp de trei zile, după cum urmează:

• Vineri, 16 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale)
• Sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale). În prima și a doua zi ale votării în străinătate, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege, până cel mai târziu la ora locală 23:59.
• Duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) și 21:00 (ora locală a României), nu mai târziu de ora 21:00, ora României, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora de închidere a secției respective, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției.

În a treia zi a votării în străinătate, 18 mai, secțiile de votare din străinătate organizate în zone al căror fus orar este înapoiat față de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00. În această situație, alegătorii care la ora locală a României 21:00 se află la rând pot să își exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora locală a României 23:59.

Peste 6.000 de voturi prin corespondență

Totodată, alegătorii români din străinătate au posibilitatea votului prin corespondență. Un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondență dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condițiile legale, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență s-au înregistrat în Germania, Marea Britanie, Elveția, Franța, Statele Unite, Italia și Spania.

Aproape un milion de voturi în diaspora, în turul I

La primul tur de scrutin au votat în diaspora 973.129 de cetățeni români.

Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia și introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Numărul celor care încasează pensii speciale a crescut în 2025 față de anul trecut, așa cum arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți beneficiari sunt magistrați, mai exact foști judecători și procurori.

Potrivit celor mai recente date centralizate de Casa de Pensii Publice, numărul pensionarilor speciali a ajuns la 11.637 în aprilie 2025. Se constată o creștere cu 35 de beneficiari, comparând cu luna precedentă, scrie Fanatik.

În 2025 a CRESCUT numărul celor care încasează PENSII speciale. Ce MESERII au avut aceștia

De asemenea, în aprilie 2024, în România erau 11.471 de pensionari speciali. Cei mai mulți dintre aceștia, 5.624 de persoane, sunt foști magistrați a căror „pensie medie de serviciu”, așa cum este denumită, este de circa 5.000 de euro, adică 25.214 lei.

Alți 2.291 de beneficiari, foști salariați din personalul auxiliar din instanțe, primesc o pensie medie de 6.616 lei brut. Peste 1.360 de pensionari sunt foști piloți civili sunt, iar pensia medie a acestora este de peste 12.000 de lei brut.

Pe lângă aceștia, încă 880 de pensionari sunt foști funcționari publici parlamentari. Ei obțin o pensie medie de 6.137 de lei brut. Alte 800 de persoane fac parte din Corpului diplomatic și consular al României, iar pensia lor este de aproape 7.000 de lei.

„Cea mai mare pensie specială era încasată de un fost magistrat”

Totodată, 674 de persoane au lucrat la Curtea de Conturi, iar pensia medie de serviciu a acestora este de 10.120 de lei brut. Pe de altă parte, pensiile militare pentru un soldat gradat depășește suma de 3.000 de lei, așa cum anunța la începutul acestui an ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

„Vreau să demontez un mit, că pensiile în Armată sunt uriaşe. Într-adevăr, avem 10 pensii care sunt între 43.123 şi 56.160 lei. Ele aparţin unor magistraţi militari”, afirma ministrul Apărării.

De altfel, în septembrie anul trecut, cea mai mare pensie specială era încasată de un fost magistrat. Este vorba de suma de 69.343 de lei brut.