Procesul Declic de la Cluj împotriva numirii Liei Savonea la șefia ÎCCJ a fost mutat la Alba

Dosarul prin care comunitatea Declic contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), aflat inițial la Curtea de Apel Cluj, a fost mutat la Curtea de Apel Alba. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a cererii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Declic critică măsura și acuză că argumentele invocate de CSM sunt „neobișnuite și periculoase pentru rolul societății civile într-o democrație”.

„În momentul în care transparența devine incomodă pentru cei aflați la putere, rolul societății civile devine și mai necesar. Strămutarea nu ne oprește. Dimpotrivă, arată cât de important este să avem o procedură de numire riguroasă, stabilită prin lege, și nu prin interviuri subiective ale CSM”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.

CSM a justificat strămutarea susținând că magistrații clujeni ar putea fi „influențați” de activitatea civică a Declic și de articolele din presă, atașând ca „probe” două articole locale și o fotografie de la depunerea acțiunii. Declic respinge aceste acuzații, subliniind că transparența și mobilizarea civică reprezintă activitatea normală a unei organizații civice.

„Este un precedent periculos. Dacă instanțele pot fi considerate «influențate» doar pentru că cetățenii își exercită dreptul la participare civică, atunci orice proces cu miză publică poate fi mutat după bunul plac al celor contestați”, a declarat Brădățan.

Excepție de neconstituționalitate privind procedura de numire a președintelui ÎCCJ

În paralel, Declic a depus o excepție de neconstituționalitate privind procedura de numire a președintelui ÎCCJ. Organizația consideră că Legea 303/2022 permite numiri arbitrare, fără criterii obiective, contrar standardelor constituționale privind independența justiției.

Potrivit avocatului Declic, Roxana Mândruțiu, „legea actuală nu oferă garanțiile minime pentru o numire transparentă și predictibilă. Președintele ÎCCJ nu poate fi numit printr-o procedură opacă, construită pe criterii inexistente”.

Excepția evidențiază trei probleme majore:

• Lipsa criteriilor clare de evaluare a candidaților.
• Afectarea independenței justiției și a încrederii publicului.
• Limitarea accesului la control judecătoresc, din cauza plasării procedurii în capitolul „cariera magistraților”.

Un proces cu miză pentru statul de drept

Acțiunea Declic este susținută de peste 70.000 de cetățeni prin petiția „Nu mai promovați judecători toxici”. Comunitatea finanțează integral procesul, inclusiv costurile generate de strămutare.

„Miza acestui dosar depășește cazul individual al Liei Savonea. Este un test pentru capacitatea societății de a supune controlului public și juridic decizii care pot schimba funcționarea justiției în România pentru ani de zile”, arată comunicatul Declic.

Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție – Facebook