Ioan Rus a fost mereu discret și parcimonios în exprimările publice. Asta nu pentru că nu are ce spune. A părăsit viața politică militantă, nu mai e nici membru PSD, și s-a dedicat firmelor sale și, mai ales, fundației Transilvania Leaders de care este foarte mândru. A acceptat un dialog pentru Cluj24 fix la un an de la prima invitație. Și dacă totul este politică, așa cum chiar domnia-sa afirmă în dialogul nostru, susţinerea pentru Victor Ponta la prezidențiale pare ceva firesc, o vede ca pe datorie civică. Dar dialogul nu a fost numai despre asta. Mai jos aveți câteva dintre afirmațiile/opiniile sale făcute în podcastul Cluj. (Florin Danciu) 

„Grupul de la Cluj a fost un număr de colegi, mai mulți, care am gândit atunci, acum 15-20 de ani, o reformă a Partidului Social-Democrat și o reformă a societății românești. Noi am și făcut o sumă de materiale, care le-am prezentat odată și în Comitetul Executiv al Partidului și, de fapt, asta era gândire a noastră, care viza reformarea vieții politice în România, reformarea Partidului Social-Democrat, reformarea administrației publice în România.”

„Nu voiam nimic decât acest lucru pe care v-l-am spus adineaori. Ulterior acestei perioade eu am renunțat la ideea de a ne ocupa noi de reforma asta, se vă ocupa altcineva sau se vă ocupa viața. Deci noi suntem predispuși la a gusta diverse povești și fabulații legate de Grupul de la Cluj. De acolo până la realitate este o mare diferență despre care nici n-are rost să discutăm acum!”

Nu știu obiectivele alianței PSD-PNL

„Vorbind de USL, chiar în forma în care atunci s-a inițiat, avea niște obiective cum ar fi schimbarea Constituției și reforma politico-administrativă. Acum, la alianța PSD-PNL nu-mi dau seama care sunt obiectivele și nu-mi dau seama care sunt exact criteriile pe care le-au utilizat în selectarea obiectivelor și a persoanelor care să materializeze aceste obiective.”

„Ceea ce noi am susținut de-a lungul vremii, dacă tot m-ați întrebat de grupul de la Cluj, era nevoia unor reforme în viața politică și administrativă a României. Fie le făceau partidele politice, pentru că totul e politică, de fapt, într-o țară, fie le va face viața. Acum, sentimentul meu este că mai degrabă le face viața decât le fac partidele politice!”

„Partidele au ajuns să aibă cam prea mulți neștiutori de carte și de politică și de administrație. Atunci, emoționalul nu poate înlocui raționalul și inteligența nativă nu poate suplini studiile, știința de carte!”

N-au condus o roabă

„Mai văd și eu la televizor, cum își exprimă unii puncte de vedere despre cum vor conduce  20 de milioane de români, și ei n-au condus în viața lor o roabă!”

„Partidele au scăzut nivelul  competenței obligatorii pentru a ajunge să reprezinți pe cineva undeva, cândva. Și atunci reforma, la care noi ne gândeam atunci că e nevoie de ea, o face acum viața. Sigur, sub altă formă și mult mai dur!”

„Un reper instituțional într-o țară trebuie să existe! Și acel reper, pe aceste tipuri de probleme legate de respectarea Constituției și a legii, este Curtea Constituțională. Și pentru alte chestiuni, Curtea Supremă.”

„O societate nu poate funcționa fără repere extrem de exacte. Iar Curtea Constituțională este unul dintre ele. În consecință nu ne rămâne, într-o țară normală, decât să respectăm hotărârile acestei curți și nu să tot discutăm noi despre deciziile lor fără să știm și  fără să avem competenţa și fără să avem informațiile pe care ei le au la dispoziție când decid ceva!”

„Tratamentul chirurgical într-o societate se numește revoluție! Nu era cazul aici de așa ceva, dar o mică intervenție a unei instituții abilitate să aibă o astfel de atitudine, aceea trebuie să o respectăm.”

Delegarea puterii către partide

„Delegarea puterii către partide a funcționat de 200 de ani, aproximativ. De atunci, nici politologii, nici marii intelectuali nu au reinventat o altă formă de delegare a puterii. Să zicem că le dăm puterea doar la aștia care au ochelari, de exemplu, sau celor care au de la  1,87 m în sus, sau la cei care au barbă…”

„În continuare, partidele politice sunt extrem de importante. Și politica este totul, de fapt. Totul este politică, tot ce se întâmplă.”

Ponta, singurul valid să conducă România

„Singurul pe care eu îl văd valid să poată face treaba asta, să conducă România, este Victor Ponta.”

„Îmi spunea academicianul Ion Aurel Pop, că în cronici se consemnează că românii, de mai multe ori ,au avut conducători netrebnici și hoți și care au făcut rău țării, dar după ei au urmat alții și mai hoți și mai netrebnici care au făcut bun renume celor dintâi! Păi noi nu putem să ne ducem așa în contiunare!. Adică a venit un hoț mai mare și hoțul mai mic a devenit prizabil, cu mare credibiliate!. Asta nu înseamnă evoluție.”

„Dacă ăștia care stau în fruntea statului sunt proști, ca să ne exprimăm mai academic, apăi prost e și statul. Suma prostiei lor devine prostia statului care va deveni prostul Europei!”

„Consecinţa faptului că n-a ajuns Ponta președinte este apariția cetățeanului Iohannis. Existența lui Iohannis în 10 ani o putem măsura exact, o catastrofă naturală! Ne mai trebuie încă una? Hai să o facem, dacă mai avem răbdare să stăm 10 ani cu un alt președinte care să nu facă nimic. Să se scoale la 11 și se să culce la 3, la prânz, că e obosit.”

„Nu există diferențe ideologice între Statele Unite și Uniunea Europeană, deci este relativ exclus ca să apară probleme, cum să spun, de incompatibilități generalizate între Uniunea Europeană și Statele Unite. Nu sunt motive.”

Despre CSAT

„Ca să vă dau un exemplu, în CSAT-urile cu Năstase și Iliescu aveam 13 puncte la ordinea de zi, să spunem. Înainte să înceapă CSAT-ul, domnul Iliescu și cu domnul Năstase trebuia să aibă o discuție privată. Și după aia venea președintele, că el conduce aici, domnule, punctul 1, 7 și 9 se amână pe data viitoare.

Adică nu se crea o discuție în contradictoriu acolo, era clar pentru noi că a fost o divergență la cel mai înalt nivel. Deci în acea vreme era o negociere permanentă între președinte și primul ministru pentru acomodarea pozițiilor administrației prezidențiale cu pozițiile guvernului.”

„Eu îmi spun punctul de vedere și materializarea acestei atitudini a mele se va face prin intermediul unui vot. Și punct.”

Despre evoluția Clujului

„Evoluția Clujului e una pozitivă și e devastatoare. Deci ce era acum 21 de ani și ceea ce este acum nu seamănă. Ce nu poți să-ți dai seama este cât din această evoluție se datorează unei primării competente, unei conduceri a primăriei competente și competitive și cât e, pur și simplu, naturală! Uneori un primar poate să fie excepțional fără să facă nimic. Numai să nu încurce pe aceia care vor să facă. Atâta tot.”

„Cu Boc eu vorbesc odată pe an să zicem, iar pe domnul Tișe l-am sunat să-l felicit într-o zi, că tot umblând pe munți prin Apuseni, am văzut că a asfaltat enorm de multe drumuri. A făcut un lucru bun și l-am sunat să-l felicit, că așa e în politică. El își face treburile lui, eu pe ale mele. Boc la fel. Aștept să termine centura.”

Un clujean a fost amendat cu 6.000 de lei și obligat să salubrizeze zona din capătul str. Alexandru Vaida Voievod, acolo unde a aruncat niște deșeuri. Primarul Emil Boc a decretat „Toleranță Zero” față de orice act de poluare.

VIDEO. 6.000 de lei AMENDĂ pentru un clujean. A descărcat DEȘEURI în capătul str. Alexandru Vaida Voievod. Boc: Toleranță ZERO

„Toleranță zero față de orice act de poluare și amendă maximă în fiecare caz în parte!

În această dimineață, la ora 10:21, Poliția Locală a municipiului Cluj-Napoca a înregistrat prin dispecerat o sesizare prin care un cetățean a reclamat faptul că o persoană necunoscută a descărcat deșeuri dintr-o autoutilitară în capătul străzii Alexandru Vaida Voievod, sub livadă, părăsind apoi zona în viteză.

Din verificările specifice efectuate de către polițiștii locali din cadrul Serviciului Control Protecția Mediului, la ora 11:33 a fost identificată persoana responsabilă pentru depozitarea de deșeuri.

Aceasta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 6000 lei, în conformitate cu OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului. Pe lângă sancțiune s-a dispus măsura complementară de salubrizare imediată a zonei, respectiv ridicarea deșeurilor, pe cheltuiala contravenientului.
Apreciem spiritul civic al clujenilor care ne sesizează cu orice încălcare a legislației de mediu!
Mulțumiri Poliției Locale pentru intervenția promptă”, a scris Boc pe Facebook.

Consiliul Județean Cluj a aprobat, joi, într-o ședință extraordinară, transferul dreptului de proprietate către cele 34 de primării de comune a microbuzelor electrice pentru elevi achiziționate recent și prezentate public în urmă cu două zile.

În urma preluării microbuzelor, primăriile au obligația asigurării funcționării stației de încărcare, pe toată perioada de sustenabilitate a proiectului, având parametrii și caracteristicile tehnice solicitate de către furnizorul microbuzelor școlare.

De asemenea, își asumă asigurarea, pe o durată de minimum 4 ani, a șoferului, a costurilor de reparații și întreținere a microbuzelor, cu excepția celor efectuate în baza garanției de către furnizor, precum și costurile de alimentare

De asemenea, primăriile au obligația să înmatriculeze microbuzele electrice într-o perioadă de maxim 30 de zile de la data transferului dreptului de proprietate.

Vicepreședintele CJ Cluj, Radu Rațiu, a spus că alte 25 de microbuze electrice școlare pentru comune vor sosi la Cluj într-o lună, o lună și jumătate.

Comunele care au primit primele 34 de microbuze electrice

1.      Comuna Chiuiești

2.      Comuna Sînpaul

3.      Comuna Cămărașu

4.      Comuna Poieni

5.      Comuna Cășeiu

6.      Comuna Mărișel

7.      Comuna Iara

8.      Comuna Beliș

9.      Comuna Căpușu Mare

10.    Comuna Măguri-Răcătău

11.    Comuna Așchileu

12.    Comuna Negreni

13.    Comuna Mănăstireni

14.    Comuna Rîșca

15.    Comuna Aluniș

16.    Comuna Vad

17.    Comuna Mociu

18.    Comuna Căianu

19.    Comuna Băișoara

20.    Comuna Ciurila

21.    Comuna Luna

22.    Comuna Ciucea

23.    Comuna Sic

24.    Comuna Aghireșu

25.    Comuna Chinteni

26.    Comuna Izvoru Crișului

27.    Comuna Cojocna

28.    Comuna Tureni

29.    Comuna Iclod

30.    Comuna Frata

31.    Comuna Geaca

32.    Comuna Mihai Viteazu

33.    Comuna Săcuieu

34.    Comuna Moldovenești

Academicianul și istoricul clujean David Prodan s-a născut pe 13 martie 1902 în satul Cioara, azi Săliștea, județul Alba. Bibliotecar și profesor universitar, David Prodan a fost și specialist în istoria Transilvaniei.

Şcoala primară de patru clase a urmat-o în sat la şcoala confesională unde învăţătorul şi preotul l-au sfătuit să urmeze restul studiilor la un liceu maghiar din Sebeş. A urmat apoi Liceul Kun din Orăştie şi Liceul Aurel Vlaicu tot din Orăştie, unde şi-a dat şi examenul de maturitate.

david prodan

123 de ani de la NAȘTEREA istoricului clujean David Prodan. A fost specialist în istoria Transilvaniei

A luat drumul Clujului angajându-se translator la Direcţia Generală a Cărţii Funduare timp în care se înscrie la Facultatea de Litere – secţia română-istorie a Universităţii Dacia Superioară absolvind în 1924 cu licenţă în istorie şi arheologie. Teza sa de doctorat a fost „Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda”, teză ce a stat la baza lucrării sale de căpătâi ce avea să poarte acelaşi titlu şi care avea la bază ani de studii şi cercetări minuţioase asupra vieţii iobagilor din Transilvania şi asupra evenimentelor din timpul răscoalei de la 1784.

Odată cu studiile universitare şi-a însuşit cunoştinţe din domeniile: literatura istorică română şi maghiară, paleografie, cronologie, heraldică şi sigilografie.

„A fost preşedinte de onoare la Centrul de Studii Transilvane din Cluj”

După absolvire a lucrat la Arhivele Statului din Cluj, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj şi mai apoi la Sibiu, unde a fost nevoit să se refugieze între anii 1940-1944. Începând din 1948 a fost profesor universitar şi şef de secţie la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj. Din 1948 a fost şi membru corespondent iar din 1955 titular al Academiei Române. A fost ales membru al Asociaţiei Istoricilor Americani pe locul rămas liber la moartea lui Fernand Braudel. Din 1991 şi până în 1992 la moartea sa, a fost preşedinte de onoare la Centrul de Studii Transilvane din Cluj.

David Prodan a îmbrăţişat o problematică fundamentală a istoriei Transilvaniei de la sfârşitul evului mediu şi începutul celui modern – iobăgia. Cercetările lui au deschis doar un drum punând temeinice baze cercetărilor viitoare.

Sursa: Wikipedia