Primăria SMART se LĂFĂIE în BANII clujenilor. ORAŞUL Primăria Cluj-Napoca. Bibarţ de la Arad poate ce nu e în stare BOC

Într-un oraş de 5 stele, informatizat, european, smart – cum se laudă conducătorii administraţiei din Cluj-Napoca -, primăria a devenit un adevărat oraş în oraş din punct de vedere al numărului de angajaţi. Primăria Cluj-Napoca are, după declaraţia de anul trecut a lui Emil Boc, 3.172 de angajaţi!

Oraşul Băile Tuşnad, de exemplu, are doar 1.600 de locuitori, jumătate cât primăria clujeană. Ca să dăm exemplu şi din Cluj, oraşul Huedin are 9.300 de locuitori. Mai puţin de 3 primării clujene. În administraţiile lui Emil Boc, numărul angajaţilor primăriei s-a dublat, în loc să se reducă. Deşi suntem aşa de informaizaţi, smart şi europeni… O structură hiperbirocratizată, o cazemată greu accesibilă şi mulţi, prea mulţi frecători de mentă, care se lăfăie pe salarii grozave, plătite din contribuţiile clujenilor. Potrivit unor calcule, peste 10% din bugetul local, adică zeci de milioane de euro, merg pe … salariile angajaților.

În timp ce administraţia condusă de Emil Boc se tot umflă, într-un alt oraş mare, Arad, primarul Călin Bibarţ a anunţat o reducere a organigramei cu o treime!

Lauda de sine

Într-o declaraţie de exact acum un an, iulie 2020, Emil Boc se bătea cu cărămida de piept, în contextul pandemiei COVID-19.

”Avem 3.172 de angajaţi şi opt cazuri confirmate de COVID. Vă asigur că prima atitudine a fost cea de responsabilitate şi de calm. Nu are nicio vină persoana care are acest virus. Trebuie doar să acţionăm responsabil, conform prevederile legii: se face ancheta epidemiologică, se stabilesc contacţii direcţi, se izolează la domiciliu cei care au simptome. Se face testarea, după care Primăria apelează la dezinfectare, concedii sau munca la domiciliu şi de a respecta masca, distanţarea şi spălatul mâinilor”.

Aceasta este declaraţia lui Emil Boc. 3.172 de angajaţi.

De fapt, după ultima organigramă aprobată, din 2021, strict Primăria Cluj-Napoca are ”doar” 1.099 de angajaţi. Dar la aceştia se adaugă vreo 350 de angajaţi ai Poliţiei locale. Şi ar fi 1.400 de angajaţi. Dar se mai adaugă RADP, RATUC, Regia de Termoficare, Sala Polivalentă şi Cluj Inovation Park. Probabil că, adunaţi toţi, fac o armată de 3.172 de angajaţi. Nu putem să-l contrazicem chiar pe primar.

Aradul poate, Clujul-nu

Primarul municipiului Arad, Călin Bibarţ, a anunţat zilele trecute că primăria pe care o conduce îşi va reduce organigrama cu 360 de posturi până la toamnă. De la 1.150 de posturi, la 790. Posturile de conducere de la Arad vor fi reduse de la 75 la 59. În acest fel, Bibarţ estimează o economie anuală de 10 milioane de lei! Oare ce economie ar putea să facă Emil Boc la Primăria Cluj-Napoca?

Pentru o comparaţie sumară, menţionăm că municipiul Arad, la 170.000 de locuitori (mai mult de jumătatea Clujului), va avea o primărie cu vreo 700 de angajaţi. Cluj-Napoca, cu 324.000 de locuitori, are o primărie cu 3.200 de angajaţi (de 4-5 ori mai mulţi decât Aradul).

Dar Clujul e şi oraş smart, informatizat. Faceţi, clujeni, comparaţia matematică. Şi economică.

Stufoşenia Primăriei Cluj-Napoca

Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca, un fel de guvernare locală din umbră, format din peste 52 de asociaţii civice, a făcut şi el o analiză a „Fenomenului birocratic în Primăria Cluj-Napoca”, în iunie 2020.

Dacă ar fi citit analiza, primarul Emil Boc s-ar fi luat de păr.

„Pentru a avea inca din inceput o imagine a stufoseniei de angajati cu care opereaza primaria noastra, am descarcat de pe site-ul institutiei ultima ORGANIGRAMA facuta publica.

Din continutul ei ar fi de inteles ca la cei 1095 de angajati proprii ar trebui sa adaugam Politia locala cu 321 persoane, astfel ca am ajunge la un total de 1416 persoane. Nu avem insa acces la aceasta clarificare si nu este singura primarie din cele analizate care nu doreste sa elucideze aspectul numeric al angajatilor”, se arată în analiza CCL.

Cluju-i fruncea la risipit bani

În aceeaşi analiză se fac comparaţii şi cu alte oraşe din ţară. Unele, la fel de mari cât Clujul.

„Am analizat date publice curente, luate de pe site-urile catorva primarii cu populatie cuprinsa intre 125.000 si 310.000 locuitori (date statistice dupa recensamantul ultim, din 2011).

Comparativ cu alte orase,municipiul Cluj-Napoca sta in felul urmator:

Iata si parte dintr-o analiza recenta, pe acelasi subiect, din ziarul Justitiarul, cu numarul din 17 noiembrie 2019, unde apare, in plus numarul politistilor locali si banii cheltuiti din buget:

“Dacă numărul angajaților din primărie și al polițiștilor locali poate fi aflat din organigramă (sau din alte surse oficiale), numărul total al sinecurilor e imposibil de aflat. Din fericire, putem afla bugetul local anual plății angajaților din primării.

Așadar, situația cu angajații din primăriile din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Oradea, Târgu-Mureș e următoarea:

Cluj-Napoca

Primar: Emil Boc (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 326 milioane de euro

Număr angajați primărie: 1095

Polițiști locali: aproximativ 320

Bugetul alocat salariilor: 35.8 milioane de euro

Timișoara

Primar: Nicolae Robu (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 316 milioane de euro

Număr angajați primărie: 539

Polițiști locali: aproximativ 370

Bugetul alocat salariilor: 18.8 milioane de euro

Iași

Primar: Mihai Chirica (independent)

Bugetul orașului (pe an): 204 milioane de euro

Număr angajați primărie: 784

Polițiști locali: 361

Bugetul alocat salariilor: 30 milioane de euro

Constanța

Primar: Decebal Făgădău (independent)

Bugetul orașului (pe an): 168 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 778

Polițiști locali: 219

Bugetul alocat salariilor: 23 milioane de euro

Oradea

Primar: Ilie Bolojan (PNL)

Bugetul orașului (pe an): 311 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 569

Polițiști locali: 71

Bugetul alocat salariilor: 10 milioane de euro

Târgu Mureș

Primar: Dorin Florea (ALDE)

Bugetul orașului (pe an): 71 de milioane de euro

Număr angajați primărie: 873

Polițiști locali: 139

Bugetul alocat salariilor: 16 milioane de euro”, se mai arată în analiza CCL.

Foarte mulţi şefi şi şefuţi în primăria clujeană, salarii pe măsură

Raportul CCL trece în revistă şi o serie de salarii din primăria clujeană. Precizăm că e vorba de nivelul de acum 2-3 ani.

„Revenind la Cluj-Napoca, poate sunteți curioși să aflați ce fac mai exact cei aproape 1100 de angajați.

Concret, avem cam 100 de șefi, șefuleți. Restul sunt „executanți”. Dacă aveți răbdare, dați click și delectați-vă. Cu salarii de 22.000 lei (Emil Boc), sau 4000 de euro pensia eroului local Marcel Bonțidean, sau 4000 lei media pentru un polițist local, cine n-ar dori să lucreze în acest Paradis?“, menţionează raportul.

Concluzii grave

Analiza CCL scoate în evidenţă faptul că, deşi au tot fost angajaţi oameni şi organigrama a tot crescut, calitatea serviciilor primăriei către clujeni nu s-a prea îmbunătăţit.

„Toate elementele de analiza, culese din cele doua surse de date de referent ne spun acelasi lucru:

Cu exceptia municipiului Tg.Mures, unde exista o particularitate de mediu dar si o exagerare fara margini pe subiectul analizat, Cluj-Napoca ocupa un neonorant loc secund. Orice apel public adresat Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a supune analizei responsabile acest subiect a fost tratat cu neglijenta. Asa cum am subliniat adeseori in ultimii 3-4 ani cu exceptia momentului votului periodic pentru validarea initiativei Primarului, de aprobare a Organigramei primariei, nu am vazut dorinta pentru analiza pertinenta a activitatii pe fiecare departament. Este adevarat ca s-au inregistrat voturi impotriva ori abtineri la vot, insa acest fapt nu a fost luat in judecata ulterioara.

Am avut parte si de iesiri publice frecvente ale dlui. Primar, prin care ne anunta reusite in informatizarea proceselor de lucru din primarie cat si in relatia cu cetatenii,insa timpul a dovedit ca nevoia de angajari de personal a fost mereu mai mare iar servirea cetatenilor nu s-a imbunatatit substantial.

Este de notorietate

Practic, faptul ca un numar marit de functionari la o populatie relativ stabila, produce birocratie, scade calitatea serviciilor si sporeste nemultumirea cetatenilor. Cel mai elocvent exemplu vine din recenta perioada cu pandemia COVI 19, cand numarul injumatatit de personal din primarie a reusit sa serveasca mai bine cetatenii iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid si multumitor in relatia cu cetatenii.

Argumente cum ca exista normative la nivel european care ingaduie angajarea unui numar mare de personal in primarii, nu pot fi luate in considerare, atat timp cat ne referim la orase cu putere financiara diferita, la comunitati cu educatie si comportamente diverse, la primari mai mult sau mai putin gospodari, la structuri etnice, religioase,de varsta,de traditii necomparabile.

Municipiul Cluj-Napoca,a devenit un pol de dezvoltare in zona Transilvaniei iar veniturile bugetului local au crescut pe masura, insa pe astfel de evolutii economice prioritatea directionarii surplusului banesc este limpede, spre investitii si nicidecum spre angajari pentru birocratizare.

Asa cum am concluzionat dupa dezbaterile CCL din ultimele doua luni, PANDEMIA a adus cerinta acuta de schimbare in administratia locala. Vremea impartitului de bani in perioade de criza cere abordari profund schimbate. Prioritatile sunt altele iar alegerile locale vor pune in evidenta nevoia de schimbare de strategie”, mai relevă analiza.

(MaAv)