Pregătirea pentru Paști în satele clujene: Multă muncă, credință și rânduială

Postul Paștilor era însoțit în satele din zona Clujului de o serie de obiceiuri care reflectau atât pregătirea spirituală, cât și cea din gospodărie.

Femeile țeseau haine noi pentru zilele de sărbătoare, iar bărbații se ocupau de curățenia din curți și livezi,  arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj

Muncă și rânduială

Această perioadă era una de muncă intensă, dar și de rugăciune și reflecție. Pe întreaga perioadă a postului, femeile torceau, țeseau și coseau, existând credința că de Înviere fiecare persoană trebuie să îmbrace haine noi.

Munca în godspodărie se intensifica în Săptămâna Mare, atunci când curățenia devenea o preocupare esențială. Specialiștii clujeni spun că era un moment de mare forfotă, pentru că fiecare familie se străduia să întâmpine sărbătoarea într-un mediu curat și primitor.

Obiceiuri străvechi pentru o casă primitoare

Hainele de sărbătoare erau scoase din lăzi și lăițere, aerisite la soare, apoi reașezate cu grijă, între ele fiind puse crenguțe de busuioc și alte plante aromatice, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

Apoi, blidele de lut și icoanele de glajă erau spălate și împodobite cu ștergare de sărbătoare. De asemenea, pavimentul casei, realizat din pământ galben, era reîmprospătat, adăugând un miros proaspăt și un aspect îngrijit gospodăriilor.

Această rânduială, transmisă din generație în generație, reflectă respectul și evlavia cu care oamenii din satele clujene se pregăteau pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinismului. Dar chiar dacă multe dintre aceste obiceiuri s-au pierdut în timp, spiritul sărbătorii și al pregătirilor pentru Paști continuă să fie o parte importantă a identității locale.

Foto: CJCPCT – Casa familiei Cherhaț Simion și Haristina din Strâmbu, județul Cluj, construită la mijlocul secolului al XIX-lea, demolată în 2004 – arhiva personală prof. Viorel Lăcătuș.