Connect with us

Editorial Opinii

Petru ROMOȘAN: Poate redeveni Franţa prima putere din Europa continentală?

Publicat


Momentul istoric în care am intrat în 2017, odată cu preşedinţiile Donald Trump şi Joe Biden în SUA, Emmanuel Macron în Franţa, cu Brexit-ul, şi care continuă cu ieşirea din scenă, după 16 ani, a Angelei Merkel, cu criza majoră în curs din Ucraina, dar mai ales cu noua ordine militară tripolară recunoscută – SUA, Rusia, China („Suntem martorii uneia dintre cele mai mari schimbări de putere geopolitică pe care lumea le-a văzut vreodată” – Mark A. Milley, şeful Statului Major al Armatelor SUA, la Forumul de Securitate Aspen, 3.11.2021) –, moment istoric care pare să-l depăşească în importanţă şi în adâncime pe cel foarte spectaculos din 1989-1991, căderea comunismului în Europa de Est şi destrămarea Uniunii Sovietice, se proiectează ca o răspântie de reîmpărţire a lumii comparabilă cu cea din 1945-1950, de după cel de-al doilea război mondial.

Înţelegerile de după 1945 şi precedentele (Moscova, Teheran, Ialta) nu mai pot rezista multă vreme. Evenimentul crucial va fi, probabil, declasarea dolarului ca monedă de schimb mondială („exorbitantul privilegiu”). Va fi nevoie de un război, cel din Ucraina şi, poate mai larg, din Europa pentru a consfinţi o nouă ordine mondială ? Sau va fi nevoie chiar de un triplu război simultan – Ucraina, Iran-Israel/SUA, Taiwan – pentru ca o nouă lume viabilă să se nască ? Rusia e înarmată până-n dinţi, are arme hipersonice incomparabile, iar NATO începe să-şi arate în Ucraina şi la Marea Neagră limitele şi neputinţele. Rolul NATO, de impunere în Europa a unei „pax americana” după cel de-al doilea război mondial, se apropie de sfârşit ?

China revendică Taiwan-ul ca teritoriu naţional inalienabil şi este, la rândul ei, înarmată la un nivel fără comparaţie cu China de acum 40 de ani („Astăzi [China] are capacităţi în domeniul spaţial, cibernetic, pe uscat, pe mare, în aer, sub mări” – Mark A. Milley, idem). Discuţiile de la Viena pentru un nou tratat cu Iranul bat pasul pe loc. Riscul unui conflict devastator între Israel şi Iran e mai mare ca niciodată. 

UE, a cărei construcţie a fost începută tot după 1945, tot de americani, e o organizaţie economică şi parţial politică în oglindă cu NATO în domeniul militar. Moneda euro, dependentă de dolar – BCE e o prelungire a FED-ului în UE – şi parte a vechii arhitecturi (imperiale) americane, cu instituţiile ei financiare de la New York, riscă să aibă aceeaşi soartă cu dolarul ca monedă paneuropeană. Poate chiar înaintea dolarului. 

Câţiva geostrategi români (Cozmin Guşă, de exemplu) au observat deja o posibilă revenire a Franţei în prima linie a deciziilor şi în Europa. Pentru că în Africa, în Polinezia şi în Oceania, în Pacific, Franţa e în continuare o prezenţă substanţială. Deşi a procedat şi ea la delocalizări excesive, ireponsabile şi a cunoscut câteva preşedinţii mediocre, începând cu Nicolas Sarkozy, Franţa continuă să aibă o economie robustă. Construieşte automobile (inclusiv în România), trenuri, avioane, vapoare, centrale nucleare, e o putere aerospaţială şi are un domeniu IT foarte dezvoltat. Are o agricultură consistentă, mari şcoli, o cultură strălucită, un imens patrimoniu şi o cercetare medicală de vârf. Şi are, după plecarea Marii Britanii din UE, singura armată care contează în Europa. Pe lângă faptul că e o putere nucleară recunoscută. Franţa militară se poate adăuga natural celor trei „mari” numiţi de generalul Milley (SUA, Rusia, China).

Miza alegerilor prezidenţiale din aprilie 2022, în contextul marilor schimbări (şi războaie !) care se anunţă, este, de aceea, enormă. De altfel, precampania a început foarte devreme şi în forţă. Practic, toţi concurenţii cu şanse şi ceilalţi participanţi sunt deja cunoscuţi, cu procentele lor în sondaje. Bineînţeles că pot apărea şi surprize, dar şi acestea sunt aşteptate în puncte fixe deja stabilite. 

Principalii candidaţi aliniaţi la start de partide, de presă şi de mass-media sunt patru : actualul preşedinte, Emmanuel Macron, pentru centru stânga liberală (centru care a lichidat, împreună cu ecologiştii şi neocomuniştii – Luc Mélenchon –, vechea stângă de ieri, Partidul Socialist) ; Valérie Pécresse, pentru Les Républicains, partidul gaullist renăscut la alegerile regionale din vara lui 2021 şi presimţit câştigător la alegerile legislative de după prezidenţiale ; Marine Le Pen, pentru Le Rassemblement National, populişti şi naţionalişti, cu care votează şi rămăşiţele fostei clase muncitoare a Partidului Comunist Francez ; şi al patrulea dar poate nu cel din urmă, Éric Zemmour, cunoscut ziarist şi scriitor, fondatorul foarte recentului partid Reconquête, islamofob, suveranist, populist, eurosceptic şi care a cerut deja ieşirea Franţei din comandamentul integrat al NATO. Aproape toţi ceilalţi participanţi mai mici au mai fost în cursă o dată sau de două ori şi nu vor fi prezenţi decât în primul tur, îşi vor face publicitate, pot ajuta/se pot ralia sau îi pot încurca în turul doi pe cei rămaşi în cursă.

Principalii candidaţi, cei patru (Macron, Pécresse, Le Pen, Zemmour), se împart doi câte doi pe culoarele care duc în turul al doilea al prezidenţialelor. Pe de o parte, Emmanuel Macron (centru stânga) şi Valérie Pécresse (centru dreapta), europeişti şi globalişti amândoi, porecliţi deja de presă „Macresse”, iar pe de altă parte, Marine Le Pen şi Éric Zemmour, la dreapta până la extrema dreaptă, populişti, naţionalişti etc. Se observă o „dreptizare” („droitisation”) a spectrului politic. Nici un candidat de stânga (Luc Mélenchon, preşedintele partidului La France Insoumise, Yannick Jadot, candidatul ecologiştilor, Anne Hidalgo, primarul Parisului, reprezentându-i pe socialişti etc.) nu se regăseşte în prima linie. 

Două sunt incertitudinile care pot produce şi marile surprize. Prima este legată de candidatura lui Emmanuel Macron, creditat azi cu 25 % în sondajele din media mainstream pentru primul tur. Va candida sau nu Macron pentru un al doilea mandat ? O campanie virulentă împotriva lui Brigitte Macron, soţia preşedintelui, face valuri în altermedia şi pe reţelele sociale. Vor ieşi şi alte dosare (Alexandre Benalla/oligarhi ruşi etc.) care-l vor împiedica pe Macron să candideze ? Pentru mulţi, Emmanuel Macron apare ca un personaj politic uzat, expirat chiar. A doua incertitudine îl priveşte pe Éric Zemmour. Îşi va duce acesta campania până la capăt sau va fi înlocuit pe parcurs de Philippe de Villiers (care îl însoţeşte chiar în aceste zile într-o călătorie în Armenia) sau de fratele acestuia, generalul Pierre de Villiers, fostul şef al Statului Major al Armatelor franceze ? E cumva Éric Zemmour doar un „iepure” care pregăteşte culoarul pentru altcineva ? E cumva acest culoar cel al militarilor patrioţi, al generalilor şi coloneilor care au protestat cu luni în urmă prin scrisori deschise în legătură cu starea dezastruoasă a societăţii franceze ?

Odată cu retragerea Angelei Merkel, Europa nu pare să mai aibă un lider. Franţa va prelua preşedinţia UE începând din ianuarie 2022. Emmanuel Macron, cu paradoxala şi irealizabila sa „suveranitate europeană”, cu europeismul (globalismul) său nelimitat, nu pare totuşi cel desemnat să devină viitorul cap al Europei. Am crezut o vreme că vom avea o Europă germană, pentru că Angela Merkel a jucat excelent rolul de interfaţă politică a SUA în Europa. A reprezentat cu brio deopotrivă interesele americane şi pe cele ale patronatelor germane la vârful UE. După recentele alegeri din Germania, Europa apare ca mai puţin germană, poate şi din cauza slăbiciunii şi dezunirii Statelor Unite în interior. Cel mai probabil, soarta Europei de mâine se va juca la marginea ei, în Ucraina. Vom avea un tur doi în Franţa cu Valérie Pécresse şi Éric Zemmour (Philippe sau Pierre de Villiers) ?

Vom avea clarificări din mai multe direcţii în următoarele patru luni. Viitorul preşedinte al Franţei va trebui să fie unul care face faţă marilor schimbări în curs. În ciuda eforturilor de a o supune, Franţa e încă ţara cea mai puţin controlată de Washington din UE, mult mai puţin decât Germania. În Germania sunt cele mai multe şi mai importante baze militare americane din Europa. Viitorul preşedinte francez nu poate fi decât reprezentantul unei linii naţionale, şi nu al uneia în exces globaliste (cazul lui Emmanuel Macron). Sau, dacă actuala confruntare generală va fi câştigată de SUA, linia mondialistă va fi cu mai mult aplomb reprezentată de Valérie Pécresse (una dintre Young Leaders din 2002 selecţionaţi de Ambasada SUA la Paris).

 

                        Petru Romoşan



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Clujul are un canal, ce facem cu el? Canalul MORII, istorie și prezent în peisajul urbanistic al orașului

Publicat

canalul morii

Veneția are Canal Grande, Amsterdamul și Bruge-ul au fiecare o mulțime de canale, unul mai frumos ca altul, Cluj-Napoca are Canalul Morii. Timp de zeci de ani, autoritățile s-au jucat de-a „uite canalul, nu e canalul”. Peste tot în Europa, un astfel de curs de apă ce traversează o urbe este mană cerească. Rățuște, peștișori, pe alocuri promenade cu bărcuțe, sunt doar câteva atracții ale unui astfel de canal. 

Canalul Morii sau Canalul Morilor din Cluj-Napoca (în maghiară Malomárok) este un canal artificial, o ramură a Someșului Mic care curge aproximativ paralel cu acesta pe o distanță de 7,2 km.

canalul morii

VIDEO FOTO. Clujul are un canal, ce facem cu el? Canalul MORII, istorie și prezent în peisajul urbanistic al orașului

Pornind din Someș la marginea părții vestice a orașului, curge pe toată lungimea străzilor Cardinal Iuliu Hossu și Andrei Șaguna, străpunge cartierele Mărăști și Bulgaria, unde se se reîntâlnește cu râul.

Concret, Canalul Morii se desprinde de Someș chiar la intrarea în orașul Cluj-Napoca, lângă microhidrocentrala de pe Someșul Mic. Porțiunea din canal până la Parcul Rozelor e cea mai sălbatică din întreg traseul, fără amenajări.

canalul morii

La intrarea pe strada George Barițiu, Canalul Morii e acoperit de dale betonate, până la strada Andrei Șaguna – doar pentru o porțiune, căci în Piața Mihai Viteazul canalul e din nou acoperit, iar pe dalele betonate au fost ridicate, o vreme, gherete comerciale, mai ales pe strada Argeș.

Scurt istoric

Conform unui document din 1558, consiliul orașului a ordonat săparea unui canal pentru a igienizarea râului Someș în oraș. Prima atestare a barajului de la începutul canalului lângă Mănăștur datează din secolul al XVI-lea.

Acesta a fost folosit pentru a controla cantitatea de apă eliberată în Canalul Morii, care era suficientă pentru a face să funcționeze morile de făină de pe malurile Canalului.

Un baraj nou, mai înalt, a fost construit la sfârșitul anilor 1970, după care debitul de apă în șanțul morii a fost aproape inexistent. Niciuna dintre morile de pe canal nu mai există în prezent.

moara

A fost o lucrare hidrologică de anvergură, care a angajat întreaga comunitate urbană și care a făcut posibilă creșterea numărului de mori care funcționau în oraș și diversificarea activității acestora.

Una dintre morile amplasate pe Canalul Morii era, de exemplu, Moara de Hârtie, amplasată între parcurile Rozelor și Victor Babeș. Construită în 1718 de Ordinul Iezuit și renovată în 1832, e cea mai veche clădire cu caracter industrial a orașului. După al doilea război mondial, clădirea a fost aproape distrusă.

Era 1933 când ultima moară de pe râu a fost demolată. E vorba de moara amplasată la intersecția străzilor ce acum se numesc Regele Ferdinand și George Barițiu.

canalul morii

Prezent

După ce ani de-a rândul, canalul a fost acoperit pe o porțiune, recent au început lucrările de decopertare pe str. George Barițiu, iar după decopertare urmează partea mai dificilă și anume igienizarea canalului și menținerea sa la cele mai înalte standarde de curățeni.

Neîngrijit, transformat într-o  ghenă de gunoi ce emana vara mirosuri pestilențiale, Canalul Morii se vrea redat orașului sub forma unei atracții urbanistice. Rățuștele sunt gata pregătite, mai trebuie să pregătim locuitorii, mai exact mentalitatea lor. Pentru că atâta timp cât se vor scoate din canalizare scutece și cârpe, nu putem avea pretenții prea mari.

Sursa: Wikipedia

Video: YouTube

 

 

 

Citește mai departe

EDUCATIE

Admitere la liceu Cluj. 3.670 de absolvenţi ai claselor a VIII-a au fost admiși. Ce școli au ales elevii de 10

Publicat

De

Admitere liceu Cluj

3.670 de absolvenţi ai claselor a VIII-a au fost admiși în învăţământul liceal de stat, în anul școlar 2024–2025, ca urmare a primei etape de repartizare computerizată, desfășurată miercuri, 24 iulie.

67 de elevi, dintre care 61 din județul Cluj, nu au putut fi admiși în prima etapă din cauza faptului că nu au completat suficiente opțiuni.

Admitere liceu Cluj. 3.670 de absolvenţi ai claselor a VIII-a au fost admiși

În prima etapă a repartizării computerizate în învăţământul liceal de stat au fost repartizați 3.670 de elevi din totalul celor 3.737 de elevi cu opțiuni completate, potrivit Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Repartizarea computerizată a absolvenților claselor a VIII-a, în învățământul liceal de stat, s-a desfășurat miercuri, 24 iulie 2024, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, cu respectarea ordinii opțiunilor elevilor, așa cum sunt acestea consemnate în fișa individuală a fiecărui elev.

Cei mai mulți elevi sunt la filiera teoretică

Pe filiere educaționale, 2.387 de candidați au fost repartizați la filiera teoretică, iar 1.283 de candidați la filiera tehnologică.

La nivelul județului Cluj, distribuția candidaților din județul Cluj repartizați, în județ, pe tranșe de medii, pentru Admiterea 2024, se prezintă astfel:

Ce școli au ales elevii de 10

Cei 7 candidați cu media 10 de admitere au optat pentru următoarele unități de învățământ preuniversitar:

  • COLEGIUL NAȚIONAL ,,EMIL RACOVIȚĂ” CLUJ-NAPOCA (4),
  • LICEUL TEORETIC ,,LUCIAN BLAGA” CLUJ-NAPOCA (1),
  • LICEUL TEORETIC ,,NICOLAE BĂLCESCU” CLUJ-NAPOCA (1),
  • LICEUL TEORETIC ,,AVRAM IANCU” CLUJ-NAPOCA (1).

Citiți AICI mai multe despre elevii de 10 ai Clujului la Evaluarea Națională

De asemenea, au precizat reprezentanții IȘJ Cluj, au fost admiși în etape anterioare repartizării computerizate din data de 24 iulie 2024:

  • 646 de elevi la specializări în cadrul filierei vocaţionale;
  • 17 elevi în învăţământul militar;
  • 74 de elevi pe locurile speciale, rezervate candidaţilor cu CES;
  • 59 de elevi pe locurile speciale, rezervate candidaţilor de etnie rromă.

67 de elevi nu au putut fi repartizați în această etapă

67 de elevi, dintre care 61 din județul Cluj, nu au putut fi admiși în prima etapă, întrucât nu au completat suficiente opţiuni.

Aceștia vor intra în a doua etapă de repartizare, în perioada 12-20 august 2024, alături de candidații care au fost repartizați computerizat în prima etapă de admitere, dar nu și-au depus dosarele de înscriere în termen (25-30 iulie 2024), precum și de candidații care nu au participat în prima etapă de admitere.

81 de locuri disponibile în a doua etapă

La nivelul județului Cluj, în a doua etapă de repartizare, din cadrul Admiterii 2024, sunt disponibile 81 de locuri la liceu.

Repartizarea elevilor, în cadrul celei de a doua etape, va avea loc în perioada 19-20 august 2024, iar comunicarea rezultatelor candidaților repartizați în a doua etapă a Admiterii 2024, în învățământul liceal de stat, se va realiza conform procedurii stabilite la nivelul Comisiei județene de admitere, din cadrul I.Ș.J. Cluj.

Cum se pot înscrie la liceu elevii reveniți în țară, repatriați sau refugiați

Elevii reveniți în țară, repatriați, refugiați se pot înscrie în clasa a IX-a, independent de termenele din calendarele metodologiei de admitere în învățământul liceal de stat, profesioal, dual.

Aceștia vor urma procedura referitoare la echivalarea studiilor.

Toate informațiile și detaliile cu privire la admiterea în învățământul liceal de stat, învățământul vocațional și învățământul profesional, dual, precum și Broșura ADMITERE 2024, sunt disponibile și pot fi consultate pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Violența domestică e în floare la Cluj. Peste 900 de apeluri la poliție în doar 6 luni

Publicat

De

Poliția Cluj

În primele șase luni ale acestui an, în județul Cluj au fost sesizate cele mai multe acte de violență domestică de până acum.

Tot în primele 6 luni ale anului au fost emise peste 400 de ordine de protecție ale victimelor violențelor în familie.

Violența domestică e în floare la Cluj. Peste 900 de apeluri la poliție în doar 6 luni

909 cazuri de violență domestică au fost sesizate în primele șase luni din anul 2024, cele mai multe, potrivit unui raport al Inspectoratului de Poliție Cluj.

Dintre acestea 537 au fost infracţiuni de lovirea sau alte violenţe.

De asemenea, în 57 de cazuri a fost vorbade abandon de familie şi au fost înregistrate și 83 de infracţiuni de ameninţare.

Peste 400 de ordine de protecție emise la Cluj

În șase luni, au fost emise peste 400 de ordine de protecție ale victimelor violenței domestice, conform IPJ Cluj.

Este vorba de 215 ordine de protecție provizorii și de 187 de ordine de protecţie.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. REVOLTĂTOR. Zeci de turiști blocați pe Aeroportul Cluj au primit sandvișuri EXPIRATE

Publicat

De

Sandvișuri expirate

Zeci de pasageri, care sunt blocați pentru mai bine de 10 ore pe Aeroportul Cluj au primit sandvișuri expirate.

Oamenii veniți de peste tot din țară trebuiau să fie deja în Cipru, dar zborul a fost amânat de două ori.

REVOLTĂTOR. Zeci de turiști blocați pe Aeroportul Cluj au primit sandvișuri EXPIRATE

Oamenii, care trebuia să fie acum pe plajă sunt revoltați, dar nu atât de mult pentru faptul că avionul spre Larnaca întâziere, cât pentru acela că au primit câte o sticlă de apă și sandvișuri expirate de câteva zile.

“Trebuia să plecăm la ora 11.35. Eu nu sunt din Cluj, am venit la aeroport la ora 8.35 așa cum ni s-a spus. Am făcut check-in-ul, dar apoi am fost informați că avionul are întârziere până la ora 16.35”, a declarat pentru Cluj.24.ro unul dintre pasageri.

După ce au sunat la agenția de turism, au aflat că zborul a fost întârziat a doua oară, iar ora de plecare spre Larnaca este 21.40.

Pentru că trebuie să stea în aeroport atâtea ore, oamenii au primit apă și sandvișuri, însă mâncarea e expirată.

“Pe eticheta sanvișului pe care l-am primit eu scrie că expiră în data de 20 iulie. La alți pasageri era lipit peste o altă etichetă pe care scria 26 iulie.

E incredibil. Este aici o doamnă cu 4 copii mici. Sunt și alți oameni cu copii”, a mai spus pasagerul.

Au sesizat protecția consumatorilor

Oamenii s-au revoltat, dar tot ce au putut afla de la personalul aroportului este că responsabilă pentru mâncare e firma de catering.

Pasagerii au sunat la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor și li s-a trransmis să facă o sesizare online, și să atașeze și poze.

Turiștii, care plecă în vacanțe prin mai multe agenții de turism speră acum ca avionul companiei High Sky să plece măcar la ora 21.40.

Din informațiile turiștilor care așteptă în aeroport, sunt două aeronave care zboară pe această rută, iar una ar fi defectă.

 

 

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax