Peste 2000 de persoane decedate și rănite grav în accidente rutiere la Cluj, în ultimii 10 ani

România se află în continuare pe primul loc la nivelul UE în ceea ce privește numărul persoanelor decedate în accidente rutiere cu 85 de persoane decedate la fiecare 1 milion de locuitori, pe când media UE este de 42 de decese la 1 milion de locuitori.

În perioada 2011-2019, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca și a zonei metropolitane Cluj au avut loc 1544 accidente care s-au soldat cu decesul a 196 persoane și rănirea gravă a 1988 persoane. Majoritatea accidentelor au avut loc pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca (75%), tot aici fiind localizate și cea mai mare parte a accidentelor care au provocat rănirea gravă a participanților la trafic (69%).

La nivelul zonei metropolitane se remarcă o pondere crescută a numărului de accidente soldate cu decese (55% din total), mai ales având în vedere numărul mai scăzut de accidente în comunele din zona metropolitană decât în municipiu Cluj-Napoca (25% din total).

La nivelul zonei metropolitane, cea mai mare parte a accidentelor rutiere și cel mai mare număr de persoane decedate sau grav rănite în această perioadă au fost localizate în lungul DN1, în comunele Florești și Gilău din partea de vest a municipiului și în comuna Feleacu din sudul municipiului.

Valori semnificative pentru numărul total de accidente, dar și pentru numărul de persoane decedate sau grav rănite în această perioadă s-au înregistrat și în comuna Apahida.

Numărul total de accidente în Cluj-Napoca a crescut cu 33% în 2019 față de 2011, în timp ce restul zonei metropolitane a fost caracterizată de o creștere mai mare, de 65%. În aceeași perioadă, în zona metropolitană Cluj au fost înregistrate creșteri ale numărului de persoane rănite grav (21%), cu o creștere mai accentuată a acestora în comunele din zona metropolitană (35%) și o creștere mai mică în municipiul Cluj-Napoca (15%).

Cel mai important indicator în ceea ce privește siguranța rutieră și anume numărul persoanelor decedate ca urmare a accidentelor rutiere a oscilat de la un an la altul, înregistrând per total scăderi atât în municipiul Cluj-Napoca (57%) cât și în comunele din zona metropolitană (38%).

În ceea ce privește cauza accidentelor rutiere la nivelul zonei metropolitane (fără mun. Cluj-Napoca), în perioada 2011 – 2019, majoritatea acestora au loc ca urmare a vitezei neadaptate la condițiile de drum (23%, adică 348 accidente). Alte cauze pentru producerea unui număr semnificativ de accidente sunt nerespectarea distanței între vehicule (16%, adică 250 accidente) și neacordarea de prioritate vehiculelor (11%, adică 164 accidente).

Aceste trei cauze au produs un număr important de decese sau răniri grave: (i) viteza neadaptată la condițiile de drum a produs cele mai multe victime, cu 21 de decese și 171 de persoane rănite grav, (ii) nerespectarea distanței între vehicule a condus la decesul a 5 persoane și rănirea gravă a 47 de persoane, (iii) neacordarea de prioritate vehiculelor a cauzat al doilea cel mai mare număr de răniți grav, 58, și 5 decese.

Pentru aceeași perioadă, numărul accidentelor care implică pietoni este unul mai redus, ce însumează 17,5% din total și este cauzat de pietoni pe partea carosabilă (1,8%), traversare neregulamentară pietoni (9,1%) și neacordare de prioritate pietoni (6,6%).

Pentru perioada 2011-2019, situația este diferită pentru municipiului Cluj-Napoca deoarece principalele cauze de producere a accidentelor implică participanți vulnerabili la trafic. Traversarea neregulamentară a pietonilor a produs 796 accidente (17%), iar neacordarea de prioritate pietonilor a generat 782 accidente (16,7%).

Alte cauze care au produs un număr important de accidente sunt: neacordare prioritare vehicule (723 accidente, 15,4%), viteza neadaptată la condițiile de drum (486 accidente, 10,4%) și nerespectarea distanței între vehicule (484 accidente, 10,3%).

Principalele cauze au produs un număr important de decese sau răniri grave: traversarea neregulamentară a pietonilor s-a soldat cu 24 de decese și 317 persoane rănite grav, iar neacordarea de prioritate pietonilor a condus la 23 de decese și 257 de răniri grave.

Accidentele în care au fost implicate doar vehicule s-au soldat cu un număr considerabil mai mic de morți, dar și răniți grav: neacordarea de prioritate vehiculelor a condus la 4 decese și 167 de răniri grave, viteza neadaptată la condițiile de drum a produs 15 morți și 183 de răniri grave și nerespectarea distanței între vehicule a cauzat 41 de răniri grav.

În anul 2019, în municipiul Cluj-Napoca numărul accidentelor a crescut față de anul precedent cu 14% fiind înregistrate 568 de accidente, dar numărul victimelor produse de acestea s-a înjumătățit, fiind înregistrate 6 decese, iar numărul rănirilor grave a crescut foarte puțin ajungând la 147. Cele mai mari concentrări de accidente se observă în zona centrală, în vecinătatea piețelor Avram Iancu și Ștefan cel Mare și pe axa nordsud, pe Calea Turzii, strada Cuza Vodă și axa est-vest, pe Calea Moților, Calea Mănăștur.

Numărul zonelor instituite cu limită de viteză 30 km/h sau a celor rezidențiale (sub 20 km/h) este încă redusă ceea ce face ca pe străzi cu sensuri unice și o tramă stradală relativ continuă să se circule cu viteze prea mari. De regulă încălcările cele mai frecvente ale limitei de viteză se regăsesc pe străzile cu o capacitate mai mare, mai mult de două benzi pe sens (ex. Dorobanților, 21 Decembrie 1989, Bună Ziua, Calea Turzii etc.). Pentru a limita acest comportament, în anul 2020 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a lansat un proiect de instalare de radare fixe (10 bucăți) pe arterele cu cele mai frecvente încălcări ale limitei de viteză, primul radar a fost instalat pe Calea Dorobanților.

Datele figurează în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2021 – 2030, prezentat spre dezbatere publică de către Primăria Cluj-Napoca.