În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

CFR Călători își extinde flota cu încă 12 rame electrice Alstom Coradia Stream. Noile trenuri, achiziționate prin fonduri europene nerambursabile, vor opera pe patru rute importante, inclusiv pe direcția Iași – Cluj-Napoca.

CFR Călători a câștigat al treilea pachet de 12 rame, atribuit de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), din cadrul comenzii de 37 de trenuri către Alstom. Noile trenuri vor circula pe patru rute, inclusiv pe direcția Iași – Cluj-Napoca.

12 rame noi pentru transport feroviar modern

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a informat că, miercuri, 15 ianuarie 2024, a primit, de la Bursa Română de Mărfuri, Hotărârea nr.1/15.01.2025, privind ofertele înaintate de cei doi operatori feroviari: SNTFC „CFR Călători”SA și SC Transferoviar Călători SRL, cu rezultatul procedurii PR 161/2024 de achiziție „Servicii publice de transport feroviar de călători prin punerea la dispoziție a materialului rulant nou achiziționat de ARF, respectiv a trenurilor electrice inter-regionale, denumite RE-IR, destinate transportului interregional feroviar de călători”- CSP-L3.

Astfel, Comisia de analiză si evaluare, desemnată prin decizia președintelui BRM, a acceptat valoarea cea mai bună obținută în urma licitației electronice și a hotărât adjudecarea și acordarea dreptului de a semna contractul, operatorului economic SNTFC „CFR Călători” SA, la valoarea compensației unitare exprimată în lei/tren-km de 31,96 lei.

Detalii privind atribuirea celui de-al treilea pachet de rame electrice

De asemenea, ARF a acceptat și nominalizat cu statut de rezervă, oferta societății Transferoviar Călători, la valoarea compensației unitare exprimată în lei/tren-km de 32,00 lei.

În cadrul CSP-L3, vor fi alocate 12 rame electrice (11+1 rezervă), din cele 37 ce urmează a fi livrate de Alstom, ce vor fi utilizate de SNTFC „CFR Călători” SA pentru prestarea serviciului de transport feroviar public de călători, distribuite pe cele 4 rute ale pachetului. Anual, aceste rame vor efectua 11.680 de rute (dus-întors), cu un total de 4.585.532.89 tren-km.

Rutele deservite de noile rame Alstom

Serviciile prevăzute în CSP-L3 vor acoperi rute magistrale electrificate din nord-estul, centrul și sud-estul țării, contribuind la îmbunătățirea serviciilor feroviare ce deservesc municipiile București Nord, Iași, Cluj Napoca, Galați, Brăila, Ploiești, Bacău, Buzău, Suceava și Focșani.

Acest contract are prevăzută o valabilitate de maximum 38 de luni, și vizează 4 rute de serviciu public (prestate cu 12 rame RE-IR1), respectiv: București Nord – Suceava, București Nord – Iași, București Nord – Galați, Iași – Cluj Napoca.

Premieră pentru piața feroviară de călători din România

Pachetele de servicii publice incluse în cele trei licitații vor fi implementate cu cele 37 de trenuri electrice Alstom Coradia Stream (RE-IR1), materialul rulant nou achiziționat de către ARF în baza contractului nr.RUIC 257/2022, cu finanțare asigurată din fonduri europene nerambursabile.

Finalizarea celor trei proceduri pilot – derulate de ARF – în cadrul acestor contracte de servicii publice atribuite competitiv reprezintă o premieră pentru piața feroviară de călători din România și deschide drumul spre o piață concurențială a contractelor atribuite, exclusiv, prin licitații.

„Acest demers va genera efecte pozitive la nivelul întregii reţele feroviare, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport și va permite atât o monitorizare mai eficientă a costurilor contractuale, cât și un nivelul de compensaţie care să asigure sustenabilitatea financiară pe termen lung a serviciului de transport public de călători”, conchide ARF.

În contextul actual al amenințărilor cibernetice, Poliția Română a identificat o tendință de înșelăciune care se răspândește rapid prin intermediul aplicațiilor de mesagerie.

În special, una dintre aplicațiile de mesagerie a devenit un teren fertil pentru autorii care caută să exploateze încrederea și naivitatea utilizatorilor.

Sub pretextul simplu al „exprimării unui vot online în cadrul unui concurs”, autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înșelăciune în mediul online.

Activitatea infracțională începe cu primirea de către utilizatori a unor mesaje nesolicitate, formulate în limba română, care îi îndeamnă să acceseze un link pentru a acorda ajutor (în sensul de a-i acorda un vot în cadrul unui sondaj) unei persoane pe nume Adeline, care participa la un concurs de dans al cărui premiu era o bursă de studii la o școală de prestigiu din străinătate.

Cum sună mesajul

Mesajul arăta astfel: „Bună! Te rog să o votezi pe Adeline în acest sondaj. Este fiica prietenei mele, iar premiul este o bursă pentru studii în Franța. Mulțumesc mult!” urmat de un link malițios.

În etapa următoare, după ce accesează respectivul link, potențialele victime sunt redirecționate către pagina web a aplicației de mesagerie, care permite configurarea și conectarea contului aferent aplicației și pe alte dispozitive electronice, precum alte telefoane mobile, unități pc sau laptop-uri.

În prealabil, anterior trimiterii link-ului menționat către potențialele victime, autorii efectuează demersurile necesare în vederea configurării contului aferent aplicației de mesagerie al victimei, prin intermediul platformei web, pe alte dispozitive electronice controlate de aceștia, folosind una dintre opțiunile existente, respectiv „Conectează-te folosind numărul de telefon”.

Astfel, folosind acea opțiune, autorii introduc o solicitare de asociere pe alte dispozitive a contului aferent aplicației de mesagerie al potențialei victime, prin introducerea numărului de telefon al acesteia.

Atenție la coduri

Pentru a finaliza conectarea contului la dispozitivele electronice utilizate de autori, este necesar ca potențiala victimă (titularul contului aplicației de mesagerie) să introducă pe telefonul său mobil (pe care se afla deja configurat contul) un cod pin din 8 caractere (alcătuit de regulă din litere și cifre), cod unic generat de serviciul aplicației de mesagerie la momentul fiecărei solicitări de conectare pe alte dispozitive, solicitare introdusă în acest caz de autori și nu de titularul contului aplicației de mesagerie.

După acest demers, pentru a determina potențialele victime să introducă acel cod pin, autorii le creează iluzia (prin link-ul expediat, precizat mai sus) că vor exprima un vot într-un sondaj, iar pentru aceasta este necesară o presupusă asociere a contului aplicației de mesagerie deși, în fapt, acestea erau redirecționate către pagina web accesată anterior de autor pe dispozitivul său electronic pe care dorea să-și configureze contul aplicației de mesagerie al potențialei victime.

În fapt, asocierea contului victimei se efectua cu dispozitivul electronic controlat de autor și nu pentru presupusa participare în cadrul unui sondaj.

Aplicație de mesagerie

Pe această pagină web, aferentă serviciului de mesagerie, potențialei victime îi erau prezentați pașii pe care trebuia să-i urmeze pentru asocierea contului, după cum rezultă și în imaginea de mai jos.

Astfel, aceasta este îndrumată să deschidă aplicația pe telefonul său mobil și, în final, să introducă acel cod pin unic, generat de serviciul de mesagerie al aplicației, fără ca victima să conștientizeze că, în fapt, prin introducerea acelui cod pin va asocia contul său pe alte dispozitive electronice necunoscute, controlate de autori.

Ulterior, după ce victima introduce codul PIN generat, autorul finalizează astfel configurarea și conectarea contului victimei pe dispozitivul său electronic, după care restricționează accesul victimei la contul său.

Tot în cadrul aplicației de mesagerie, autorul transmite mesaje în mod aleatoriu către diverse persoane din agenda victimei, prin care le solicită acestora, cu titlu de împrumut, diverse sume de bani.

În măsura în care acestea din urmă dau curs solicitării, autorii le comunică mai departe un cod IBAN și numele titularului contului bancar unde trebuie virați banii, titularul contului fiind altul decât persoana de la care se presupune că provine solicitarea sumei de bani cu titlu de împrumut, respectiv titularul contului aplicației de socializare.

Se cer sume de bani

De asemenea, în cazurile în care persoanele cărora li se solicită sume de bani observă acest aspect, respectiv că numele titularului contului este diferit de numele celui care se presupune că solicită sumele de bani, autorii motivează prin faptul că le-a fost blocat contul personal și trebuie să facă o plată exact către acel cont bancar comunicat.

Prin acest mod de operare, autorii reușesc astfel inducerea în eroare, în primă fază, a titularului contului aplicației de socializare asupra căruia preiau controlul și îi restricționează accesul la contul său, prin crearea iluziei că participă la un sondaj.

Astfel, acesta introduce codul pin generat de serviciul de mesagerie ca urmare a solicitării efectuate în prealabil de autori de asociere a contului de pe aplicația de socializare cu alte dispozitive și le permite astfel acestora să-i configureze și conecteze contul personal pe alte dispozitive electronice controlate de aceștia.

Mai departe, în a doua fază, autorii induc în eroare persoane din agenda telefonică a victimei inițiale solicitându-le sume de bani, cu titlu de împrumut, în numele acesteia, creând aparența faptului că solicitările ar proveni din partea victimei, prin urmare o persoană cunoscută, determinându-le astfel să remită sume de bani în conturi bancare controlate de autori.

Lipsa de informare

Facem precizarea că acest mod de operare se bazează pe mai mulți factori, printre care putem aminti:

1. Încrederea utilizatorilor: Autorii profită de naivitatea și dorința de a ajuta a oamenilor, folosind pretexte credibile.

2. Lipsa de informare: Mulți utilizatori nu sunt conștienți de riscurile asociate cu phishing-ul și nu recunosc semnele unei fraude.

3.      Urgența și presiunea socială: Mesajele trimise de infractori pot crea un sentiment de urgență, făcând presiuni asupra victimelor să acționeze rapid fără a verifica autenticitatea solicitării.

4.      Prin intermediul acestor activități infracționale, în unele cazuri, autorii, având acces la toate conversațiile purtate de victime prin aplicația de mesagerie, reușesc să obțină și alte date personale ale victimelor, existente în cadrul conversațiilor purtate de regulă cu persoane de încredere sau rude, prin aplicație, cum ar fi date de identificare, financiare ori de autentificare la alte aplicații folosite, expunându-le, totodată, și la alte riscuri, mai exact utilizarea datelor în vederea săvârșirii altor infracțiuni sau crearea altor pagube în sarcina acestora sau cunoscuților.

Moduri de operare

Pentru a proteja cetățenii împotriva acestor tipuri de infracțiuni, este necesar să fie conștienți de modurile de operare ale autorilor și educați în mod constant cu privire la tacticile de manipulare ale acestora, noile moduri de operare precum și la tehnicile de protecție în mediul online.

Îndemnăm cetățenii să fie extrem de precauți și să evite orice interacțiune cu mesaje sau link-uri suspecte pe aplicațiile de comunicare online sau platformele de socializare.

Ce trebuie să faceți

La nivelul țării noastre, au fost înregistrate o serie de fapte cu acest mod de operare, iar pentru o mai bună prevenție, cetățenii trebuie să se protejeze în mediul online și astfel, recomandăm să aibă în vedere mai multe măsuri de contracarare, după cum urmează:

1.      Nu accesați link-uri din mesaje nesolicitate, chiar dacă acestea par a proveni de la prieteni sau cunoștințe.

2.      Evitați accesarea link-urilor suspecte sau cele din mesajele nesolicitate sau din surse necunoscute, deoarece acestea ar putea conduce către site-uri malware sau ar putea fi utilizate pentru phishing.

3.      Nu introduceți informații sensibile: Niciodată nu introduceți coduri sau informații personale pe site-uri care nu sunt oficiale sau pe care nu le recunoașteți. De asemenea verificați dacă site-urile pe care sunteți redirecționați sunt oficiale și nu introduceți coduri sau alte date personale pe aceste site-uri dacă dumneavoastră nu ați efectuat nicio solicitare în acest sens, precum este descrisă pe site-ul accesat.

4.      Nu introduceți coduri nesolicitate aferente conectării/asocierii contului dumneavoastră de pe aplicația de mesagerie sau al altor canale de comunicare online pe alte dispozitive electronice dacă nu le-ați solicitat dumneavoastră.

5.      Folosiți metode alternative de comunicare: Dacă primiți un mesaj suspect de la un prieten, contactați-l printr-un alt canal (de exemplu, telefonic) pentru a verifica autenticitatea solicitării.

6.      Sesizați infracțiunile: Dacă ați fost victima unei astfel de fraude sau ați observat activități suspecte, contactați imediat autoritățile competente și sesizați incidentul.

7.      Educați-vă și educați-i pe alții: Informați-vă despre tehnicile de fraudă și tacticile utilizate de autorii infracțiunilor informatice și fiți mereu vigilenți în mediul online. De asemenea, discutați cu familia și prietenii despre aceste tipuri de fraude pentru a-i ajuta să se protejeze.

8.      Folosiți autentificarea în doi pași, aceasta adăugând un nivel suplimentar de securitate la conturile dumneavoastră online, solicitând o parolă suplimentară sau un cod de verificare înainte de a vă conecta;

9.      Fiți la curent cu cele mai recente amenințări cibernetice și cu modalitățile de protejare împotriva acestora, participând la cursuri de pregătire sau consultând resurse online de încredere;

Securitatea dumneavoastră online este esențială. Vă rugăm să rămâneți vigilenți și să acționați cu prudență pentru a evita să deveniți victime ale acestor infracțiuni.

Comunitatea educată este mai rezistentă la amenințările cibernetice!

Anul 2024 a consolidat poziția Grădinii Botanice ”Al. Borza” drept una dintre cele mai apreciate destinații din Cluj-Napoca, atrăgând aproape 250.000 de vizitatori din întreaga lume.

Această performanță demonstrează interesul constant al publicului pentru oferta culturală și educativă a Grădinii Botanice.

„Anul trecut ne-a reconfirmat atractivitatea pentru publicul general, lucru evidențiat de numărul impresionant de vizitatori. Cea mai intensă perioadă a fost primăvara, când luna aprilie a stabilit un record istoric de vizitatori: peste 53.000 de persoane ne-au trecut pragul.

Colecțiile de flori

În acea lună, am avut zile în care am întâmpinat peste 5.000 de vizitatori.

Această creștere s-a datorat, în mare parte, spectacolului oferit de colecțiile noastre de flori bulboase de primăvară, precum lalelele, zambilele, brândușele și narcisele. Nu doar colecțiile noastre diversificate anual au atras un public numeros, ci și evenimentele variate pe care le-am organizat și dezvoltat continuu.

Reacțiile pozitive ale vizitatorilor ne confirmă faptul că rămânem unul dintre punctele de referință cultural-educative din Transilvania”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Pușcaș, directorul instituției.

Angajații vor avea o nouă minivacanță până la finalul lunii ianuarie. Este vorba despre 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, care anul acesta pică într-o zi de vineri.

Angajații, atât cei de la stat, cât și cei de la privat, vor avea o minivacanță de trei zile, cu ocazia zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătoare care anul acesta pică într-o zi de vineri.

Luna ianuarie este cea mai generoasă când vine vorba de zile libere oferite de stat, cu cinci astfel de sărbători: 1 ianuarie – Anul Nou, 2 ianuarie – Anul Nou, 6 ianuarie – Boboteaza, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul și 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române. Următoarea zi liberă legală va fi în 18 aprilie – Vinerea Mare.

Zile libere rămase în 2025

Anul acesta, angajații beneficiază de 17 zile libere oferite de stat, dintre care patru vor fi în weekend, iar 13 vor fi în timpul săptămânii. Sărbători legale rămase în 2025:

• 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române (vineri)
• 18 aprilie – Vinerea Mare
• 20 aprilie – prima zi de Paște (duminică)
• 21 aprilie – a doua zi de Paște (luni)
• 1 mai – Ziua Muncii (joi)
• 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
• 8 iunie – prima zi de Rusalii (duminică)
• 9 iunie – a doua zi de Rusalii (luni)
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
• 25 decembrie – prima zi de Crăciun (joi)
• 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (vineri)

În funcție de fiecare meserie, în anumite zile libere angajații pot fi chemați la serviciu. Potrivit Codului muncii, cei care vor lucra în liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator. În cazul în care nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.