Pe ce se duc banii clujenilor. Primăria Cluj-Napoca, trasă de mânecă. Soluţii pentru depăşirea crizei coronavirusului

O administraţie greoaie şi supraîncărcată numeric! O administraţie cu multe nivele birocratice, cu şefi peste şefi, birouri, direcţii, comisii, avize şi fel de fel de formalităţi, în care contribuabilul simplu, clujeanul de rând, este prins ca între plantele acelea acvatice, fără şansă de scăpare. Iar în hăţişul mlăştinos mai stau la pândă şi răpitori nesătui, care s-au specializat să muşte cât mai mult şi din celălalt buzunar al bietului contribuabil.

Într-un oraş care se vrea modern, smart, în pas cu lumea modernă, bazată pe tehnologie, personalul funcţionăresc a crescut de 10 ori de la preluarea primului mandat al primarului Emil Boc, în 2004! Iar cheltuielile pe asistenţa socială au crescut în doar doi ani cu 20.000.000 de lei! Sunt tot mai mulţi neajutoraţi într-un oraş tot mai bogat? Sau –la fel ca în cazul personalului administrativ tot mai numeros- e nevoie de mai multe voturi?

Sunt doar câteva întrebări şi teme de gândire. O analiză mai detaliată, însoţită şi de propuneri constructive pentru depăşirea crizei cauzate de coronavirus, o oferă Consiliul Civic Local (CCL), într-o scrisoare pe care a trimis-o primarului Emil Boc şi Consiliului Local Cluj-Napoca. O redăm integral mai jos, cu intertilurile redacţiei.

Dezbateri discreţionare. Nu vedem concluzii şi nici schimbări

„Domnule primar Emil Boc, Doamnelor/domnilor consilieri ai CL Cluj-Napoca,

Conştienti de efectele profunde induse de pandemia Covid 19 asupra societăţii şi mai ales asupra economiei şi  administraţiei din municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Civic Local s-a concentrat în ultimele trei luni din acest an asupra soluţiilor posibile pentru o revenire rapidă la normalitate.

Am apreciat iniţiativa Primăriei Cluj-Napoca de organizare a celor cinci dezbateri publice pe domeniile anunţate: cultura, sănătatea, economia, sportul, starea socială. Deocamdată nu vedem  concluziile desprinse şi nici schimbările la care ne aşteptam. Am încercat să participăm si noi la aceste dezbateri, însă ne-am lovit de aceeaşi birocraţie organizaţională. Dacă sunt dezbateri publice nu pot fi puse restricţii, după lege.

Ca atare, CCL a sintetizat zonele şi direcţiile sensibile la care se cer schimbări imediate şi apreciem că actualul CL şi le poate asuma înainte de predarea mandatului.

Vă redăm aceste concluzii, însoţite de propunerile CCL, cu rugămintea să fie puse în dezbaterea Consiliului Local într-o sesiune dedicată special acestui scop. Sperăm să ajungă pe masa CL toate cele rezultate după cele cinci dezbateri publice organizate discreţionar.

Va multumim, Secretariatul CCL.

Punem la îndoială rigoarea alocărilor de bani. 100 de milioane pentru asistenţa socială

1. Firmele din municipiul Cluj-Napoca au o permanentă nevoie de forţă de muncă, iar o bună parte a ei este atrasă de către administraţia locală, însă bugetarea anuală a Primăriei ne scoate în evidenţă suma de 100.084.000 lei destinată în anul 2020 pentru asistenţa socială.

Fără a pune sub semnul întrebării nevoia de solidaritate socială, punem la îndoială rigoarea alocărilor şi mai ales faptul că în timp de 2 ani nevoia de susţinere socială a crescut cu 20.000.000 lei.

Mai puţină poliţie locală

Ce soluţii vedem posibile în restrângerea sumelor din buget pe partea de cheltuieli, mai ales după efectele de recesiune care ne aşteaptă:

-înlocuirea rapidă a funcţionarilor cu aplicaţii informatice disponibile,

-folosirea pe scară extinsă a serviciilor funcţionaresti de acasă,

-educaţie sporită şi responsabilă în familie, la şcoală, în societate şi mai puţină poliţie locală. Supravegherea centralizată, de la distanţă, este deja o practică uzuală,

-susţinerea de cursuri de pregătire pentru categorii sociale dezavantajate odată cu restrângerea şi înlocuirea ajutoarelor sociale permanente,

-folosirea experienţei şi a disponibilităţii de timp şi de implicare a pensionarilor,

-consultarea permanentă a nevoilor populaţiei în selectarea proiectelor viitoare, fundamentarea sumelor alocate pe fiecare proiect înainte de începerea consultărilor.

Dezvoltarea zonei metropolitane

2. Dezvoltarea zonei metropolitane prin aportul resurselor locale ale UAP-rilor din zona metropolitană și extinderea acesteia prin parteneriate cu zonele metropolitane ale județelor Alba, Sibiu si ale altor zone metropolitane care pot aduce resurse complementare și patrimoniu care definesc Transilvania.

Pe termen lung este potrivit să avem o viziune regională extinsă, care, cultural, economic și politic împărtășesc aceleași valori cu privire la eficiența administrativă, loialitatea parteneriatelor și profesionalismul mediului academic și al sectorului de business (incluzând aici și sectorul agricol și serviciile).

Digitalizarea, servicii publice mai accesibile şi mai ieftine

3. Digitalizarea a devenit un mod de comunicare universal și global. Această tehnologie trebuie adaptată pe nevoi de criză și nevoi specifice (precum cele din domeniul universitar, cele din sănătate, cele de business, cele administrative, etc.) într-un limbaj inteligibil și prietenos.

(Tinerii și vârstnicii pot fi integrați în muncă la domiciliu pentru plata facturilor, documentare, diverse servicii etc., din moment ce majoritatea acestei populații a devenit dependentă de telefon, tabletă, laptop). Serviciile publice ar deveni, astfel, mai accesibile, mai ieftine, mai transparente, și lipsite de pericolul contaminării, cu o colectare mai rapidă, ușor de verificat).

Comunităţi inteligente

4. Stimularea dezvoltării comunităților inteligente. Este propunerea d-lui Decan Călin Hinţea, extrem de oportună și de urgentă.

Investiția în inteligență și inovație deschide calea rapidă spre dezvoltare durabilă. Vezi istoria SUA. Cine deține pachetul majoritar de inovații are puterea mondială în mână, atâta vreme cât deține acest pachet.

Acest model poate fi adaptat și în strategii metropolitane, regionale și naționale.

Autonomie locală

5. Încurajarea autonomiei locale prin exploatarea inteligentă a resurselor locale și prin parteneriate strategice. Anglia, Australia, Noua Zeelandă, Canada și unele state ale SUA dezvoltă politici de sprijinire a autonomiei locale prin valorificarea la maximum a resurselor locale.

Acest model dezvoltă filosofia managementului crizelor apărut în anii 70 – 90, când s-a observat că nici un guvern nu poate depăși, fără costuri majore, o criză, dacă unele nevoi de bază depind de furnizori externi, imprevizibili, neloiali sau resursele lor devin problematice.

Organigrama stufoasă a primăriei, management arhaic şi anactonic

6. Organigrama Primăriei este foarte stufoasă si piramidală, pe 7 trepte ierarhice, în genul celor de acum 30 de ani, ce caracterizează un management arhaic si anacronic, căzut în desuetudine o dată cu progresul rapid al TIC (acesta cere imperativ acum 3-4 nivele de execuţie-decizie, flexibile, de maximum 200 de specialişti, pentru a putea fi implementat un sistem informatic de succes şi eficienţă-eficacitate maximală);

Număr exagerat de angajaţi la primărie. ANTONIA e fake

7. Numărul de personal din Primărie este exagerat de mare şi în dezacord cu mult apreciatele măsuri şi strategii anuntaţe, de exemplu: “primul funcţionar virtual”; ANTONIA (aflată încă în faza de fake); Smart City (gestionat de birocraţi şi poliţişti locali cu “hârtie şi pix” în mâna), etc.;

Clujenii nu vor creşterea birocraţie

8. Cetăţenii contribuabili clujeni au înţeles din mesajele primarului că acesta doreşte sincer să creeze “noi locuri de muncă bine plătite”, dar în activităţile creatoare de valoare adăugată şi NU pentru creşterea birocraţiei de 10 ori de la preluarea postului în 2004;

Aplatizarea piramidei organizaţionale. Desfiinţarea postului de city manager

9. Este imperios necesar ca ACUM să se facă o analiză cu specialişti din universităţi sau firmele de IT (prin concurs de competenţe) pentru aplatizarea “piramidei organizaţionale”, mutarea/detaşarea personalului birocratic/inutil la activităţile şi serviciile creatoare de valoare din unităţile producătoare, desfiinţarea postului de City Manager atâta timp cât se ocupă doar de gunoaie (nici până acum nu a reuşit “colectarea selectivă şi prelucrarea/valorificarea deşeurilor” obligatorie conform legii şi normelor UE ale unui oraş european).

Multe altele legate de optimizarea, descentralizarea, mutarea pe on line a răspunderii la cetăţean pentru orice operaţiune din Primărie şi alte concepte sau softuri de gestionare administrativă modernă – predate de decenii în universităţile clujene (ex. UBB, UT, USAMV)”.

Cine este CCL

Consiliul Civic Local reprezintă vocea societăţii civile clujene, exprimându-se ca o alternativă simbolica, civică şi apolitică a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, în calitatea acestuia din urmă de autoritate decizională a administraţiei publice locale.

Consiliul Civic Local a fost fondat pe data de 17 iunie 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri care au semnat Protocolul de Colaborare. În prezent această iniţiativa este susţinută de peste 45 de ONG-uri.

Scopul CCL este îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a vieţii comunităţii clujene.

(M.A)